Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Mihail Eminescu - Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Scrisoarea III
a) Tema este exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut adica o abordare in perspectiva romantica a temei istoriei.



Ideea este ca adevaratul patriotism se exprima prin lupta pentru apararea fiintei nationale, prin afirmarea constiintei nationale.



Compozitia este romantica fiindca se bazeaza pe o antiteza, insa este alcatuita din patru tablouri dupa un modei clasicist.

Primul tablou este format din mai multe secvente.



Secventa intai este visul unui sultan, care vede cum luna se coboara sub forma de fecioara si-i propune o insoti: e simbolica:

" - Las sa leg a mea viata de a ta in bratu-mi vino, Si durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o " Este o implinire a unui destin prestabilit, care nu poate fi schimbat: "Scris in cartea vietii este.si de veacuri si de stele . Eu sa fiu a ta stapana, tu stapan vietii mele."



Sensul acestei insotiri este aparitia si expansiunea islamismului, asa cum este sugerat in cel de al doilea vis prin simbolul arborelui, asa cum si crestinismul este simbolizat prin arborele iesit din lesei, Mladita cea Sfanta, Domnul lisu s Hristos:



"Iar din inima lui simte un copac cum ca rasare, ("are creste intr-o clipa ca in veacuri, mereu creste,"



Umbra arborelui se intinde peste Europa, Asia si Africa. In frunzisul sau se auzeau strigate de batalie si invocarea lui Allah si frunzele se indoiesc deasupra "Romei noua", adica a Bizantului. Trezit din somn, sultanul o vede pe frumoasa Malcatun, atribuie acest vis proorocului islamic Mahomet si il interpreteaza ca prevestind expansiunea imperiului otoman. Visul devine realitate si armatele turcesti ajung la Dunare.





Al doilea tablou este al bataliei, de la Rovine dintre Mircea cel Batran si. Baiazid. Poetul imagineaza un dialog dintre cei doi conducatori militari. Baiazid este orgolios, violent, laudaros si evoca victoriile sale asupra armatelor Europei. Pentru a-si satisface acest orgoliu nu a pregetat sa provoace moartea a sute de mii de oameni. Mircea reprezinta poporul roman, este calm, curajos, respecta legea ospitalitatii, este demn, patriot: "N-avem osti dara iubirea de mosie e un zid/ Care nu se-nlioreaza de-a ta faima, Baiazid!". Mesajul concentrat in aceste versuri este patriotic, afectiv si deci romantic.



Momentul luptei este plin de miscare si ilustreaza, parca ideile lui Titu Maiorescu din conditia ideala a poeziei. Pentru a sugera miscarea ideilor poetice, a violentei luptei, el foloseste multe verbe, metafore, simboluri, comparatii, hiperbole, repetitii, epitete, realizand un text dens, de o mare forta expresiva, tocmai pentru a arata forta sentimentului de dragoste fata de tara a strabunilor.



Tabloul urmator este al taberei romane de dupa batalie, unde unul din "fiii falnicului Domn" scrie "o carte" adica o scrisoare, in stil popular, "S-o trimita dragei sale, de la Arges mai departe".





In partea a doua avem o satira virulenta la adresa societatii contemporane in centrul careia sta demagogul politic - liberalul - ca prototip al arivistului:



"Vezi colo pe uraciunea fara.suflet, tara cuget, Cu privirca-mparosata si la falci umflat si buget. Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri. La tovarasii sai spune veninoasclc-i nimicuri;"



Se poate face o paralela la arivistii lui Ion Luca Caragiale din piesa O .scrisoare pierduta fie la Catavencu, fie la Agamita Dandanache "grecotei cu nas subtire", pocitura cu "bulbucatii ochi de broasca". Demagogia patriotarda a parlamentarilor corupti: "Dintr-accstia tara noastra isi alege astazi solii!" ca sa legifereze abuzul: "Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie." este de-o actualitate evidenta, fiindca " fonfii si flecarii, gagautii si gusatii, / Balbaiti cu gura stramba sunt stapanii astei natii!".



