Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Calin (File din poveste)
a. Poemul Calin are ca tema mitul zburatorului. Zburatorul este in conceptia poporului nostru un personaj fantastic care poate lua diferite infatisari. El se arata pe inserat tinerelor fete, le determina sa se indragosteasca de el si apoi dispare. Mitul a constituit punctul de plecare pentru multe creatii literare cum ar fi: Zburatorul de Ion Heliade Radulescu, Sburatorul, Crai Nou de Vasile Alecsandri, Luceafarul de Mihail Eminescu, care au din aceasta cauza un profund specific national.



Poezia este romantica fiindca are ca subiect o poveste de dragoste, de fapt o dezvoltare a mitului popular al Zburatorului. Se arata astfel pretuirea pentru folclor specifica romanticilor: Eroii poemului sunt profund romantici. Eroina este exceptionala prin frumusetea ei fizica dar si spirituala. Zburatorul este un personaj fantastic, deci romantic. Calin este un erou exceptional, fiindca este construit la punctul de interferenta dintre mitul Zburatorului si un print sau un voinic din basmele populare, daca nu chiar cu Fat Frumos, adica Sfantul Soare, ca in Luceafarul.

Ideea realizarii acestui poem ii este data de versificarea basmului Calin Nebunul. Eminescu abandoneaza firul narativ din basmul amintit si creeaza un poem romantic alcatuit din opt fragmente, lasand pe cititor sa participe cu fantezia lui la umplerea spatiilor dintre acestea.





Primul fragment aduce un decor romantic cu un castel, in care patrunde un voinic, spre a cuceri inima frumoasei fete de imparat ascunsa in iatacul tainuit.



In fragmentul al doilea, fata de imparat constata efectele venirii Zburatorului si in taina il cheama: - Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura". Ascensiunea sentimentului de iubire in sufletul fetei de imparat o remarcam in fragmentul al treilea, cand eroina se contempla asemeni lui Narcis in oglinda si constata ca este frumoasa: Cum ca ea frumoasa fata - a ghicit ca e frumoasa".



Avem o evaziune in basm, dar in acelasi timp in vis: Al vietii vis de aur ca un fulger, ca o c/ipa-i" iar unitatea o da trairea sentimentului de iubire. Clipele de bucurie sunt urmate de cele de durere din fragmentul cinci. Zburatorul, potrivit mitului, trebuie sa dispara. Fata de imparat parasita traieste clipe dramatice: S-au facut ca ceara alba fata rosa ca un mar". Ea este alungata dar mai apoi si batranul crai ca barba-n noduri" trimite zadarnic crainici ca s-o gaseasca si s-o aduca inapoi. in fragmentul al saptelea Zburatorul se intoarce sub forma unui voinic-numit Calin. El gaseste fata dupa sapte ani intr-o coliba, unde traia ascunsa cu baiatul ei. Este o evaziune romantica in natura dar in acelasi timp prin descrierea realista un fragment din viata sociala. Fragmentul al optulea este cel mai bine realizat sub aspect poetic si cuprinde nunta din codru. Este un fragment de basm dublat de o nunta alegorica dintre un fluture si o floare {mireasa viorica"), alegorie care ar vrea sa defineasca parca iubirea prin metafora un fluture pe-o floare".



b. Fragmentul al optulea din poemul Calin (file din poveste) construieste o imagine a unei nunti ca in basmele populare, asa cum o va relua cu alte mijloace artistice George Cosbuc in Nunta Zamfirei.



Este un tablou romantic, sugerand mitul comuniunii dintre om si natura. Astfel trunchii veciniei poarta suflete sub coaja, / Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja". Masa imparateasca este langa codru, langa lac, si aduna imparati s: imparatese veniti din patru parti a lumii", Feti-frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otele/ Cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele". Craiul este gatit cu mitra, cu schiptru si sade pe perine de puf. Nunul mare este mandrul soare iar nuna este mandra luna, sugerand o imagine din Miorita, dar mai ales din balada populara Soare/e si Luna, ceea ce da poeziei un profund caracter de specific national.



