Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Dualismul, o fictiune diplomatica despre Mihai EMINESCU



Eminescu isi inaugureaza publicistica politica cu un articol-manifest, Sa facem un congres, publicat in Federatiunea, in 5/17 aprilie 1870 1, caruia ii urmeaza, la intervale scurte, alte doua, /n unire e taria, in 10/22 aprilie 18702 si Echilibrul in 22 aprilie/4 mai si 29 aprilie/11 mai 18703. Conducerea ziarului le tipareste ca editoriale, dovada ca le acorda mare importanta in lupta politica.

Problema fundamentala pe care o pune Eminescu in discutie este cea a dualismului austro-ungar, incheiat, cum am aratat, in 1867 intre clasele conducatoare din Austria si cele din Ungaria. indata dupa incheierea pactului dualist, guvernele maghiare trec prin dieta o serie de legi indreptate impotriva nationalitatilor". Mai importante prin consecintele politice sint doua dintre ele Legea pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria si Legea de nationalitate sanctionate, amindoua, in decembrie 1868. Dieta maghiara acorda prin prima lege investitura parlamentara tirgului incheiat intre imparatul Austriei si clasele exploatatoare din Ungaria pentru care cel dintii primeste coroana de rege. Legea de nationalitate, cunoscuta sub numele de Legea pentru egala indreptatire a nationalitatilor, isi propunea sa reglementeze pozitia statului fata de nationalitati". Legea decreta ca in Ungaria exista numai o natiune, natiunea ungara unitara si indivizibila"4. Se ster-geau dintr-o singura trasatura de condei romanii, sirbii, slovacii, croatii, rutenii si chiar germanii. Legea prevedea ca se acordau drepturi nationalitatilor", ca folosirea limbii materne in administratia de-stat, in masura posibilului" (a lehotosegig"). Se deschidea astfel calea pentru neasemuite abuzuri, atit guvernului, cit si aparatului administrativ.

Eminescu trimite articolele Federafiun/ / pentru faptul ca acest ziar era organul de presa al romanilor din Imperiul austro-ungar in lupta impotriva dualismului si pentru o federalizare a popoarelor de sub> stapinirea austro-ungara 5. Conducerea ziarului o ia, cum am aratat, Alexandru Roman, profesor de limba si literatura romana la Universitatea din Budapesta si deputat in dieta maghiara, si loan Porutiu, acesta in calitate de redactor responsabil. Poetul considera, pe de alta parte, cum se desprinde din articolul {Fiecare lucru poarta in sine") din manuscrisul 2291,. 55v-56r, ca Federatiunea se numara, alaturi de Albina si Telegraful roman, printre ziarele romanesti inteligente si de buna credinta"6. Tinea sa precizeze si ce intelegea prin aceasta caracterizare. Inteligenta e putinta scrie poetul , buna-credinta e vointa de-a vedea si reproduce obiectiv cele ce-exista si se-ntimpla."



Actiunea politica cu cel mai mare rasunet in opinia publica, intreprinsa de Al. Roman si I. Porutiu, o reprezinta apararea locuitorilor din Tofalau, expulzati de mosierul Carol Apor de pe paminturile lor in octombrie 1869 7. Acesta pune stapinire pe paminturile lor in 1842-1843, ca in 1848, in timpul revolutiei taranii sa intre din nou in posesiunea lor. Presedinte al Tablei regesti din Mures-Odorhei, Carol Apor porneste proces contra taranilor si tribunalul, aristocra tic in componenta sa, se pronunta in favoarea mosierului. Federatiunea informeaza cititorii, in 13 octombrie 1869, ca domnul de pamint" (mosieruL) ii scoase pe tarani din casele lor in prag de iarna. Federatiunea duce o campanie sustinuta de presa »contra masurilor abuzive impotriva taranimii. Ca oameni care iubim dreptate - scrie I. Porutiu in editorialul din 1/13 octombrie 1869 -, sa spunem deo-comanda aristocratiei maghiare din Transilvania ca AĞpamintul este al celor ce-l cultiva cu sudoarea lorAğ"8. Asemenea aprecieri cu privire la aristocratia maghiara, ce par desprinse din literatura socialista, retin atentia judecatorilor de instructie si ziarului i se vor intenta, cum vom arata mai departe, numeroase procese de presa.

Eminescu nu este strain de aceste evenimente politice. Federatiunea lanseaza un Apel pentru strin-gerea de fonduri in sprijinul tofalenilor9 si el stirni un puternic ecou in opinia publica romaneasca. Asupra acestui lucru insista si Teodor Nica in cuvinta-rea sa, tinuta la serbarea Anului Nou. Unul insemneaza faptul - spune el - ca o ranire data la Mures produse tresarire la Tisa, la Siret, la Dimbovita si la Gurile Dunarii. O intimplare, D-lor, din care invatara multi ca poporul roman nu exista numai in statistica" 10. Se deschid numeroase liste de subscriptie si in cea a studentilor romani din Viena ii vedem pe Vasile Bumbac, Teodoar Nica, Constantin Moisil, leronim G. Baritiu, Gavril Baleanu, Petru Pitei, loan Hosanu. in lista figureaza si Mihaiu Eminescu, filosof" ".

