Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Declararea Independentei si participarea la razboiul din 1877 despre Mihai EMINESCU



Proclamarea independentei in Parlamentul roman in 9 mai 1877 este prezentata de Eminescu in foaia ieseana ca un eveniment de cea mai mare insemnatate in istoria tarii noastre. Poetul se grabeste sa informeze cititorii in cronica sa, (Jntimplarile petrecute in Parlamentul roman"), din 11 mai 1877, asupra hotaririlor luate. intimiplarile petrecute in Parlamentul roman scrie el in noaptea de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sint inca asa de cunoscute ca sa putem judeca de pe acuma grava lor insemnatate" 1. Eminescu nu cunostea stenograma sedintei si reproduce din presa bucuresteana Motiunea adoptata de corpurile legiuitoare. Merita sa retina atentia si faptul ca subliniaza in Motiune tezele politice fundamentale : razboiul intre Romania si Turcia e declarat" si independenta absoluta a Romaniei a primit consacrarea lor oficiala". Doua zile mai tirziu comenteaza din nou, in alta cronica, (Votul Camerei si al Senatului"), hotarirea Parlamentului roman si arata ca importanta ei n-avea nevoie sa fie demonstrata 2. Tine insa sa precizeze ca proclamarea independentei era consecinta logica a desfasurarii evenimentelor istorice. Romania n-a fa^t niciodata vasala Turciei scrie poetul ; dar in ochii diplomatiei engleze si a unei parti din jurnalistica austriaca Romania era ceea ce ei si dupa opiniia lui Savfet-Pasa : parte integranta a Imperiului otoman". Imperiul austro-un-gar urmarea, pe de alta parte, sa instituie un protectorat al sau asupra Romaniei, indata ce devenea independenta. Prin moartea tutorului scrie poetul ironic , minoara Romanie avea sa treaca sub alt tutor, care ar fi ajuns a implea toate posesiunile pupilului sau cu arendasi austriecesti ; iar pupilul insusi ar fi fost destinat sa moara in minoritate".

Eminescu comenteaza demersurile intreprinse de guvernul roman pe linga Imperiul otoman privind recunoasterea independentei tarii. Mihail Kogalnicea-nu, ministrul nostru de externe, adreseaza Portii un Memoriu cu privire la reglementarea raporturilor dintre Romania si Imperiul otoman. Memoriul este precedat de o Nota din 15/27 iunie 1876 in care sint enuntate revendicarile Romaniei : 1. Recunoasterea individualitatii Statului roman si a numelui sau istoric, II. Admiterea reprezentantilor Romaniei in corpul diplomatic, III. Reglementarea pozitiei supusilor romani stabiliti in Turcia dupa exemplul celorlalti supusi si recunoasterea jurisdictiunii agentilor Romaniei asupra conationalilor lor, IV. Inviolabilitatea teritoriului roman si delimitarea ostroavelor Dunarii,



V. incheierea cu Turcia de conventiuni de comert si extradarea facatorilor de rele, postale si telegrafice,

VI. Recunoasterea pasaportului roman si abtinerea consulilor turci de-a se mai amesteca in afacerile privitoare la romanii din strainatate, VII. Fixarea fruntariei dintre Romania si Turcia la gurile Dunarii, luind de baza talwegul bratului frontal al acestui fluviu". Eminescu reproduce aceste documente din Poporul si le face loc, sub titlul Revista diplomatica, in mai multe numere ale foii iesene3. M. Kogalni-ceanu raspundea, in feiul acesta, si politicii Angliei fata de tara noastra, politica reprezentata prin Ed-ward Hendy Stanley Derby, ministrul de externe, care declara ca tara sa isi asumase obligatia, impreuna cu Franta, Italia si Imperiul austro-ungar, sa mentina integritatea Imperiului otoman4. Declaratia lui Derby este comentata intr-un articol, D/e Erklarungen Lord Derby s, publicat in Neue freie Presse in 5/17 iunie 18765. Eminescu informeaza cititorii asupra a-cestui raspuns inca in 9 iunie 1876a. Poetul pune la contributie articolul din Neue freie Presse si retine expresia de aici, dupa care orice incercare de schimbare a raporturilor dintre Poarta si statele sale tributare" constituie un casus belii".

