Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Politica europeana si chestiunea orientala despre Mihai EMINESCU



Eminescu isi inaugureaza activitatea la Curierul de lasi si cea de ziarist profesionist cu cronica de politica externa publicata in 19 mai 1876 si in care se ocupa de chestiunea orientala 1. Cercurile diplomatice, presa si documentele vremii numesc astfel miscarile popoarelor din Balcani, care isi au inceputul in secolul al XVII-lea, cind turcii ocupa Peninsula Balcanica si ajung la portile Vienei2. Lupta popoarelor de sub sta pi ni rea otomana cunoaste in cursul secolelor momente de intensificare si unele de acalmie, fara insa sa inceteze. Evenimentele din Balcani, din 1875-1877 fac din chestiunea orientala" o problema majora a politicii statelor europene3.

Cea dintii cronica de politica externa a lui Eminescu este intocmita in acest context al situatiei internationale si ea cuprinde cinci articole : Turcia (Ziarului A«TimesA» i se telegrafiaza"), Serbia {in Serbia s-au luaT), Austro-Ungaria {La 14/26 mai curent"), {Un articol foarte important") si Fran-cia (O telegrama") 4. Poetul comenteaza in primul articol Memorandul lui Alexandr Mihailovici Gorcea-kov 0798-1883), in sprijinul popoarelor din Balcani. Memorandul este reprodus si in Romanul5, dupa Journal des debats si cuprindea cinci puncte : reconstituirea asezamintelor culturale si de cult distruse de turci, distribuirea de ajutoare catre populatie, retragerea armatei turcesti, depunerea armelor de muntenegreni, introducerea de reforme in favoarea popoarelor din Balcani. Documentul cuprindea in aceste cinci puncte si alte citeva prevederi de mai mica importanta.

Memorandul este primit de Austro-Ungaria, Germania, Franta si Italia ca o incercare de reglementare pe cale pasnica a situatiei din Balcani, nu insa inainte de a fi supus la modificari, prin care se inlatura unele prevederi cu caracter ultimativ. Memo-randul este prezentat, cum arata Eminescu, in ziarul Die Tages-Presse, intr-o forma care cuprindea sapte puncte6. De altfel din ziarul D/e Tages-Presse sint luate si informatiile pentru care poetul trimite la Times, publicatia engleza 7. Anglia refuza sa adere la Memorand pe motiv ca reprezenta un amestec in afacerile interne ale Imperiului otoman. Se schiteaza inca de pe acum pozitia marilor puteri in chestiunea orientala.



Eminescu consacra al doilea articol din prima sa cronica de politica externa masurilor luate in Serbia, atit economice cit si militare. Se face mentiunea ca Milan, principele Serbiei, il primeste pe generalul Cernaev, despre care gasim informatii si in Telegraful8, iar Familia ii publica portretul si-i face biografia 9. Dam aceste amanunte intrucit generalul rus va lua comanda unui corp al armatei sirbe si numele sau il intilnim des in cronicile eminesciene.

Dupa Serbia, Eminescu se ocupa, in cel de-al treilea articol, de unele evenimente din Imperiul aus-tro-ungar. in atentia sa sta stingerea din viata a lui Frantisek Palacky (1798-1876), marele istoric ceh. Personalitatea sa sta si in atentia ziarelor Pester Lloyd 10, Neue freie Presse 11, Nemzeti Hirlap 12, precum si a presei romanesti, Albina 13, Telegraful roman u, iar Romania literara din lasi isi va informa cititorii, mai tirziu, ca biblioteca sa urma sa fie transferata Universitatii din Cernauti 15. Eminescu intocmeste un medalion cu informatii din presa germana, in care infatiseaza activitatea stiintifica si politica a invatatului ceh. Meritele sale stau, dupa Eminescu, in elaborarea tratatului Istoria Boem/e/, in mai multe volume, la care lucreaza cinci decenii, si care se inscrie ca una din cele mai importante realizari ale istoriografiei cehe.

(Un articol foarte important") cuprinde primele informatii care indica, cum am vazut, schimbari in redactia ziarului iesean. Articolul este si o marturie ca Eminescu acorda o atentie deosebita, inca de la intrarea sa in redactie, situatiei romanilor din provinciile, atunci, sub stapiniri straine.

