Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...




Cezara de Mihai EMINESCU (Nuvela)

 

I

Era-ntr-o dimineața de vara. Marea și-ntindea nesfarșita-i albastrime, soarele se ridica incet in seninatatea adanc-albastra a cerului, florile se trezeau proaspete dupa somnul lung al nopții, stancile negre de roua abureau și se faceau sure, numai p-ici pe colea cadeau din ele, lenevite de caldura, mici bucați de nisip și piatra.

Din niște colți de stanci despre apus se ridica o manastire veche incunjurata cu muri, asemenea unei cetațui, și de dupa muri vedeai pe ici pe colea cate-un varf verde de plop ori de castan. Acoperamintele țuguiete de olane mucigaite, bolta neagra a bisericii, zidurile imprejmuitoare risipite și napustite in risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gaze roșii care se soreau cu nespusa lene, poarta de stejar de o vechime seculara, scarile de piatra tocite și mancate de mult umblet, toate astea laolalta te faceau a crede ca este mai mult o ruina oprita curiozitații decat locuința.

In dreapta manastirii se ridicau dealuri cu paduri, gradini, vii, satucene cu casuțe albe presarate prin dungile vailor, in stanga un drum trecea ca o cordea prin o nemarginire de lanuri verzi care se pierdeau in departarea orizontului, in dreptul ei marea, a carei suprafața era rupta pe ici pe colea de cate-un colț de stanca ce ieșea de sub apa.

De-a lungul zidurilor imprejmuitoare mergeau cararușe pe coasta dealului, curmate in cursul lor de mușunoaie de cartițe. Pe una din carari vedem un calugar batran mergand spre poarta manastirei, cu mainile unite dupa spate. Rasa i-e de șiac, e-ncins cu gaitan alb, metaniile de lana spanzura c-un colț din san, papucii de lemn se taraie și clapaiesc la fiecare pas. Barba alba i-e cam rara, ochii ca zarul neexpresivi și cam tampiți; nimic resignat sau ascetic in el.



Ajuns la poarta, trage clopoțelul, un frate ii deschide, el intra in curtea ce semana a parasita a manastirei, cu pardoseala ei de pietre patrate printre care creșteau in voie fire de iarba nalta, și-n mijlocu-i c-un iaz ale carui maluri erau salbatacite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumanarele, sulcina și mazarichea care-și țese paturile ei de flori asupra intregii vegetații pe care o sugruma cu incalciturile ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolor raspunde c-o scara ce da-n curte. Batranul deschide ușa tinzii și se face nevazut inauntrul cladirii.

In zidul lung și nalt al manastirii, privit din gradina, se vad ferești cu gratii negre, ca ferestrele de chilii parasite, numai una e toata-ntrețesuta cu iedera și in dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se vad in oale roze albe ce par a cauta soarele cu capetele lor. Acea fereastra dadea intr-o chilie pe pereții carei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate — ici un sfant, colo un cațel zvarcolindu-se in iarba, colo icoana foarte bine executata a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, in fine, o carte de schițe risipita pe perete. Un dulap cu carți bisericești, un scaun cu spata nalta, haine calugarești spanzurate intr-un cui, o lada zugravita cu fel de fel de flori, un pat simplu de sub care se vedea o pereche de papuci și un motan negru, iata toata imbracamintea. Prin mreaja vie și tremuratoare a fereștii patrundeau razele soarelui și umpleau semiintunericul chiliei cu dungi de lumina in care se vedeau mii de firicele mișcatoare care toate jucau in imperiul unei raze și dispar din vedere deodata cu ea.

Pe scaun șade un calugar tanar. El se afla in acele momente de trandavie placuta pe care le are un dulau cand și-ntinde toți mușchii in soare, leneș, somnoros, fara dorințe. O frunte nalta și egal de larga asupra careia parul formeaza un cadru luciu și negru sta așezata deasupra unor ochi adanciți in boltele lor și deasupra nasului fin, o gura cu buze subțiri, o barbie rotunjita, ochii mulțumiți, cum am zice, de ei inșii privesc c-un fel de conștiința de sine care-ar putea deveni cutezare, expresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece.

