Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





EMINESCU SI BLAJUL despre Mihai EMINESCU



Eminescologia a consacrat (sa spun definitiv?) locul Blajului in opera si viata lui Eminescu. Poetul insusi numise Blajul orasul in care s-a nascut constiinta nationala a romanilor". A fost acolo in 1866 (si nu in 1863 cum a acreditat cinevA), 1-a evocat in Geniu pustiu si, tot de Blaj, se leaga aparitia, in 1891, a odiosului pamflet antieminescian scris de parintele Grama, profesor la Blaj. Despre acest episod caracteristic din existenta lui Eminescu a scris recent o carte informata si densa Ion Buzasi, statornic exeget al vietii spirituale transilvane. Cartea e foarte utila pentru ca, dincolo de ipoteze si clarificari, readuce in circuit vechi documente care, din 1891 (cazul dosarului GramA) sau 1914 (popasul lui Eminescu la BlaJ) au devenit efectiv piese rare de istorie literara.

Primul lucru de interes in cartea pe care o comentez e, desigur, episodul popasului blajean din 1866 al poetului. Pe la inceputul veacului, istoricul literar Ion -Scurtu, interesat de viata lui Eminescu, a facut insistent apel catre supravietuitorii acelui episod sa faca marturisiri scriptice in presa. Apelul a gasit ascultare. in 1914 Elie Daianu le-a adunat si publicat intr-o brosura. Ce-i drept, aceste marturii difera in detalii si, uneori, sunt contrazicatoare. Dar mai toti atesta popasul lui Eminescu in vara lui 1866 in Mica Roma". intrebarea e, desigur, ce 1-a indemnat pe tanarul poet de 16 ani sa vina la Blaj. Opiniile sunt, si azi, contradictorii. Una dintre ele inclina spre ipoteza, cam luminista, ca poetul, dupa ce istovise de citit biblioteca lui Aron Pumnul, legand, intre timp, gimnaziul cernautean de gard, s-a decis sa cunoasca intreg pamantul romanesc, incepand cu Ardealul. Si nu era Blajul centrul spiritual transilvanean? A luat deci drumul prin Vatra Dornei si incet, cand pe jos, cand cu trasura unor studenti", a ajuns la Blaj, dupa unii in iunie, dupa alti in iulie-august, stand aici, pe unde apuca, pana in toamna. Alte puncte de vedere, pe care le-as numi mai realiste, afirma ca Eminescu venise in Blaj cu gandul de a-si da examene, eventual pentru doi ani de scoala, pentru a ajunge dincolo de clasa a doua gimnaziala, unde ramasese la Cernauti. Unul dintre acesti martori (lacob OneA) a afirmat chiar ca Eminescu s-ar fi prezentat la un examen scris la limba elina, dar, lasat singur in clasa de catre profesor, a ramas, dupa o ora, cu pagina alba, dascalul gasindu-1 in lacrimi. Calinescu a crezut in aceasta marturie si a folosit-o in vestita sa Viata lui Mi hai Eminescu. Si eu inclin sa cred in aceasta ratiune a popasului blajean al poetului care, invapaiat, credea ca aici, printre frati, va gas-i intelegere si isi va putea salta studiile poticnite. Se intampla insa ca in revistele scolare ale orasului nu s-a descoperit - desi s-a cautat - inscrierea poetului nici ca scolar ordinar, nici extraordinar. Mai sta in picioare, in fala acestei realitati, versiunea cu examenul de clina? Sa li fost acest episod unul de proba, inainte de a se inscrie ca scolar si constatand esecul sa fi renuntat? Toate ipotezele sunt posibile Dar socot ca venirea lui Eminescu la Blaj trebuie numaidecat pusa in legatura cu situatia sa scolara suferinda Mai toti memorialistii vorbesc de frumusetea orientala a poetului (brunet. par mare, buze plinE), de neglijenta sa vestimentara, de traiul c apucate, asteptand sa-i vina bani de la parintele sau. De aici. din Blaj, sau din Dej, a scris lui Iosif Vulcan la ..Familia", continuand colaborarea. Tinerii scolari il pretuiau iiiull pentru cunostintele sale, evidente in discutii, si pentru aura de po> l publicat in Familia". Tot aici a aflat, din relatarile colcgiloi. despre momente din revolutia din 1848 in Transilvania. recreate, apoi, prin trairile personajului fonia Nour din denia pustiu. Durata acestui moment blajean c greu de apreciat. memorialistii indicandu-1 intre trei saptamani si (rci-palru luni. Oricum, durata suficienta pentru a-I fi incalzit sufleteste pe poci. Celalalt segment blajean nu mai face parte din biografia poetului, ci din ceea ce se numeste receptarea operei sale lirice. Desi unele manuale alcatuite de profesori blajeni (unul c din 1888) recomandau, in sectiunea de antologie, poezii ale lui Eminescu, semnalizand o buna receptare. in 1891 se produce episodul pamfletului antieminescian si antijunimist al canonicului Grama. Pamfletul a aparut, nesemnat, in foiletonul ziarului Unirea" si in acelasi an, in volum. Dar loata lumea a stiut ca autorul e profesorul canonic Al. Grama. care era fondatorul si redactorul gazetei Unirea". Pamfletul, de o stupida rca-vointa. obtuz estetic pana la refuz, n-are egal in receptarea poeziei eminesciene. Cum aceasta brosura din 1891, c. de multa vreme. o raritate bibliografica, dl Ion Buzasi are buna initiativa de a-1 reproduce. Mai intai Grama articuleaza enormitatea ca revista Convorbiri literare" ii publica poeziile pentru ca poetul se adaptase sistemului lingvistic al Junimii (Grama o numeste noua directie") si se facuse interpretul, in lirica, al filosofici germane (Kant, SchopenhaueR), draga lui Maiorescu. Impunerea lui Eminescu, ca poet de prima marime, s-a produs dupa imbolnavirea sa si, mai ales, dupa antologia alcatuita de Maiorescu, aparuta in 1884. E, poate, singura observatie valabila din acest monstruos pamflet. in comparatie cu Alecsandri si Andrei Muresanu, Eminescu - crede Grama - n-a fost nici geniu si nici barem poet". ii reproseaza lui Gherea ca in Studii critice s-a coborat a consacra o ampla analiza unei nulitati literare ca Eminescu". De fapt, poetul in toate n-a intampinat nimic, absolut nimic alta decat simtul sexual sub forma de amor si un urat de lume sub forma pesimismului lui Schopenhauer".



