Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Mihai EMINESCU



    Mihai EMINESCU - poza (imagine) portret Mihai EMINESCU



    Despre Imparat si proletar

    alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

    Mihail Eminescu imparat si proletar







Mihail Eminescu imparat si proletar de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Imparat si proletar
a) Imparat si proletar sintetizeaza principalele tendinte ideologice ale epocii, modul in care poetul devine militant social, participant la marile confruntari de idei, realizand o poezie sociala, angajata, ca ecou a! evenimentelor sociale, ca emanatie a constiintei sociale.



Ideile lui Proudhon genereaza sindicalismul revolutionar care lupta pentru drepturi economice dar si soci..l politice, culminand cu instaurarea primului stat socialist, Comuna din Paris. Expresiile lui Proudhon statul este anarhie", proprietatea este furt" devin in textul eminescian Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine", prin bunuri ce furara" iar expresia sa fortele colective" devine batalioane a plebei proletare". Aspectul juridic si moral specific gandirii lui Proudhon este reluat mereu: cercul lor de legi", Ei ingraditi de lege ", Iar legi sunt pentru voi" spre a sublinia caracterul de clasa al justitiei. Distrugerea artei care incorpora idei incompatibile cu idealurile proletare, de fapt iluministe, ateiste, (Sfaramati statuia goala a Venerei antice"), se gasea intr-o profunda concordanta cu anarhismul prudonist. Desfiintarea statului era de aceea primul si ultimul act al revolutiei: Zdrobiti oranduiala de ciuda si nedreapta", Sfaramati tot ce arata mandrie si avere", era modul de a transforma lumea crestina intr-o lume satanica. Chiar solutia din final aparent romantica de a se construi gigantici piramide, era nu numai utopica dar si in esenta satanica, fiindca viza reintoarcerea la vremile aurite" ale idolilor, in care erau preamarite spiritele malefice.



b) Ideile lui Ludwig Feuerbach din Esenta crestinismului sunt convergente pe aceasta linie ateista sustinand idei ca: Morti sunt cei muriti", Cu umbre care nu sunt v-a-ntunecat vederea". De aceea lupta sociala, care are ca scop schimbarea relatiilor de productie si a modului de productie, trebuie impletita cu lupta ideologica de a restructura modul de a gandi al oamenilor, crestin, religios, cu un model ateu, cu o pseudoreligie, fiindca aceasta este cauza contradictiilor sociale. Aceasta pseudolege ateista a unitatii si luptei contrariilor, este vazuta ca esenta misterelor lumii: a vietii cruda taina".



Ideile Iui Arthur Schopenhauer din Lumea ca voinici si reprezentare si din Aforisme,- influenteaza gandirea in formare a lui Eminescu. Egoismul cauza tuturor relelor in conceptia iui Schopenhauer, devine in versul eminescian Al lumii intregul sambur dorinta-i si marirea". El se exprima prin vointa de a trai dar aceasta stradanie spre mai bine este zadarnica: In veci aceleasi doruri mascate cu-alta haina". Gasim aici si conceptul de lume ca vis: ca vis al mortii eterne e viata lumii intregi", iluzie care ia sfarsit odata cu moartea (Cand stii ca visu-acesta cu moarte se sfarseste") si-l determina pe poet la o meditatie pe tenia fortuna labilis. Conceptul este inteles ca hazard zvarlire hazardata cum pomu-n inflorire" si determina fiecarui om un ait rol se pietrifica unul in sclav, altu-mparat" de unde si titlul poeziei.



Ideile iluministe predomina in tabloul al doilea si sunt preluate de Eminescu in timpul studiilor la Viena, in forma reformista iosefinista. Conceptele de egalitate, fraternitate (Egala flecare si sa traim ca frati"), poporul suveran - prezent "in tabloul trei sub forma Comunei din Paris - contrasteaza cu imaginea iluminist-ioscflnisla a monarhului iluminat din tabloul doi: Cezarul trece palid in ganduri adancit". El stie tot, intelege tot, dar nu poate sa facai nimic: Zambirea lui desteapta, adanca si tacuta / Privirea-i ce citeste in sufleteiomenesti", fiindca Nedreptul si minciuna al lumii duce frau".

Cele patrii tendinte ideologice sintetizeaza lupta ideologica, sociala, politica, constituind aluviuni in gandirea poetului.



c) Tema poemului o formeaza meditatia pe tema destinului si pe conceptul de lume ca vis.

Ideea este ca taina vietii nu poate fi cunoscuta: in multe forme-apare a vietii cruda taina / Pe toti ea ii insala, la nime se distaina".