S-apropie de fereastra și se uita in gradina jos la iarba moale, crescuta-n umbra virgina a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi lua creionul și desemna pe perete o portocala. Lua un papuc, il puse pe masa și se uita la el, apoi deschise-o carte bisericeasa și pe-un colț de pagina zugravi papucul. Și ce profanație a carților bisericești! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți in sfarșit, viața in realitatea ei, mazgalita in fiecare colț disponibil.



Deodata intra batranul.
— Binecuvanteaza, parinte.
— Domnul. Ei, Ieronime, zise batranul vesel și-ntr-o ureche, ce mai lucrezi, ștrengariule?

— Eu? Dar cand am mai lucrat eu ceva? Aceasta presupunere jignește caracterul meu, parinte Eu nu lucrez nimica; ma joc desemnand cai verzi pe pereți; dar sa lucrez? Sunt mai ințelept de cum arat.

— Faci rau ca nu-nveți pictura.
— Eu nu fac nici rau, nici bine, caci nu fac nimic. Ma joc.
— Ingropi talantul, fiule, ingropi talantul.
— Ingrop pe dracul, parinte.
— Apage Satana! zise batranul sarind intr-un picior și aruncandu-i-se-n brațe. Ieronim incepu sa rada.

— Dumnezeu știe, tata, de unde iei atata veselie. Eu am momente cand sunt trist, tu nu cred.

— Eu trist, Ieronime? Sa ma ia dracul, fatul meu, dac-am fost trist vrodata. Tristețea fuge de mine ca cumatru-meu de tamaie. Dar lasa asta hai in oraș cu mine. Azi, intrand la starețul tau, am facut o fața catranita și turceasca am spus ca-mi trebuiești tu pentr-o comandare, am mințit ca totdeauna — in sfarșit, iți concede societatea mea serioasa de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce in oraș știu intr-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca carți cu alți frațiori, om fuma din lulele lungi cat ziua de azi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege ca fara

— Se-nțelege.
— Ma mir cine dracul te-a calugarit pe tine, blestematule Ieronime?
— Ma mir cine dracul te-a calugarit pe tine, parinte?
— Cine? Dracul. S-ar inșela cineva crezand ca toate ușurințele calugarilor aveau vreo insemnatate. Așa numitele lor blastamații erau niște copilarii, cu toata libertatea vorbelor cu care le-mbracau. Un pahar de vin, un joc de carți, o lulea de tutun, din cand in cand o privire repezita asupra profilului unei copile zambitoare — astea erau in fapta și intotdeauna toate renumitele lor desfranari. Tot farmecul consista in misterul cu care imbracau fațarnic micile lor pasuri lumești.

Ieronim iși arunca rasa pe el, taie o fața sinistra, mucalitul batran taie una smintita de tot, spre a face efect asupra sparietului portar, și amandoi ieșira repede din manastire, spre a-și stampara graba mersului abia in drumul mare, ce ducea la oraș.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Cezara



Opera si activitatea literara Mihai EMINESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai EMINESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE

- citeste textul

PARALÉLE ECONOMICE

- citeste textul

VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE

- citeste textul



Poezie

Epigonii

- citeste textul
Mihail Eminescu — Epigonii - Tema poeziei, Ideea, Compozitia
EPIGONII - analiza literara
EPIGONII - Arta poetica - Semnificatia titlului
Tema iubirii si a naturii
Arte poetice eminesciene. Epigonii