Eminescu a fost obsedat numai de iubirea carnala, ocolind celelalte ipostaze ale sentimentului de iubire - Iubirea de patrie, iubirea de natiune, iubirea idealului, iubirea libertatii, iubirea virtutii si alte cate genii de iubire inaltatoare de inima ce le intampina omul prin poetii clasici, ai tuturor popoarelor sunt deplin eschise (excluse, n.n.) din scrierile lui Eminescu, ca si cum ar fi pentru el o planta exotica, necunoscuta la Eminescu nice dupa nume". Aici ignoranta si reaua-credinta ale lui Grama ating paroxismul. Sa admitem ca nu citise Timpul" si nu cunostea proza politica eminesciana, dar patriotismul poetului e evident si in cateva poeme din editia princeps (singura pe care se bizuia canonicul blajeaN). E vorba, de pilda, de Scrisoarea (SatirA) I sau Doina. Surd la toate, canonicul Grama ocolea adevarul pentru a conchide ca tot cuprinsul poeziilor lui Eminescu este monstruos. De o parte pesimismul lui Schopenhauer iar de cealalta parte iubirea sexuala sau erotismul desfigurat si mutilat de loviturile pesimismului, o specie de Ianus cu doua fete infricosate". Exista marturii ca opacitatea stupida a pamfletului lui Grama a gasit ecou in epoca, in vechiul regat. A inaltat exclamatii entuziaste nimeni altul decat Al. Macedonski. Autorul nefericitei epigrame antieminesciene din 1883, despre care exegetii lui Macedonski au afirmat ca e un accident (unii au negat chiar paternitatea macedonskiana), fara consecinte, a recidivat cu ocazia aparitiei obtuzei brosuri a lui Grama. Dl Ion Buzasi face bine ca reproduce scrisoarea lui Macedonski catre Grama, datata 1 decembrie 1891, din care as cita acest pasaj: V-a fost rezervat sa fiti dincolo de Carpati singurul care sa nu se inchine minciunei. Eu aceasta glorioasa onoare o am aici. N-a fost ultragiu care sa nu mi se fi aruncat din aceasta cauza. Ceva mai mult. Eminescu nu a fost ridicat decat spre a ma zdrobi pe mine si curentul antigerman reprezentat prin revista Literatorul" (1880-1890)". Istoria literara pastreaza, adesea, intacta memoria, in documente, a disputelor de altadata.




Un alt capitol al cartii d-lui Buzasi e intitulat Eminescu si oamenii Blajului", atent, cuprinzator si util, ca, de altfel, intregul volum. Sa mai spun ca aceasta exegeza a d-lui Ion Buzasi apare la Editura Iriana, prin stradania a doi poeti transilvani, cu dragoste pioasa pentru Blajul istoric, d-nii Ion Brad si Ion Horea. Sa le multumim pentru fapta de cultura savarsita.

Ianuarie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.