Merita sa retina atentia si faptul ca Eminescu se informa asupra realitatilor social-politice din Transilvania. Poetul consulta revista, Leipziger lllustrierte, desigur la Cabinetul de lectura al uneia din societatile de lectura ale studentilor romani din Viena. in manuscrisul 2291, 62rv-63r isi face extrase din aceasta revista pe anii 1844-1845 din paginile unde se vorbeste despre romani. Retine din publicatia germana si ilustratiile care prezentau aspecte din viato poporului roman. Sint amintite si citeva lucrari in care se prezinta Transilvania, ca cea a lui John Paget, Hungary and Transylvania ; with Remarks or? their conditions social, political and economica!

    (Londra, 1839), pentru care isi noteaza editia germana, Ungarn und SiebenbiJrgen (Leipzig, 1845). Mai importanta este lucrarea lui A. de Gerando, La Tran-sylvanie et ses habitants (Paris, 1845), pe care o consulta tot in editia germana, SiebenbiJrgen und seine Bewohner (Leipzig, 1845). Din lucrarea din urma isi noteaza capitolele VI, VIII, XI, XIII si XVIII. Se prezinta aici orasele Turda, Blaj, Zlatna, h ateg si Fagaras, cu imprejurimile lor, precum si exploatarile miniere din aceste zone geografice. De un interes, aparte este capitolul XIII, in care se descriu aspecte din viata romanilor transilvaneni (casa, portul, obiceiurile, dansurile, muzica, limbA). Se arata aici ca romanii sint cei mai vechi locuitori ai acestui pamint (Les valaques sont en Transylvanie Ies plus anciens habitants du sol")12. A. de Gerando critica aristocratia maghiara in termeni severi 13, cum face si poetul in articolele sale.

Criza interna din Imperiul austro-ungar este provocata de politica Curtii din Viena fata de nationalitati". Leopold Hasner cavaler de Artha (1818 1891), prim ministru (5 februarie - 5 aprilie 1870) si Karl Giskra (1829-1879), ministru de interne (1867-1870), amindoi profesori de stiinte politice la Universitatea din Viena, se sprijina in politica lor pe elementele germane. Karl Giskra se numara printre sustinatorii Imperiului austriac unitar, iar Leopold Hasner se face cunoscut si ca director al ziarului Pra-ger Zeitung, din care se reproduc articole in presa noastra. Politica lor determina deputatii nationalitatilor" sa paraseasca, demonstrativ, parlamentul vienez, fapt care duce la caderea guvernului.

Eminescu cauta sa defineasca orientarea politica a romanilor din Imperiul austro-ungar dupa caderea guvernului Giskra-Hasner si in ipoteza ca ea urma sa aduca si caderea sistemei, a constitutiunei, a dualismului". Poetul considera ca romanii nu pot sa ramina pasivi si cere sa se solidarizeze cu celelalte popoare oprimate din imperiu. Suveranitatea si legislatiunea trebuie sa purceada scrie el de la toate popoarele ca atari, si puterea executiva trebuie redusa la simplul rol de masina fara vointa proprie in mecanismul cel mare al statului. Nimeni nu trebuie sa fie aicea stapin decrt popoarele insele, si a trece suveranitatea in alte brate decit in acelea ale popoarelor e o crima contra lor". Parlamentul austriac este deposedat de atributele de organ reprezentativ cita vreme nu devenea expresia vointei popoarelor.

Eminescu pleda pentru solidarizarea romanilor din Imperiul austro-ungar cu celelalte popoare oprimate din imperiu si invoca in sprijinul acestei orientari politice modul cum se aplica Legea pentru egala Indreptatire. Poetul aduce in discutie o serie de fapte concrete, care demonstreaza ca urmarea indeaproape viata politica din Imperiul austro-ungar. Kalman Tis-za (1830-1902), primul ministru maghiar, declara in dieta, in mai multe cuvintari, ca in Ungaria exista numai natiunea maghiara". Deputatii romani protesteaza impotriva acestor afirmatii si Mircea B. Sta-nescu sustine ca, desi legislatia maghiara ignora existenta romanilor, acestia nu incetau sa fie natiune politica". Un alt deputat roman, losif Hodos, declara ca romanii nu sint, n-au fost si nu vor fi inamicii nationalitatii maghiare", ci numai ai guvernului si procedurii ce urmeaza in Transilvania" u.