Memento mori

- citeste textul
Memento mori - un poem sociogonic

Imparat si proletar

- citeste textul
Mihail Eminescu imparat si proletar

Scrisoarea I

- citeste textul
Scrisoarea I - o sinteza a temelor universului eminescian
SCRISOAREA I - comentariu (referat)
Scrisoarea I poemul
Scrisoarea I - comantariu literar
M. Eminescu, Scrisoarea I - Particularitati stilistice
Conditia geniului in poemul filozofic Scrisoarea I de Minai Eminescu.
SCRISOAREA I - Poem filozofic - Portretul savantului
SCRISOAREA I - STUDIUL TEXTULUI
SCRISOAREA III - STUDIUL TEXTULUI

Scrisoarea III

- citeste textul
Mihail Eminescu — Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut
SCRISOAREA III - comentariu
SCRISOAREA III - analiza literara si comentariu
Comentariu Scrisoarea III - antiteza dintre Prezent si Trecut
SCRISOAREA III - Tema si tablourile nalizate pe versuri
Caracterizarea personajului principal Mircea cel Batran

Sara pe deal

- citeste textul
Idila Sara pe deal
SARA PE DEAL - analiza literara
Sara pe deal - visul de dragoste
Sara pe deal - comantariu
SARA PE DEAL - Idila-pastel - analiza pe strofe
SARA PE DEAL - STUDIUL TEXTULUI

Floare albastra

- citeste textul
Idila Floare albastra - tema iubirea
FLOARE ALBASTRA‚ comentariu
Floare albastra - puritatea infinita, idealitatea, aspiratia catre absolut
FLOARE ALBASTRA‚ - Idila - cu accente filozofice
Poezia iubirii si a naturii: Floare albastra
FLOARE ALBASTRA‚ - STUDIUL TEXTULUI

Atat de frageda

- citeste textul
Atat de frageda - idila reprezentativa pentru tema iubirii

Dorinta

- citeste textul
Mihail Eminescu - Dorinta
Dorinta de Eminescu - comentariu
DORINTA Idila
DORINTA - STUDIUL TEXTULUI

Revedere

- citeste textul
Revedere - o meditatie pe tema fortuna labilis
Comentariu Revedere
Poezia de inspiratie folclorica. Revedere - nelinisti in temporalitate
Revedere - analiza si comentariu
REVEDERE Creatie lirica de inspiratie folclorica - ideea poeziei
REVEDERE - STUDIUL TEXTULUI

Calin (File din poveste)

- citeste textul
Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului
Comentariul la poemul - CA‚LIN (FILE DIN POVESTE)
Calin (file din poveste) - poem de Mihai Eminescu
CA‚LIN ( file din poveste) - analiza versurilor
EXERCITII

Luceafarul

- citeste textul
Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului)
LUCEAFA‚RUL comentariul
LUCEAFA‚RUL - analiza literara si comentariu
Luceafarul poemul
Luceafarul - capodopera a creatiei eminesciene
Catalina - personaj simbol al poemului Luceafarul
Caracterizare - Luceafarul Hyperion - personaj simbol al poemului omonim Luceafarul
LUCEAFARUL - Poem filozofic - Geneza poemului Luceafarul
Teme si motive in poemul Luceafarul
Genuri literare in poemul Luceafarul
Specii literare in poemul Luceafarul
Luceafarul (incercare de sinteza)
Luceafarul - Geneza si surse de inspiratie
VALOAREA UNIVERSALA A POEMULUI LUCEAFARUL
LUCEAFARUL sinteza a gandirii filozofice si poetice eminesciene
Geneza Luceafaruluia€¯
Semnificatii mitice si filosofice in Luceafarula€¯
Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarula€¯

Glossa

- citeste textul
Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice
GLOSSA‚ - comentariu
Glossa - tipare aforistice
Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian
Glossa - analiza
GLOSSA‚ - Poezie cu forma fixa
ODA‚ (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice
Glossa - Unica in literatura noastra
GLOSSA‚ - STUDIUL TEXTULUI
Structuri compozitionale si motivul lumii ca teatrua€¯ in Glossaa€¯

Oda (in metru antic)