Eminescu consacra documentelor intocmite de M. Kogalniceanu doua cronici, Romania si cest/unea Orientului si Roman/a si cestiunea orientala (O telegrama"), in care consemneaza ecoul stirnit de ele in presa straina7. Poetul observa ca ziare ca Neue freie Presse si Pester Lloyd8 foloseau limbajul lunecos al diplomatiei" si imblinzeau toate expresiile c-o arta stilistica rara". Memoriul guvernului roman si politica Angliei stau in atentia lui Eminescu si in alte doua cronici publicate in 10 aprilie 1877, (O stire cam serioasa") si (Declaratia subsecretarului de stat"), in care arata ca documentul fusese pus ad acta"9. Atitudinea Portii si a aliatilor ei justifica hotarirea Romaniei privind cucerirea independentei pe calea armelor.

Parlamentul roman hotaraste sa infiinteze decoratia Steaua Romaniei, ca o prima masura a afirmarii independentei tarii. Decoratia urma sa fie data militarilor care se distingeau pe cimpul de lupta. Eminescu face rezerve, in aceeasi cronica, asupra masurilor restrictive si pledeaza ea decoratia sa fie acordata si civililor pentru merite deosebite in activitatea lor. Armele spiritului - scrie poetul - sint cel putin egale, in multe cazuri insa chiar superioare armelor razboiului".

Cronicile lui Eminescu ofera si o privire retrospectiva asupra evenimentelor care preced declararea independentei. Sint de amintit (Ziarul AźNeue freie PresseA╗ afla"), (In sara sosirii"), Anglia (Aflam ca guvernul englez"), (Presa straina e preocupata"), (A incepe cu steriotipul"), Fantazia in telegrame, {Ziarele din Bucuresti"), (Ziarele din V/ e-na"), (Interpelatiunea"), (Presa romana este poate"), (AźAgenCe russeA╗ capata din Constantino-po/"2, (Evenimente/e se gramadesc"} 10. Poetul retine, in prima din aceste cronici, informatiile din-tr-o corespondenta, Bukarest, 4. October, publicata in Neue freie Presse in 23 septembrie/5 octombrie 1876 11, in care se arata ca guvernul roman da dispozitii directiei cailor ferate sa pregateasca materialul rulant" pentru transportul armatei ruse. Poetul remarca in cea de-a doua cronica faptul ca in cercurile diplomatice otomane incepea sa se foloseasca cuvinijul Romania in loc de Principatele Unite, ca mai inainte. Presa europeana discuta posibilitatea folosirii armatei unor tari neutre ca forta de pace in Balcani. Eminescu informeaza cititorii ca o asemenea propunere face Anglia ca armata romana sa ocupe linia de demarcatiune intre armatele turcesti si sirbesti". Propunerea i se parea importanta incit arata ca Romaniei i se rezerva un rol politic intre popoarele din aceasta parte a Europei.

Convorbirile de la Livadia din 29 septembrie/11 octombrie 1876 intre I. C. Bratianu, primul ministru al Romaniei, si tarul Alexandru al ll-lea, la care participa din partea Romaniei generalul G. Slaniceanu, ministrul de razboi, iar din partea Rusiei cancelarul Alexander M. Gorceakov, Dmitri A. Miliutin, ministrul de externe si Nikolai P. Ignatiev, ambasadorul rus la Constantinopol, ramin secrete si dadeau nastere la tot felul de speculatii. De lipsa de informatii asupra acestor convorbiri se plinge si T. Maiorescu in comentariile la discursurile sale politice 12. Informatii mai cuprinzatoare despre aceste convorbiri se gasesc intr-o cronica a evenimentelor din 1876-1877, Zur Vorgeschi chte des Krieges von 1877, publicata in Deutsche Revue in 1897 13. Ministrii nostri s-au intors de la Livadia scrie Eminescu in cronica sa (Presa straina e preocupata") -. Desigur ca, afara de unele lamuriri de-o fatala generalitate, putine lucruri ni se vor impartasi din intrevederile cu marele autocrat al tuturor Rustelor ; dar asa se si cuvine, caci nu aceste sint vremile, in care actiunile de stat s-ar putea petrece in plina lumina". 14 Presa straina punea aceasta calatorie in legatura si cu chemarea sub arme a mai multor contingente de rezervisti. Eminescu raspunde presei straine ca nu era vorba decit de manevrele obisnuite de toamna. Atragea atentia totusi ca ar fi fost o nesocotinta ca Romania sa nu se ocupe de pregatirea armatei in momente grave pentru pacea intregii Europe. Amintea presei straine si maxima veche : si vis pacem para bellum". Se impune sa fie retinut si faptul ca Eminescu nu da crezare zvonurilor care circulau cu prvire la punerea armatei romane sub comanda straina. Desfasurarea evenimentelor va demonstra justetea aprecierilor sale.