Ultima sectiune a primei cronici de politica alterna este consacrrata discutiilor din Franta privind reforma invatamintului superior. Informatii in legatura cu aceste discutii gasim si intr-o telegrama, Ver-sai//es, 3. luni, publicata in Neue freie Presse citeva zile mai tirziu la. Eminescu invinuieste publicatiile franceze, Journal des Debats si Republique franca/se, pentru faptul ca se angajara in polemici marunte si tratau cestiunea Orientului cam usor si superficial". Poetul se pronunta, cum arata istoricii literari, impotriva teatrului francez bulevardier. De aici se desprinde insa ca ia atitudine, cu mult inainte, impotriva vietii politice din Franta.

Eminescu prezinta evenimentele internationale cu o perspectiva larga si-si concentreaza atentia la acelea dintre ele care aveau implicatii si in viata politica a tarii noastre. Nu este o intimplare ca in centrul cronicilor sale de politica externa sta situatia din Imperiul otoman. Evenimentul politic mai important asupra caruia insista in mai multe articole, Turcia {A«Pester LloydA» in nr. sau") 17, Turcia (Telegrame din Constantinopol") 18, Turcia {La inalta Poarta") 19, Turcia (A«TimesA» sustine") 20, Turcia {Sultanul a cerut"}21, Turcia (Omoritorul lui Hussein-Avni") 22, Turcia {Scrisoarea pe care sultanul") 23, este detronarea lui Abdul Aziz in 18/30 mai 1876 si urcarea pe tron a lui Murad Effendi care se proclama sultan sub numele de Murad al V-lea. Abdul Azizeste rasturnat de pe tron de junii turci" pe motiv ca nu era in deplinatatea facultatilor mintale. Obiectii de aceasta natura se vor face si cu privire la Mu-rad al V-lea, citeva luni mai tirziu. Eminescu isi extrage informatiile din Pester Lloyd, ziarul de limba germana care aparea la Budapesta 24 si din Neue freie Presse 25 din Viena. O corespondenta din Vie-na din 19/31 mai 1876, publicata in Politische Cor-respondenz si reprodusa si in Romanul, arata ca schimbarile de la Constantinopol nu s-au facut prin-tr-o revolutie a poporului si nici prin una de palat, ci printr-o revolutiune a ministrilor"26.

Eminescu informeaza cititorii ziarului iesean ca detronarea lui Abdul Aziz avea cauze social-politice care macinau imperiul. Abdul Aziz se dovedise un sultan slab, nu fusese in stare sa rezolve problemele grave cu care era confruntat imperiul si-i ruina si finantele cu cheltuielile fabuloase ale curtii sale. Noul sultan il pune sub paza severa si-l asasineaza scurt timp dupa aceasta. Murad al V-lea numeste un nou mare vizir in persoana lui Midhat pasa, pe care il insarcineaza sa intocmeasca un proiect de reforme. Da publicitatii si o proclamatie prin care anunta introducerea de reforme care sa asigure tuturor deplina libertate". Proclamatia sultanului, careia Eminescu ii spune rescript imparatesc", preconiza schimbari in ierarhia superioara a Imperiului otoman, pe care insa le prezenta ca fiind in interesul popoarelor de sub stapinirea sa. Noua conducere de la Constantinopol cauta sa demonstreze, pe de alta parte marilor puteri, ca se trecea la introducerea unor reforme care sa asigure libertatea de dezvoltare a popoarelor din Balcani.




Din cronicile lui Eminescu se vede si cum sint primite aceste masuri. Adversarii sultanului si ai marelui vizir organizeaza comploturi, iar popoarele din Imperiul otoman primesc reformele cu neincredere. Sirbii si muntenegrenii isi continua pregatirile militare, ca sa-si cucereasca libertatea nationala pe calea armelor.



Italia sarbatoreste in 29 mai 1876 al saptelea centenar al victoriei Ligii lombarde impotriva lui Frede-ric I Barbarosa (29 mai 1176). Eminescu tine sa sublinieze in articolul sau, Italia (Orasul Mi/an serbeaza") 33, ca germanii sint respinsi peste Alpi de-o oaste improvizata din nobili, tarani si lucratori coalizati", marturie pilduitoare din care se vede cum dragostea de tara uneste intr-un singur manunchi puterile italienesti". Victoria de la Legnano este glorificata si de Giuseppe Verdi in tragedia lirica La ba-taglia di Legnano, reprezentata prima data la Roma in 1849, si de G. Carducci in Canzone di Legnano, din 1879.