Modelul de frumusete in conceptia poporului roman este mireasa printesa. Ea are par de aur moale", fata ii este rosie ca marul", o stea in frunte poarta". Florile albastre pe care le are in par sugereaza imaginea iubitei din poezia Floare albastra a lui M. Eminescu.

Alegoria nuntii gazelor sugereaza pregatirea si desfasurarea nuntii imparatesti. Furnicile duc sacii de faina ca sa coaca pentru nunta paine si colaci. Albinele aduc miere, cariul face cercei, greierele este- vornic, un bondar zice un cantec, fluturele este mirele, alti fluturi ii fac o suita, tantarii joaca rolul de lautari, mireasa este o floare delicata, viorica. Felul in care mireasa viorica isi asteapta sfioasa in dosul usii mirele este o atitudine umana. Un greier crainic sprinten sare pe masa imparateasca si-si cere iertare pentru faptul ca pornesc si gazele o nunta alaturi.






Alegoria nuntii gazelor are o nuanta ironica. Fluturii sunt sagalnici si berbanti", bondarul rotund in pantec / Somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec", fluturele mire are musteata rasucita". Este o subtila nota de.critica sociala cu aluzii evidente la epoca. Se poate face o analogie cu poezia Concert in lunca de Vasile Alecsandri. Alegoria este un procedeu venit din literatura clasicista. Gasim deci si in aceasta poezie romantica elemente de realism si de clasicism.



c. Stilul eminescian se caracterizeaza printr-un imaginar romantic de basm, prin originalitate si muzicalitate, prin simplitate si profunzime, prin specific national, prin marea varietate a mijloacelor de versificatie. Pentru a construi imaginea feerica de basm a nuntii, in codru, Eminescu utilizeaza metafore ca: iarba de omat", codri de arama", padurii de argint" cuibar rotit de ape", bulgari fluizi", dar si personificari: trunchii vecinici poarta suflete sub coaja / Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja", Langa lacul care-n tremur somnoros si lin se bate", suspina-n flori molatic" pentru a sugera profunda comuniune dintre om si natura. Epitetele au o deosebita expresivitate: Fata-i rosie ca marul", par de aur moale", fosnea uscat", bulgari fluizi", sagalnicul Pepele", tapan, drept", somnoros si lin se bate", fiindca ele sunt integrate in structura unor metafore si a unor metonimii, sau au sunete care dau asonante.



Metonimiile sugereaza prin efectele cauzale care le-au produs: de noroc i-s umezi ochii", fata-i rosie ca marul", lacul se bate", impletindu-se cu metafore, epitete si personificari ca in expresiile poetice: Implu aerul varatic de miresma si racoare", in cuibar rotit de ape peste care luna zace", sar in bulgari fluizi", curg in rauri sclipitoare". Din aceasta impletire a mijloacelor de stil rezulta expresii specifice lui Eminescu, rezulta acea originalitate si densitate a stilului.



Alegoria-nuntii sugereaza comportamentul uman cu vadit caracter de umor spre obtine prin contrast b paralela intre exceptionalitatea eroilor romantici si caracterul de duzina, de gaze, al eroilor de tip social; vornicel e-un grierel", tantarii lautarii", cu musteata rasucita sede-n ea un mire flutur", fluturii sunt sagalnici si berbanti", bondarul somnoros este rotund in pantec" si pare a rosti un cantec, albinele ca niste femei harnice aduc miere, in timp ce furnicile asemeni unor servitoare ducand in gura de faina marii saci" coc pentru nunta si placinte, si colaci".



Eminescu stie sa dea valoare elementelor de versificatie utilizand rima rara: otele - Pepele, rastoace-zace, rima asonanta: omat-tamaiet, rima variata adica verb cu substantiv: puna-luna, rima bogata: rangul-hangul, sprinten-pinten, rima interioara: nuna-luna, mare-soare, precum si cuvinte cu valoare onomatopeica: murmuitoare", bazait".

Apropierea de limbajul popular se face folosind cuvinte ca: omul", colb", hangul", ..zdrumicate", .rastoace". Gasim o abundenta de elemente narative si de dialog care dau un caracter spontan stilului.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.