Eminescu evita speculatiile cu privire la convorbirile de la Livadia, intilnite in presa straina, si urmareste desfasurarea evenimentelor politice. Guvernul roman nu desminte stirea cu privire la incheierea unei conventii intre Caile Ferate Romane si Imperiul tarist pentru transportarea trupelor rusesti in Balcani. Ministerul de razboi da un ordin ca pina in 8/20 octombrie 1876 sa fie chemati sub arme 33.000 de oameni, cite 1.000 de fiecare judet 15. Manevrele se desfasoara in raza judetelor si la lasi se tin pe platoul de la Tutora 1a. Romanul consacra manevrelor armatei romane un editorial, Bucuresti, 9/21 Brumarel17, iar Telegraful roman din Sibiu consemneaza ecouri in presa straina privind pregatirile ostirii noastre 18.

Pornind de la aceste evenimente, Eminescu analizeaza in cronica sa (A incepe cu, stereotipul") din 13 octombrie 1876 pozitia marilor puteri in chestiunea orientala" si ia ca factor de baza situatia economica din Turcia, Rusia, Germania, Austro-Ungaria. Dar toate aceste puteri noteaza ironic poetul - cari voiesc razboiul n-au bani si razboiul se stie ca-i feciorul lui bani-gata s-a lui mina sparta" 19. O atentie deosebita acorda Eminescu pozitiei Imperiului austro-ungar, care facea propaganda razboinica, dar dorea, in fond, o epoca de stabilitate interna, sa-si rumege in liniste nationalitatile".

Eminescu persifleaza in doua cronici, Fantazia in telegramele si (Ziarele din Viena"), presa straina pentru publicarea de corespondente din Romania cu stiri fanteziste despre trecerea de armate rusesti prin tara noastra si actiuni ale armatei romane pe teritoriul Imperiului otoman. Corespondentele se publica in Neue freie Presse si sint trimise din Pascani si Rusciuc20. Ziarul vienez este numit de Eminescu foaia cadina" care suferea din dragoste pentru turci" de superescitare nervoasa".

Presa romaneasca este invinuita in cronica (Presa romana este poate") din 8 aprilie 1877 ca discuta cu generozitate trimiterea in judecata a ministrilor din guvernarea conservatoare si ocolea problemele importante de politica interna. Eminescu se opreste la masurile de ordin militar luate de guvernul roman intre 1-4 aprilie 1877 pentru apararea teritoriului tarii impotriva atacurilor trupelor regulate si bandelor turcesti21. Un eveniment important de politica interna il constituia si aducerea lui M. Ko- galniceanu in fruntea Ministerului de externe. Kogal-| niceanu preia conducerea acestui departament in 3 f aprilie 1877 si in 4 aprilie semneaza la Bucuresti ; conventia cu Rusia. Nimeri nu se indoia, scrie Emi-. nescu, ca Kogalniceanu avea vederi drepte". Poe-:» tul defineste politica Romaniei ca fiind cazuistica" ; prin adaptarea la situatiile concrete si folosirea pro-j priilor mijloace in apararea intereselor poporului ; roman.