Afirmatiile calomnioase din dezbaterile dietei maghiare privitoare la romani sint criticate de Osten intr-un articol, W/e lange noch ?, reprodus in Fede-ratiunea in traducere romaneasca 15. Un corespondent din Viena, probabil lonita Bumbac, care semneaza luliu, trimite articolul si ziarului Informatiunile bucurestene 16. Ziarul austriac scrie ca deputatii romani ar fi trebuit sa paraseasca dieta, in semn de protest , pentru faptul ca intimpina cu batjocura salbatica verice plingere a lor". Acest punct de vedere este impartasit si de Eminescu si invinovateste deputatii romani ca nu parasisera definitiv lucrarile dietei maghiare. Poetul avea in vedere, desigur, exemplul deputatilor cehi, care parasira, demonstrativ, lucrarile parlamentului din Viena.

Eminescu invoca si un alt fapt, nu mai putin grav. Conferinta de la Mercurea din 7 8 martie 1869, despre care am vorbit mai sus, hotaraste infiintarea Partidului national roman, care isi propunea sa duca lupta politica pe cai parlamentare17. Ministerul de interne ungar dispune, cu toate acestea, desfiintarea sa chiar inainte de a-si fi inceput activitatea. Ordinul de desfiintare din 8 martie 1869 este comunicat lui llie Macelariu, presedintele Partidului national roman, de Emanuel Pechy, comisarul regesc al Ungariei. Eminescu nu-i da numele, ci insista numai asupra faptului ca nu avea calitatea sa dea asemenea dispozitii. Amploiatul, fie el ministru scrie Emii-nescu , fie comisariu regesc, trebuie sa inteleaga spiritul legilor al caror mantinatoriu e si trebuie sa le interprete cu fidelitate. Indata ce nu stie ori nu voieste a le interpreta fidel, trebuie destituit". Eminescu considera ca nu era suficient comunicatul lui llie Macelariu, Spre stiinta natiunii, prin care informa opinia publica asupra ordinului de desfiintare a Partidului national roman 18. Se impunea sa se organizeze, sustine poetul, actiuni de protest prin care aceasta masura abuziva sa fie adusa la cunostinta opiniei publice internationale. Desi desfiintat, Partidul national roman isi continua activitatea, insa in conditii din cele mai vitrege.

Eminescu aduce in discutie si exemplul alegerilor de la Nasaud, unde Sigismund Pop, propus de guvern, se alege cu un singur vot. Deputatul guvernamental are si temeritatea, cum spune poetul, sa ceara verificarea alegerii sale, iar cind losif Hodos contesta legalitatea ei, este chemat la ordine de presedintele dietei maghiare 19.

Exemplele invocate de Eminescu erau chemate sa demonstreze ca Legea pentru egala indreptatire era nesocotita deopotriva de dieta maghiara, administratia de stat provinciala si conducerea comunelor. Poetul propune convocarea unui congres al romanilor din Imperiul austro-ungar, care sa arate explicit revendicarile lor si sa fixeze linia politica de urmat in lupta pentru cucerirea libertatii nationale. Sigis-mund Borlea, unul din deputatii romani din dieta, propune in cuvintarea sa din sedinta din 4 iunie 1869, in care se critica Legea pentru egala Indreptatire, sa se concheme toate nationalitatile nemaghiare la congres" ca sa se pronunte impotriva acestei legi"20. Se desprinde de aici ca propunerea pentru convocarea unui congres nu era noua. Eminescu staruie insa pentru convocarea unui congres cu competente mai largi, in care sa se ia in discutie toate problemele legate de lupta nationala. Congresul trebuia sa constituie, pe de alta parte, o actiune de solidarizare cu celelalte popoare oprimate din imperiu.

E timp sa declaram neted si clar scrie Eminescu in incheiere ca in tara noastra (caci este a noastra mai bine decit a orisicuI) noi nu sintem nici vrem sa fim maghiari ori nemti. Sintem romani, vrem sa raminem romani si cerem egala indreptatire a na-tiunei noastre. Fata cu ori ce incercare de deznationalizare ori suprematizare, intrebam cu raceala si constiuti de drepturile ce ni le da aboriginetatea noastra si spiritul secolului : AĞCine sint acesti oameni si ce vor in tara noastra ?Ağ.

Recapitulam :

1) fn caz daca opiniunea publica a popoarelor Austriei ar cere schimbarea sistemei constitutionale de astazi, romanii, spre a fi factori eminamente activi intru formarea viitorului imperiului, sa convoce uit congres general al lor, in care toata natiunea romaneasca sa fie reprezentata si care sa decida atitudinea ei fata cu situatiunea cea noua ce impre-giurarile par a o crea si impune imperiului.

2) Congresul sa se declare solidar cu natiunile din Austria ce urmaresc aceleasi interese ca si cea romana.