Solutia din final este romantica. Poetul cheama pe Vlad Tepes sa-i adune pe acesti arivisti corupti, venali, ipocriti, mincinosi, tradatori "in doua temniti large" ca sa incapa toti si sa le dea foc.



b) Scrisoarea III este o sinteza de romantism, realism si clasicism. Caracterul romantic este exprimat prin tema, prin compozitie, prin structura exceptionala a eroilor Mircea si Baiazid, prin imprejurarea exceptionala a luptei de la Rovine, prin structura afectiva a eroilor (Mircea - patriotism, Baiazid - ura), prin versificatia populara a scrisorii fiului de domn, prin folosirea antitezei, prin evaziunea in vis prefigurand evolutia islamismului, prin evaziunea poetului in trecutul istoric, cand realitatea Razboiului de Independenta era tot atat de eroica.



Caracterul realist consta in faptul ca tema. eroii, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea social-istorica, in spiritul critic, ceea ce 1-a determinat pe criticul Garabet Ibraileanu sa-l considere pe Mihail Eminescu o culme a spiritului critic in Moldova (Garabet Ibraileanu Spiritul critic in cultura romaneasca), comparandu-l cu Ion Luca Caragiale.




Elementele clasiciste sunt reprezentate de valoarea general umana a, eroilor (Mircea este patriotul, Baiazid cuceritorul, demagogul - arivistul) care au valoare de prototipuri. Satira este o specie clasicista ca si scrisoarea. Apoi eroii sunt luati din viata claselor dominante iar stilul folosit de Mihail Eminescu este inalt asa cum remarca Titu Maiorescu. Textul are un scop moralizator deci clasicist.



c) Scrisoarea III este un model al stilului eminescian, care se caracterizeaza prin claritate, acuratete, concizie, conceptualizare, functionalitatea figurilor de stil, expresivitate, modele creative romantice, sintagme-modul adica unice, cuvinte-modul care au cu sensuri noi muzicalitate, rime rare, aliteratii, asonante, repetitii, interogatii retorice, dialoguri.



Cel mai incarcat de podoabe stilistice este fragmentul bataliei de la Rovine, unde avem o adevarata tornada de mijloace artistice:



- epitete: "poala verde", "capete pletoase", "negrului pamant", "caii salbateci", "flamura verde", "zid inalt", "mare turburata".

comparatii: "ca nouri de arama", "ca ropotul de grindeni", "ca vijelia", "ca si crivatul si gerul",,ca un zid", "ca potop", "ca o mare".

- metafore: "roiesc", "nori de arama", "sagetile in valuri se toarna", "grindin-otelita", "large ulifi".

- hiperbole: "cata frunza cata iarba", "innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi".

- metonimii: "codrul clocoti de arme si de bucium ", ., coifuri - lucitoare ies", "pe copite iau in fuga fata negrului pamant", "lanci scanteie", "arcuri se intind", "urla campul" "si de tropot si de strigat", "umbra mortii se intinde", "se clatina siruri", "sagetile suiera", "se naruie tot cerul", "calca totul in picioare", "durduind soseau calarii", "se-mprastie a dusmanilor siraguri", "veneau a (arii steaguri", "paganitalea e ca pleava vanturata ", ,,orizonu-ntunecandu-l vin sageti". -repetitii: "care vine, vine, vine", "tot mai mare si mai mare".

- simboluri: "flamura verde", "a tarii steaguri", " dupa un semn".

- aliteratii: "codrul clocoti , , " vajaind ca vijelia, plesnetul de ploaie".



Preponderenta metonimiilor, a rimelor rare, a ritmurilor alternante, metaforelor,

care ,dau relief ideilor, exprima de fapt vigoarea spiritului eminescian. Ritmul cristalizeaza ideea poetica, de aceea continua alternanta si marea varietate a ritmurilor utilizate de Eminescu dau conturul timbrului unic, care,, asa cum arata Garabet Ibraileanu, este o trasatu.a fundamentala a originalitatii actului de creatie.



Prin spiritul critic, prin structura narativa, prin prototipurile create, Scrisoarea III poate fi interpretata si ca un poem de factura realista.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.