Compozitia este romantica fiindca este construita pe antiteza din patru tablouri, care se echilibreaza potrivit unui model clasicist.

Subiectul il formeaza discutarea conceptelor ideologice care circulau la sfarsitul secolului trecut in Europa.

In primul tablou avem imaginea unei taverne mohorate" in care un proletar tine un discurs axat pe idei prudoniste. Este realizata o antiteza intre lumea celor bogati: cei tari se ingradira/ Cu-averea si marirea in cercul lor de legi", care petrec: (Unii plini de placere petrec a lor viata/ Trec zilele voioase si orele surad / in cupe vin de ambra, iarna gradini, verdeata, / Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata)" si lumea celor saraci. Acestia nu au decat dreptul la munca: Munca, din care dansii se-mbata in placeri / Robia viata toata, lacrimi pe-o neagra pane". De aceea el indeamna la revolutie: Zdrobiti oranduiala cea cruda si nedreapta/ Ce lumea o imparte in mizeri si bogati". Solutia din final este utopica, nu pe linia socialismului utopic, a construirii unei societati mai bune, ci o reintoarcere la lumea pagana a mitelor albastre", sintetizata de simbolul gigantici piramide".



Tabloul al doilea ne aduce imaginea promenadei Cezarului intr-un faeton de gala pe malurile Senei. Este o imagine a monarhiei iluministe iosefiniste opusa iluminismului revolutionar al Comunei din Paris.






Tabloul al treilea sugereaza prin imagini romantice caderea Comunei din Paris: Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scalda / Turnuri ca facle negre trasnesc arzand in vant". Ideile revolutionare au devenit o realitate sociala: Suiti pe baricade de bulgari de granit / Se misc batalioane a plebei proletare / Cu cusme frigiene si arme lucitoare". Idealurile socialismului utopic sunt sugerate de simbolul steagului rosu: (Caci "flamura cea rosa cu umbra-i de dreptate / Sfinteste-a ta viata de tina si pacate").



Tabloul al patrulea sugereaza meditatia Cezarului pe malul marii. Este vorba de Napoleon al III-lea care pierde in razboiul franco-prusac tara, asa cum regele Lear isi pierde regatul in piesa lui Shakespeare:x Trecea cu barba alba - pe fruntea-ntunecata / Cununa cea de paie ii atarna uscata / Mosneagul rege Lear." Conceptul de lume ca vis: Ca vis al mortii eterne e viata lumii.intregi" este turnat jinlr-o metonimie care inverseaza valorile.



d) Caracterul romantic,se exprima prin eroi exceptionali, ca Cezarul, in imprejurari exceptionale, cum a fost Comuna din Paris. Tema, eroii, conflictul, subiectul au o structura afectiva: e ura si turbare / in ochii lor cei negri, adanci si disperati". Este cultivat fantasticul prin imaginea regelui Lear si a corabiilor de lemn. Se sugereaza o evaziune in lumea mitului Ce mitele albastre ni le soptesc ades". Antiteza din titlu si compozitie determina o alternare continua a planurilor vietii clasei dominante cu cea a saracilor. Avem" si o antiteza ideologica intre ideile lui Pi oudhon cu cele iluministe sau ale lui Schopenhauer. Finalul ai ata o aderare a poetului la pozitia lui Schopenhauer. Avem si un contrast cromatic: marmura de albe", turnuri ca facle negre", aerul cel rosu", flamura cea rosa". Romantica este si respingerea idealului de frumos clasic reprezentatde imaginea Venerei.

c) Caracterul realist al poeziei este exprimat prin tipul agitatorului in imprejurari tipice ca taverna mohorata, revolutia proletara. Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala, razboiul franco-prusac. Comuna din Paris, exilul lui Napoleon al lll-lea. Critica societatii, a institutiilor si moravurilor da sens mesajului. Este subliniat caracterul de clasa al statului, armatei, justitiei, ca forme de exprimare a ideologiei iluministe, burgheze. Scientismul este prezent prin felul in care este realizata confruntarea ideologiilor epocii.

Elementele de baroc le gasim sugerate prin imaginea regelui Lear, ca alienat, care joaca un rol ca si Cezarul, sau prin conceptul de fortuna labilis. Este prezenta precaritatea social-istorica si compensarea ei prin stralucirea spirituala a Cezarului, ca imagine a eului poetic in tvolutie spre constiinta de sine. Se gigantizeaza proportiile: gigantici piramide", se cultiva clarobscurul taverna mohorata", grotescul cununa cea de paie", ca procedee de tip baroc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.