3) Congresul sa-si aleaga reprezentanta sa, care sa comunice tronului vointa natiunei romanesti, cerind a ei satisfacere".

Eminescu cere convocarea unui congres, in care sa fie reprezentata intreaga natiune romana si nu numai anumite categorii sociale.

Conducatorii romanilor din Imperiul austro-ungar sint invinuiti pentru orientarea politica si lipsa de energie pe tarimul luptei nationale. Nu se poate totusi sustine ca ei nu desfasoara o activitate laudabila in acest sens. Marturie sta Pronunciamentul de la Blaj din 1868 in care romanii cer autonomia Transilvaniei, reactivarea legilor votate in dieta din 1863 1864 si redeschiderea ei pe baza unei adevarate re-prezentatiuni poporale"21. Poetul cunoaste nemijlocit ecoul acestui document in timpul peregrinarilor sale in Transilvania cu trupele teatrale22. Vina lor consta in limitarea acestei activitati la cercurile intelectuale. Tot ce s-a facut de la 1866-1868 - scrie N. lorga s-a petrecut numai in lumea carturarilor, si cind zic : AĞcarturariAğ inteleg pe carturarii de mai sus, nu lumea invatatorilor si a preotilor. Dar se putea face ceva cu dinsii. In lumea aceasta nu s-a facut insa nici o propaganda in ce priveste lucrurile care atunci se infatisau la orizont, lucruri decisive, pentru soarta natiunei noastre pe multa vreme" 23.

Propunerea lui Eminescu cu privire la o actiune politica, cu o reprezentanta larga a poporului roman, va fi realizata de miscarea memorandista doua decenii mai tirziu. Un congres al popoarelor oprimate din imperiu organizeaza romanii si slovacii in 1896, cind fixeaza si un program comun de lupta impotriva stapinirii austro-ungare 24.

Problemele puse in discutie de Eminescu se incadrau in orientarea politica a popoarelor din Imperiul austro-ungar, care luptau pentru cucerirea libertatii nationale. Nu este o intimplare ca articolul poetului este anuntat in Neue freie Presse intr-o telegrama. Die Federatiunea empfiehlt se arata aici den Rumanen Action und verlangt einen politischen Con-gress der Nation, sowie solidarisches Vorgehen mit Oesterreichs Nationen, endlich die Unterbreitung der formulierten Wunsche vor dem Thron"25. Telegrama este datata Pest, 23. April si in ea se aminteste si de organizarea unor congrese ale altor popoare din Imperiul austro-ungar. Despre propunerea lui Eminescu cu privire la convocarea unui congres al romanilor din Imperiul austro-ungar este informata si presa bucuresteana de lonita Bumbac in una din corespondentele sale trimise din Viena ziarului Informa-tiunile bucurestene. Corespondenta sa este datata Viena, 8. aprilie si in ea transcrie, aproape textual, finalul articolului poetului si incadreaza propunerile sale in miscarea generala a vietii politice din Imperiul austro-ungar26.

Sa facem un congres este mai mult decit un articol de ziar si chiar mai mult decit un editorial. Modalitatea expunerii, cu concluzii pe puncte, elanul discursului critic, propunerile imperative si formularile lapidare ne dau dreptul sa-l consideram un manifest politic.

Criza dualismului austro-ungar oferea un bun prilej popoarelor oprimate din Imperiul austro-ungar sa se solidarizeze si sa duca lupta in comun pentru revendicarile lor sociale si politice. Eminescu reproduce, in traducerea sa, in cel de-al doilea articol, in unire >e taria, un editorial, Einheit macht stark, publicat in ziarul Politik in 13 aprilie 187027. Se face aici un apel la solidaritatea popoarelor din imperiu. Sa ne aducem aminte de trecut - scrie ziarul ceh de limba germana -, care ne-a invatat cu mii de fapte atit de amare cum ca numai o solidaritate tare poate sa ne indestuleze si sa indeplineasca toate la care sin-tem indreptatiti". Eminescu adreseaza un apel conducatorilor romanilor transilvaneni sa se declare solidari cu popoarele nemultumite din imperiu si sa participe la lupta pentru afirmarea egalitatii in drepturi in viata sociala si politica. Sa ne grabim dar a ne declara solidari scrie poetul cu natiunile nemultumite ale Austriei ; sa pasim la o activitate comuna cu ele, caci mini chiar va fi prea tirziu, mini chiar se vor bucura numai aceia de fructele rastur-narei constitutiunei cari vor fi ajutat a o rasturna". Organul de presa al cehilor pleda pentru federalizarea popoarelor din Imperiul austro-ungar prin-tr-o intelegere intre conducatorii oamenilor politici care sa faca prin actiunile lor politice sa se auda vocea poporului" in cercurile de conducere din imperiu. Eminescu nu impartaseste acest punct de vedere si se pronunta pentru consultarea directa a popoarelor. Ziarul ceh face si el unele rezerve cu privire la federalizare. E un inceput modest acesta scrie Politik nu trebuie sa ne impla tocmai cu ilu-ziuni ; dar poate ca totusi va fi odata un AĞinceputAğ". K. Marx si Fr. Engels admiteau federalizarea, cum arata V. I. Lenin, numai in anume conditii sociale ca AĞun pas inainteAğ"28. Marx avea in vedere, cind admitea federalizarea, situatia din Irlanda si aprecia ca subordinarii prin violenta a Irlandei de catre englezi ii este de preferat o federalizare intre Irlanda si Anglia" . Presa popoarelor din Imperiul austro-ungar se refera des la situatia din Anglia, aratin-du-se, intre altele : ca cercurile politice guvernamentale maghiare transformau Transilvania, prin politica Jor, intr-o Irlanda a Ungariei". Eminescu isi noteaza numele lui K. Marx in manuscrisul 2291, 46 in acest context social-politic. Se gasesc in acest manuscris, cum am aratat mai sus, si insemnarile despre Transilvania.