Eminescu este un comentator atent al evenimentelor din Balcani, in desfasurarea carora era implicata si tara noastra. Poetul scrie intr-un articol, (AźNiciodataA╗ acest cuvint"), din 3 aprilie 1877 ca sperantele de pace scazusera peste noapte asemenea crescutelor ape de munte"22. Opinia aceasta si-o intemeia pe un articol, Berlin, 11. April, publicat in Neue freie Presse, din care reproduce si citeva extrase, impreuna cu mai multe telegrame publicate in acelasi numar23. Citeva zile mai tirziu caracterizeaza, in alt articol, (Pauza grea si atentiva"), situatia incordata din politica internationala24. Informatiile sint extrase dintr-o corespondenta, Londra, 16. April, publicata in Neue ireie Presse cu citeva zile mai inainte25. Imperiul otoman face cunoscut prin reprezentantele sale diplomatice, cum arata Eminescu in cronica sa, Turcia (Ziarul AźTempsA╗ afla"), din 15 aprilie 1877, ca-si rezerva dreptul de a intrebuinta toate mijloacele de aparare si atac, inclusiv distrugerea portului Odesa 26. Poetul se grabeste sa descrie, intr-o alta cronica, Rusia (Spre complecta-rea celor zise"), din acelasi numar, vizita lui Alexandru al ll-lea la lasi, din 11/23 aprilie 1877. Este un jurnal", printre cele mai complete, ce ne-au ramas de la martorii oculari ai acestor evenimente petrecute in ajunul declaratiei de razboi a Rusiei. Poarta trimite ambasadelor sale din strainatate o notificare, prin care le instiinteaza ca sultanul semneaza iradeaua" de detronare a domnitorului Romaniei. Neue ireie Presse arata intr-d corespondenta, Kon-stantinopel, 4. Mai, ca Poarta il detroneaza pe domnitorul Romaniei pentru rebeliune (Zustande der Rebelion betrqchtet")27. f^mjngscg persifleaza iradeaua" intr-o cronica, (Ambasadele turcesti"), si o interpreteaza ca o marturie a dezorientarii politice care domnea la Constantinopol 28.




Consiliul de ministri publica in 12 aprilie 1877 un comunicat prin care anunta intrarea in 11 aprilie 1877 a armatelor ruse pe teritoriul tarii noastre prin mai multe puncte de granita si deplasarea lor spre fronturile de lupta din Balcani 29. In comunicat se dau indrumari prefectilor din judete cu privire la conduita ce trebuia sa o urmeze in raporturile cu armata rusa si indeamna populatia din orasele si satele din lungul Dunarii sa se retraga spre interiorul tarii.

Evenimentele interne si externe din aprilie 1877 sint comentate de Eminescu in lumina acestui comunicat al Consiliului de Ministri. Evenimentele se gramadesc scrie Eminescu in cronica sa din 15 aprilie 1877 - batind in poarta viitorului si icoanele activitatii pacinice se-ntuneca vazind cu ochii inaintea miscarilor razboiului"30. Citeva zile mai tirziu, in 17 aprilie 1877, Eminescu informeaza cititorii ca armatele rusesti se deplasau spre fronturile de lupta din Balcani in cea mai perfecta ordine, ca respectau autoritatile si legile tarii 31. Poetul retine din comunicatele oficiale si faptul ca armatele otomane nu intreprind atacuri si incursiuni, cum se astepta, pe malul sting al Dunarii.

Jurnalul lui Eminescu privind participarea Romaniei la razboiul de independenta se deschide cu cronica (Marti in 26 curent") din 29 aprilie 1877, in care informeaza cititorii foii iesene despre bombardarea Calafatului de armata otomana si raspunsul artileriei noastre 32. Poetul scrie ca o data cu raspunsul tunurilor noastre reincepea o istorie al carei fir se rupsese de doua veacuri aproape" si ca armata romana incepea a calca chiar din acel moment pe urmele vestitilor razboinici din neamurile Musatin si Basarab". Turcia se situa pe pozitia de agent provocator" si facea eroarea politica de-a desconsidera contributia armatei romane pe fronturile de lupta d in Balcani. fminescu reproduce si o corespondenta, Kalafat, 27. Mai, publicata in ziarul Die Presse, in care se da o descriere amanuntita a bombardarii Vidinului ae artileria romana 33. Poetul precizeaza in comentariul introductiv ca bombardarea Vidinului se ordona si pentru a incerca puterea si siguranta tunurilor de calibru mare"34. Eminescu reproduce corespondenta si ca o replica la comentariile din Neue freie Presse, care scria ca la Calafat oastea romana se refugiase din oras, ca acesta era complet distrus de artileria turceasca si ca artileria noastra era ineficace 35. Ziarul vienez mai scria ca turcii pusesera stapinire si pe Fulgerul" si Stefan cel Mare", cele doua vapoare romanesti.