- citeste textul
Oda (in metru antic) - Tema, Ideea, Motivul
ODA‚ (IN METRU ANTIC) - analiza literara
Lirica filozofica. Oda (in metru antic)

Trecut-au anii

- citeste textul
Trecut-au anii - o meditatie pe tema panta rhei

Sonet III (Cand insusi glasul)

- citeste textul
Idila Sonet III (Cand insusi glasul)
Sonetul III (Cand insusi glasul) - iubirea, icoana a trecutului

La steaua

- citeste textul
La steaua - o meditatie pe tema fortuna labilis

Mai am un singur dor

- citeste textul
Mai am un singur dor - motivul comuniunii dintre om si natura

Peste varfuri

- citeste textul
Peste varfuri
PESTE VARFURI - Structura, semnificatii, limbaj poetic

Ta twam asi

- citeste textul
Tat twam asi - o mantia (formula sacerdotala indiana)
Ta twam asi - analiza

Rugaciune

- citeste textul
Rugaciune
RUGA‚CIUNE - comentariu
Rugaciune - poezie de Octavian Goga
Rugaciune de Octavian Goga- Rugaciunea poetului e un crez artistic

Invierea

- citeste textul
Poezia Invierea

Rasai asupra mea

- citeste textul
Rasai asupra mea - Sonet dedicat Maicii Domnului

DOINA

- citeste textul
DOINA - analiza literara si comentariu
DOINA - Doina culta - Structura si semnificatii

Melancolie

- citeste textul
M. Eminescu — Melancolie - Particularitati stilistice

AFARA-I TOAMNA

- citeste textul
AFARA-I TOAMNA - Sonet

CRAIASA DIN POVESTI

- citeste textul
CRAIASA DIN POVESTI - Idila-pastel - Semnificatia titlului, Structura si semnificatii

LACUL

- citeste textul
LACUL - Idila-pastel - comentariu pe strofe

O, RAMAI

- citeste textul
O, RAMAI - Elegia

CE TE LEGENI

- citeste textul
CE TE LEGENI - Creatie lirica de inspiratie folclorica

LA MIJLOC DE CODRU

- citeste textul
LA MIJLOC DE CODRU - Creatie lirica de inspiratie folclorica

Bolnav in al meu suflet

- citeste textul
Bolnav in al meu suflet -analzia

Cand privesti oglinda marei

- citeste textul
Cand privesti oglinda marei - Aparenta si esenta

Venetia

- citeste textul
Venetia - Simpla traducere sau creatie originala?

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

- citeste textul

INGER SI DEMON

- citeste textul



Teatru

JUNETEA LUI MIRABEAU. DRAMA IN 4 ACTE

- citeste textul



Basm popular

FAT FRUMOS DIN LACRIMA

- citeste textul
FAT-FRUMOS DIN LACRIMA - comentariu literar - Semnificatii artistice
Caracterizarea personajelor
FA‚T-FRUMOS DIN LACRIMA - basm cult - Subiectul basmului



Nuvele

Sarmanul Dionis

- citeste textul
Sarmanul Dionis - Nuvela
Sarmanul Dionis - fantastic si oniric
Sarmanul Dionis - nuvela de Mihai Eminescu
Dionis - personaj principal in nuvela Sarmanul Dionis
M. Eminescu, Sarmanul Dionis - intelegerea textului
Caracterizarea personajului Dionis/Dan din nuvela Sarmanul Dionis
SA‚RMANUL DIONIS - comentariu literar - Nuvela fantastica, de factura romantica
Dionis (Dan) - caracterizare
Mituri si semnificatii
NUVELA FANTASTICA - SA‚RMANUL DIONIS
Sarmanul Dionis de M. Eminescu - MOMENTE ALE PROZEI ROMANESTI
SA‚RMANUL DIONIS - Studiul textului

Cezara

- citeste textul



Eseu

GHEORGHE EMINOVICI

- citeste textul

RALUCA EMINOVICI SI COPIII

- citeste textul



loading...