Federalizarea popoarelor din Imperiul austro-un-gar constituia, fara indoiala, un pas inainte, in raport cu supunerea lor stapinirii dualiste. Dar in 1918, cind pot hotari asupra destinului lor, nu opteaza pentru federalizare, ci intemeiaza state nationale.

Eminescu examineaza in Echilibrul, cel de-al treilea articol pe care il trimite Federat/un/7, ratiuneo de-a exista a dualismului. Constitutia care statea la baza organizarii Imperiului austro-ungar nu reprezenta o expresie fidela a trebuintelor unui popor", iar dualismul se infatisa ca o organizare statala arbitrara, pe care o caracterizeaza, foarte sugestiv, o fictiune diplomatica". O lege ca sa fie viabila trebuie sa emane de la popor si sa exprime interesele poporului respectiv. Sanctionarea unei legi este un act formal si nu poate avea valabilitate cita vreme nu emana de la popor. Conditiunea de viata a unei legi - scrie Eminescu , garantia stabilitattii sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor unui popor si tocmai de aceea dreptul de-o formula acele trebuinte in articole si paragrafe este, dupa spiritul timpului nostru, al popoarelor". Sanctionarea unei legi este un act formal, iar semnatura imparatului nu facea decit sa treaca actele legislative din stadiul de proiect in cel de lege, insa nu schimba si continutul lor. Apelul la tron, in care isi puneau mari sperante unii conducatori ai popoarelor oprimate din imperiu, se justifica numai prin faptuf ca imparatul statea in fruntea statului. El era investit, pe de alta parte, cu prerogative prin care putea respinge legile care nu exprimau vointa popoarelor. Imparatului i se putea substitui o alta persoana care sa sanctioneze legile. Poetul discuta aceste probleme si in manuscrisul 2257, 798-208 : Capul statului intruneste in sine -, noteaza Eminescu aici -, totalitatea tuturor momentelor din viata statului, el e statul intreg in personalitate singulara. Din cauza asta tot ce are sa aiba valoarea unei actiuni a statului trebuie sa poarte sanctiunea capului, pina atunci e un proiect, nu insa o vointa a statului". Si mai departe : Formal capul statului se poate inlocui prin o alta autoritate ; dar numai formal, nu in esenta" 30.



Eminescu impartaseste in materie de drept si de filozofia dreptului tezele lui Rudolf von Ihering (1818 1892) si Lorenz Jacob von Stein (1815-1890), profesorii sai de la Universitatea din Viena. Rudolf von Ihering, profesorul de drept roman, era un savant cu mare prestigiu si stia sa faca prelegeri atractive si din cea mai arida materie. Lucrarea sa fundamentala ramine Ceist des romischer Rechts auf den versc-hiedenen Stufen seiner Entwiklung (1852-1865). Profesorul vienez considera dreptul, cum se desprinde si din lucrarea Der Kampf ums Recht, din 1872, care forma si materia unor prelegeri, o lupta pentru afirmarea vointei popoarelor. Ihering pune in fruntea cartii sale si un Motfo : Im Kampf solist du dein Recht finden" (In lupta sa-ti gasesti dreptul"). Lucrarea lui Ihering o gasim mentionata in manuscrisul 2255, 377v si este tradusa mai tirziu si in romaneste31. Observatoriul din Sibiu repeta acest motfo, numar de numar32. Aceasta lucrare a lui Ihering sta si la baza unui roman al lui Karl Emil Franzos, Ein Kampf um s Recht (Breslau, 1882). Eminescu recenzeaza in Curierul de lasi unele din lucrarile sale.