Partidul conservator publica in 26 aprilie 1877 o declaratie in care arata ca era nepatriotic si inoportun de-a crea guvernului (liberaL), caruia evenimentele i-au incredintat soarta tarii, dificultati in chestiile exterioare"36. Declaratia preciza ca opinio conservatoare despre liberali nu se schimba, insa aasea ca se impunea sa inceteze polemicile dintre rele doua partide politice. Eminescu constata in cronica sa, (Ambasadele turcesti") din 1 mai 1877, o ntenuare a polemicilor din presa. inlauntrul tarii constatam chiar cu placere scrie Eminescu o dispozitie la care nu ne asteptam. intr-adevar in cursu1 intregii istorii a romanilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, inveninindu-se si mai mult urile de partid, netoleranta politica. Astazi aceste ure par a fi amutit cu totul" 37. Eminescu remarca faptul ca armatele otomane nu mai faceau incercari de-a nelinisti malul sting al Dunarii" dupa ce artileria romana din Calafat bombardeaza si incendiaza Vidinul.

Jurnalul lui Eminescu consemneaza in 27 mai 1877 lupte la Bechet intre o unitate militara romana si un vapor si un monitor turcesc de pe Dunare.



Lupta a durat precizeaza poetu!

   l de la 9 pina la 11 oare si s-au aruncat 104 obuze. Vaporul turcesc a avut de suferit mult"38. in aceeasi cronica informeaza despre instalarea unei noi baterii de artilerie la Calafat, Independenta", si de incercarile turcilor de-a impiedica amplasarea ei printr-un bombardament al artileriei lor din Vidin. Bateriile romanesti raspund si le silesc sa inceteze focul". Sa mai notam, tot aici, si actiunea vaporului Fulgerul" aproape de Silistra, care sileste mai multe monitoare turcesti sa o ia la sanatoasa" 39.

Eminescu saluta infiintarea comitetelor pentru ajutorarea ostasilor romani si lauda masura Primariei iesene pentru faptul ca voteaza un credit suplimentar cu acelasi scop. Informeaza publicul si asuora pregatirilor care se faceau la Spitalul Sf. Spiridon pentru primirea ostasilor raniti si asupra unor donatii facute de elevii de la scolile iesene. 40



Operatiile de pe fronturile de lupta din Balcani sint prezentate de Eminescu inca din 11 mai 1877 si intr-o rubrica speciala, De pe cimpul de razboi. in care face sinteze ale informatiilor transmise de agentiile de presa. Sint de amintit astfel cronicile De pe cimpul de razboi (Jn 5/17 mai rusii"). (De la teatrul razboiului"), (De pe cimpul de razboi din Asia") 41, intocmite, ca si alte cronici de acum. pe baza corespondentelor din Neue freie Presse. publicate aici cu titlul general Der Krieg si Teleqram-me vom Kriegsschauplatze42. Ofensiva armatei ruse in Balcani ii determina si pe muntenegreni sa se ridice din nou la lupta impotriva Imperiului otoman. Eminescu consacra luptei lor o suita ds cronici. Muntenegru (Lupta a avut loc"). Muntenegru (Dupa cele mai noi"), Muntenegru (Creada cine ce-i place"), Muntenegru (Suleiman pasa a patit-o"), Muntenegru (La 10/20 l.c. muntenegrenii"), Turcia (Mechmet-Ali telegrafiaza")*3, cu informatii culese din presa germana 44. Situatia din Serbia nu mai ocupa insa un loc atit de important ca m .jurnalul" din 1876 45.