Dupa festivitatile din Italia, Eminescu se ocupa si de miscarile maselor de popor" din Belgia impotriva partidului clericalilor". In luptele de strada din An-vers, precizeaza Eminescu, sint ucisi mai multi tu-multanti". Evenimentele din Belgia sint descrise pe baza corespondentei Brussel, 15. luni (Orig. Corr.) Die Vorgange in Antwerpen, publicata in Neue freie Presse in 6/18 iunie 1876 34. Ziarul vienez comenteaza aceste evenimente si intr-o alta corespondenta, Brussel, 77. luni (Orig. Corr.) (Iu den Dernonstratio-neN), publicata citeva zile mai tirziu 35.

Pomeneam mai sus ca Anglia refuza sa adere la Memorandul ministrului de externe al Rusiei pe motiv ca el reprezenta un amestec in treburile interne ale Imperiului otoman. Problema aceasta ajunge si in dezbaterea Parlamentului englez si la discutii participa fruntasi ai vietii politice engleze, ca Edward Henry Stanley Derby (1826-1893) si Reginald Earl de la Worre (1817-1896), cu numele carora ne in-tilnim si in alte cronici ale lui Eminescu de politica externa. Derby declara ca in baza tratatului de la Paris din 1856, Anglia, Franta, Italia si Austria isi asumara obligatia sa apere neatirnarea si integritatea Imperiului otoman" si ca priveau orice actiune care contravenea prevederilor acestui tratat un casus belii". Dezbaterile din Parlamentul englez sint comentate intr-un articol, D/e Erklarungen Lord Der-by s, publicat in Neue freie Presse in 5/17 iunie 187636. Poetul isi extrage informatiile de aici si tot de aici preia si dictonul latin.

Eminescu consacra un articol special, Cestiunea orientului (Ziarul A« N. ir. Pr.A» in no. sau"), lucrarii lui Nikolai Pavlovici Ignatiev, Proiectul unei rezolvari practice a cestiunii orientale, in care se schita un plan pentru constituirea de state nationale pe ruinele Imperiului otoman37. Ambasador al Imperiului tarist la Constantinopol intre 1864 si 1877, Nikolai Pavlovici Ignatiev (1832-1908) pornea in Proiectul sau de la ideea prabusirii iminente a Imperiului otoman. In Proiect se prevedea la punctul IV si formarea Regatului Romaniei. Proiectul este difuzat sub forma de scrisoare si stirneste un puternic ecou in presa europeana. Este reprodus si in presa romaneasca 38. Eminescu porneste de la textul german din Neue freie Presse publicat in 28 mai/9 iunie 1876 39. Poetul mai reproduce din ziarul vienez in traducerea sa si un alt document, Nach Schluss des Blattes. Wien, 10. luni, publicat in 30 mai/11 iunie 1876, in care se consemneaza pozitia diplomatiei ruse, austriece si germane fata de schimbarile din Constantinopol40.

In acest context se inscrie si articolul (Netagaduit ca istoria"), publicat in 29 octombrie 187641, in care prezinta cartea lui N. I. Danilevski, Rossia i Evropa, publicata la Petersburg in 1871. N. I. Danilevski propune si el un plan pentru constituirea de state nationale pe ruinele Imperiului otoman.

Desi Eminescu tine cronica de politica externa la o foaie provinciala si cu o aparitie de trei ori pe sap-tamina, din datele de mai sus se desprinde ca in publicarea noutatilor rivaliza cu cotidienele bucures-tene.



Cronicele de politica externa il arata pe Emines-cu preocupat sa ofere cititorilor ieseni informatii cuprinzatoare asupra chestiunii orientale", dar pe care le prezinta din perspectiva tarii noastre. Poetul merge direct la surse, indeosebi germane, si face sinteze rapide si deslusite ale informatiilor. Surprinde, la cineva care era, oricum, incepator in gazetarie, stapinirea meseriei la toate nivelele.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.