Lorenz Stein tinea cursuri de filozofia dreptului (RechtsphilosophiE), Economie nationala (Nationalo-konomiE), Stiinta finantelor (FinanzwissenschafT) si Stiinta administrarii (VerwaltungslehrE). Sint de amintit si doua din lucrarile sale, Der Sozialismus und Kommunismus der heutingen Frankreich (1842) si Geschichte der sozialen Bewegung in Frankreich von 7789 bis auf unsere Tage (1850). insemnarile din manuscrisul 2257, din care am transcris mai sus, sint, desigur, note de la cursurile sale de drept.

Eminescu preia prin intermediul profesorilor sai de la Universitatea din Viena si a lecturilor ce le face idei hegeliene in materie de drept. Acest lucru apare mai evident tocmai in prezentarea prerogativelor imparatului. in caracterizarea prerogativelor monarhului constitutional arata Al. Dima considerat numai ca factor al executiei formale, inriu-rirea hegeliana este iarasi evidenta la Eminescu. Pentru acesta intr-adevar AĞsanctionarea suveranului nu e conditiunea de existenta a unei legi, ci numai formalitatea cu caro acea lege se inaugureazaAğ" 33.

Important este faptul ca Eminescu se opreste la acele teze ale lui Hegel din Filozofia dreptului, care ii serveau sa puna in lumina conceptia sa cu privire la dependenta imparatului de vointa popoarelor din Imperiul austro-ungar si sa-i limiteze prerogativele la ceremonialul formal al sanctionarii legilor.

Cercurile conducatoare din Ungaria invocau superioritatea ungurilor" spre a justifica politica de oprimare a celorlalte popoare. Ungaria este o tara poliglota declara Kalman Tisza in cuvintarea tinuta in dieta in 11 februarie 1870 - ; cu toate acestea statul trebuie sa aiba caracterul unei nationalitati ; astazi statul este maghiar, caci maghiarii prin numarul, prin cultura, bunastarea lor materiala si prin trecutul lor istoric formeaza elementul cel mai insemnat in Ungaria, chemat a forma un stat"34. Kalman Tisza avea in vedere, cind invoca superioritatea ungurilor", aristocratia feudala maghiara, posesoare de latifundii, careia i se alatura marea burghezie. Superioritatea ungurilor" era invocata si ca masura politica prin care guvernele maghiare revendicau participarea cu drepturi egale cu cele ale guvernelor austriece la conducerea statului. De aici se vor isca conflicte grave intre curtea din Viena si guvernele de la Budapesta. Aceste probleme stau in atentia lui Eminescu in articolele sale din Curierul de lasi si din Timpul, ziarul bucurestean.

Eminescu face distinctie intre clasele conducatoare (intelighentia") din Ungaria si poporul ungar, exploatat ca si romanii de coteria" care guverna tara. Fiii aristocratiei si marii burghezii isi faceau educatia in colegii si institute particulare, in dispretul fata de celelalte popoare si chiar fata de clasele de jos" AĞale poporului maghiar. Nu e pre lume scrie Eminescu o singura inteligenta care sa fie o mai rea expresiune a poporului ei decit cea maghiara. Sa ne silim putin a analiza spiritul nu al poporului maghiar, pre care din inteligenta lui nu-l vom putea cunoaste niciodata , ci al acestei coterie ca-re-l guverna, guvernindu-ne totodata si pre noi prin o fictiune diplomatica". Eminescu se intilneste in aprecierea intelighentiei" maghiare cu A. de Gerando, care face constatari asemanatoare, cu citeva decenii mai inainte 35.

Analiza dualismului este extinsa si la armata, cea mai importanta institutie, prin care se sustinea Imperiul austro-ungar. Armata austro-ungara se infatisa ca o institutie multinationala, in care superioritatea numerica o aveau romanii si slavii. Institutia se transforma prin tinerii cu studii apartinind popoarelor oprimate, dintr-o masa" supusa intr-o armata care cugeta". Poetul detinea asemenea informatii de la 1. Slavici si alti colegi ai sai care isi faceau stagiul militar, cu termen redus (voluntari") in regimentele austriece din Viena36. Austria scrie Eminescu -inca n-a avut o rascoala militara, dar se prea poate ca timpul sa nu fie tocmai departe".

Un tablou sumbru asupra vietii publice din Ungaria face si I. Slavici in Studii asupra maghiarilor, care trec prin miinile lui Eminescu37 inainte de-a fi publicate in Convorbiri literare, revista ieseana38.

Eminescu invoca pentru a doua oara numele lui Kant in articolele sale. Acum il citeaza cu definitia ridicolului, ceea ce demonstreaza ca citise si lucrarea Kritik der Urtheilskraft, mai putin cunoscuta39. Sa mai notam si faptul ca poetul ii numeste, ironic, pe oamenii politici ce se instrainau de viata poporului transcendentali".