Eminescu prezinta concomitent si pozitia adoptata de marile puteri care nu participau la razboiul din Balcani. O atentie mai mare acorda politicii Imperiului austro-ungar, care se erija in aparator a!

    pacii, dar sprijinea in realitate Imperiul otoman si dadea proclamatii razboinice la adresa Romaniei pentru pretinse incalcari de granita46. Stapinirea aus-tro-ungara interzice activitatea comitetelor femeilor romane pentru ajutorarea soldatilor raniti pe fronturile de lupta si a familiilor lor. Eminescu condamna in termeni severi aceste masuri intr-un articol, Aus-tro-Ungan a (Dame/e romane din Transilvania") 4 si lauda, in alt articol, Comitetele pentru ajutorul ranitilor, activitatea lor. Stravechea romanime scrie Eminescu - pare a presimti o noua faza in viata sa, o faza in oare ostirea, ce ne reprezinta in lume pe acest petec de pamint ce este al nostru, va insufla vecinilor respectul pentru nationalitatea si limba, biserica si istoria noastra."48 Poetul face asemenea aprecieri cu privire la armata noastra cu citeva luni inainte ca ea sa se acopere de glorie pe fronturile de lupta din Balcani.

Germania manifesta interes fata de evenimentele din Balcani numai in masura in care acestea stin-jeneau trecerea vaselor prin Dardanele. Germania sprijinea, pe de alta parte, Imperiul austro-ungar sa ocupe pozitia de protector" al Romaniei si aparator al liberei navigatiuni pe Dunare"49. Eminescu extrage aceste informatii din editorialul Politische Rundschau. Wien, 9. September, publicat in Deutsche Zeitung in 7/19 septembrie 187750. Se desemneaza, inca de pe acum, politica Imperiului austro-ungar in chestiunea dunareana", care va sta in atentia poetului la Timpul, ceva mai tirziu.

Eminescu consacra mai multe cronici si situatiei interne din Franta 51, Italia 52 si Grecia 53. Desi fara legatura directa cu evenimentele din Balcani, aceste cronici arata in ce masura era Eminescu preocupat sa ofere cititorilor o imagine cit mai completa asupra M jatiei politice internationala.

Diplomatia engleza si cea austro-ungara cautau sa determine guvernul roman sa nu treaca armata noastra peste Dunare. M. Kogalniceanu este informat asupra acestui lucru in vizita sa la Viena, la sfirsitul lui iulie 1877, cind are convorbiri cu Sir Anclrew Buchanan, ambasadorul englez de aici, si cu Gyula Andrassy, ministrul de externe al Imperiului austro-ungar. Eminescu comenteaza calatoria lui M. Kogalniceanu54 pe baza a doua corespondente, Wien, 2. August si Wien, 3. August, publicate in D/e Presse in iulie 1877 55. Atit ambasadorul englez cit si ministrul de externe austro-ungar interpretau trecerea armatei romane peste Dunare ca un teren pentru cuceriri". Textul acestei cronici se pastreaza si in manuscrisele eminesciene 56.

Armata romana trece Dunarea in august 1877 si atentia lui Eminescu se indreapta spre luptele de la Plevna. Poetul isi da seama de importanta strategica a Plevnei inca in iulie 1877, cum se vede din cronica sa De pe cimpul de razboi (in ziua de 8/20 l.c. "}. Oraselul are pentru armia ruseasca scrie Eminescu in 17 iulie 1877 oarecare insemnatate, de vreme ce acolo se aduna mai multe drumuri de tara, din care unul merge la Lovat si la Sofia si comunica cu patru trecatori ale Balcanilor" 57. O descriere a Plevnei gasim si in Romanul din 14 iulie 187758, reprodusa in Telegraful in ziua urmatoare59, insa mai saraca in informatii. Eminescu comenteaza, in cronica Turcia (De pe cimpul de razboi"), ocuparea, de catre armatele ruse, a orasului Tirnovo60, ca in 24 iulie 1877 sa publice si un articol, Tirnova 61, in care descrie orasul, cu informatii extrase din cartea lui F. Kanitz, Donau-Bulgarien und der Balcan.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.