Starile de lucruri din Ungaria, asa cum le infatiseaza Eminescu si Slavici, nu se explicau numai prin politica claselor exploatatoare. Curtea din Viena promova fata de Ungaria o politica de germanizare prin institutiile comune ca monarhia, armata, unele ministere si organizatii economice si bancare. Poporul ungar isi cucereste independenta in 1918, cind intemeiaza statul national, cum fac si celelalte popoare oprimate din Imperiul austro-ungar.

Critica dualismului intreprinsa de Eminescu viza insesi bazele constitutionale ale statului austro-ungar, fapt care nu putea fi trecut cu vederea de cercurile politice maghiare. Procurorul general in afacerile de presa cere deschiderea unor anchete in legatura cu articolul Echilibrul si trimiterea in judecata a autorului sau. Eminescu isi semneaza insa articolele din Federatiunea cu pseudonimul Varro ales, probabil, dupa numele lui Marcus Terentius Varro, mare erudit roman si participant la luptele politice ale vremii sale40, incit investigatiile judecatorului de instructie nu pot duce la descoperirea autorului. Federatiunea isi informeaza cititorii, in 26 octombrie 1870, ca judecatorul de instructie ii intenteaza proces de presa lui loan Porutiu, redactorul responsabil al ziarului41. Judecatorul de instructie il invita sa se prezinte in fata sa, pentru a fi anchetat sub greutatea consecintelor legali". Procesul de presa i se intenteaza pentru faptul ca in Echilibrul se cerea autonomia Transilvaniei si farimarea dualismului". in judecarea procesului intervin incidente procedurale. Eminescu ii cere lui loan Porutiu, cum informeaza Familia in 13 noiembrie 187042, sa treaca raspunderea asupra sa pentru articolul incriminat. Familia tinea sa precizeze ca autorul articolului era junele poet si colaborator al nostru, d-l Michai Eminescu". losif Vulcan era purtatorul de cuvint al Federatiunii si indeplineste si alte insarcinari din partea ziarului.

Judecatorul de instructie ii intenteaza lui Eminescu procesul de presa, dupa cite s-ar parea, pe baza unui interogatoriu. Ma veti ierta, daca nu v-am raspuns la stimata d-voastra epistola ii scrie Eminescu lui I. Negruzzi in 11 februarie 1871 - ; dar cauzele care m-au oprit, au fost cea mai mare parte independente de mine. La sosirea epistolei d-voastra, eu nu am fost aici ; cind m-am intors insa, nu erati d-voastra in lasi ; s-a^a s-a prelungit tacerea mea pina acuma. Apoi am avut si suparari care de care mai minunate : pro primo : un proces de presa, al carui capat nu sint inca in stare de a-l prevedea" 43. Eminescu isi justifica intreruperea corespondentei cu iacob Negruzzi prin plecarea sa din Viena pentru un timp mai indelungat. Poetul asista la casatoria Aglaei, sora sa, cu loan Drogli, care se oficiaza la Ipotesti in 7 ianuarie 1871 44. Eminescu putea face si un drum la Budapesta inainte de 11 februarie 1871. losif Vulcan, redactorul Familiei, il instiinteaza, la posta redactiei, in 18 decembrie 1870, ca astepta un raspuns. Viena. D-lui M. E. Primitu-ai scrisoarea noastra ? Asteptam cu nerabdare raspunsul cerut"45. Apare intemeiata presupunerea ca I. Vulcan ii cerea unele lamuriri in legatura cu procesul de presa. Semnificativ este faptul ca I. Vulcan isi informeaza cititorii ca autorul articolului din Federatiunea era colaboratorul revistei sale si ca fusese trimis in fata instantelor judecatoresti pentru activitatea ce-o desfasura pe tari-mul luptei nationale.

Documentele ne lipsesc - sau nu le cunoastem sa putem urmari desfasurarea procesului. Un fapt insa este cert. Punerea sub acuzare a poetului si deschiderea actiunii judiciare are consecinte asupra activitatii sale publicistice. Un al patrulea articol, Educatiune si cultura, destinat Federatiunii, nu-l mar poate publica in acest ziar si ramine in manuscrise (2257, 30rv-32R). Face aici distinctia dintre educatie si cultura, cu aplicatii si exemplificari din viata sociala si politica a romanilor transilvaneni. 46 Tot acum Emi-nescu pregateste si Articoli nepoliticosi. Proza politica. Proza limbistica, in care isi propunea sa realizeze o suita de articole pe teme politice, cum procedeaza in Iconostas si Fragmentarium pentru proza literara si un alt articol, (Cu tot principiul vechi"), in care ia atitudine impotriva cosmopolitismului. Si aceste articole ramin in manuscrise47. Nu poate fi adusa la cunostinta opiniei publice nici activitatea lui Eminescu pe tarimul luptei nationale. Acesta este motivul pentru care numele sau nu apare, cum vom arata mai departe, in multe din documentele privind serbarea de la Putna.

Tot acum Eminescu intocmeste si un studiu in care saluta aparitia ziarului Bukovinskaja Zarija, ca un eveniment important in viata culturala a populatiei ucrainene48. Nu am vazut ziarul, insa din informatii indirecte aflam ca apare intre 1870-1875. Poetul comenteaza un articol din primele numere, in care se preiau informatii dintr-o corespondenta din ziarul german Wanderer din 16/28 iunie 186449. Se contesta vechimea poporului roman. Istoricii germani aveau interesul sa-i prezinte pe romanii din Bucovina in culori intunecate, spre a-si justifica opera de civilizare" in provincia anexata in 1775. Eminescu porneste in sustinerea latinitatii poporului roman de la conceptia potrivit careia fiecarui individ trebuie sa i se dea libertatea deplina in declararea nationalitatii. Omul in secolul nostru - scrie Eminescu poate fi de orice nationalitate va voi spiritul timpului Ie-a conces de mult la toate drepturi egale". Problema fundamentala care se pune aici este cea a respectului reciproc dintre popoare. Poetul trece nu intimplator in fruntea studiului, drept motto, cuvintele : Respecta de vrei sa fii respectat" si insista asupra lor si in text. Corespondentul ziarului vienez se facea vinovat tocmai de acest lucru, iar autorul articolului din Bukovinskaja Zarija nu facea un serviciu conationalilor sai prin creditul ce-l acorda calomniilor din presa germana la adresa poporului roman. Poetul spera sa vada in ziarul ucrainean un federat sincer si plin de inima contra inamicului comun", contra pangermanismului".

In sustinerea originii latine a poporului roman, Eminescu invoca marturiile lui Bonfiniu, M. Kromer, Matej Strykowski, Paul Piasecki, Dionisie Fotino, Gri-gore Ureche, Miron Costin, D. Cantemir. Sint nume pe care le invocau si reprezentantii Scolii ardelene si succesorii lor in sustinerea latinitatii poporului roman. Poetul apeleaza si la publicatii de specialitate ca Arhiva istorica a Romaniei, revista lui B. P. Has-deu, din care extrage marturii documentare din 1192, 1378, 1383, 1420, 1511. Documentele sint rescrise, cu pastrarea informatiilor ce-i serveau in demonstratie x.

Intilnim aici si citeva consideratii cu privire la romanii din Moravia. Ele anticipeaza articolul Romanii din Moravia, publicat in Curierul de lasi, sase ani mai tirziu.

Studiul se infatiseaza in stadiul pregatitor asamblarii pieselor intr-o structura narativa, conditionata de demonstrarea unor teze pe baza de argumente istorice. Este posibil ca textul sa reprezinte ciorna pentru versiunea germana, destinata unei publicatii vieneze. Daca se tipareste, in adevar, in publicatiile germane, nu este exclus sa fie descoperite acolo si alte colaborari ale poetului din anii studiilor universitare la Viena si Berlin.

Exista opinia potrivit careia articolele lui Eminescu se publica in Federatiunea cu raspunderea si sub supravegherea lui Alexandru Roman, directorul ziarului. Acesta se afla insa in temnita de la Vat inca din 18 ianuarie 1870, unde ispasea o osinda de un an pentru publicarea Pronunciamentului si a adeziunilor la acest document si va iesi din temnita in 18 ianuarie 1871 51. Articolele lui Eminescu sint publicate de loan Porutiu care ii si raspunde la posta redactiei, in acelasi numar in care ii publica Sa facem un congres, primul dintre ele. loan Porutiu il informeaza, in raspunsul sau, ca ziarul era deschis tuturor acelora care lucrau pentru binele intelectual, moral si material al natiunii noastre"52. Din acest raspuns aflam ca Eminescu ii propune sa-i publice si romanul Geniul pustiu si primeste asigurarea ca-i va face loc in foiletonul ziarului data ocas/one".

Este meritul lui loan Porutiu de-a fi recunoscut in Eminescu, inca de la debutul sau in publicistica politica, ziaristul inzestrat cu toate insusirile pentru lupta pe tarim national 53.

Eminescu isi face intrarea in publicistica politica cu un articol-manifest in care cere convocarea unui congres al romanilor din Imperiul austro-ungar, pentru a-si face cunoscute revendicarile sociale, politice, si nationale. Poetul critica dualismul, baza constitutionala a statului austro-ungar, pledeaza pentru solidarizarea romanilor cu celelalte popoare oprimate din imperiu si incadreaza lupta lor in miscareAğ europeana pentru cucerirea de libertati si independenta nationala.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...




Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.





loading...