Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






In apararea institutiilor culturale despre Mihai EMINESCU



Politica Curtii din Viena fata de popoarele de sub stapinirea sa se ducea in directia invrajbirii dintre ele dupa principiul divide et impera si a subminarii institutiilor lor nationale. Asistam, dupa incheierea pactului dualist in 1867, la o miscare larga de solidarizare a popoarelor oprimate din imperiu pentru apararea institutiilor lor si cucerirea libertatii nationale. Acestea sint si directiile principale ale publicisticii eminesciene din anii studiilor universitare.

Exista marturii care ne indreptatesc sa sustinem ca O scriere critica, articolul lui Emihescu publicat in Albina, in ianuarie 1870 1, cu care isi inaugureaza activitatea ziaristica, este un raspuns in numele studen-timii romane din Viena la atacurile lui D. Petrino impotriva institutiilor culturale din Bucovina si a influentei lui Aron Pumnul, profesorul de limba si literatura romana, in organizarea si activitatea lor. Dimi-trie Petrino, mai cunoscut ca poet prin volumul de poezii Flori de mormint, tiparit in 1867, dupa moartea sotiei sale, publica doi ani mai tirziu brosura Putine cuvinte despre coruperea limbei romane in Bucovina 2 in oare critica catedra de limba si literatura romana de la liceul din Cernauti, Societatea pentru cultura si literatura romana, Foaia Societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina si Fundatiunea pum-nuleana, pe care le descrie ca victime ale sistemului filologic al lui Aron Pumnul si a intrarii lor pe mina unor intelectuali bucovineni care nu se puteau dezbara de el si aduceau, in felul acesta, mari prejudicii progresului culturii nationale. Aron Pumnul se face cunoscut ca autor al Lepturariului rumanesc cules den scriptori rumani, prima antologie a scrisului romanesc, tiparita in patru tomuri (sase partI), la Viena, in 1862 si 1865, intemeietor al unui sistem filologic, in impunerea caruia depune mari staruinte, a participarii sale la revolutia din 1848 din Transilvania si a activitatii pe care o desfasoara pe tarimul luptei nationale si dupa stabilirea in Bucovina, in 1849.3 Este colaborator la ziarul Bucovina, scos de Alexandru Hurmuzachi la Cernauti intre 4 octombrie 1848 si 20 septembrie 1850, printre cele mai importante publicatii romanesti din acesti ani. Moartea sa, in 12/24 ianuarie 1866, stirneste o impresie profunda in rindul intelectualitatii bucovinene, iar elevii sai ii inchina brosura Lacrimioarele invataceilor gimnaziasti din Cernauti in care ii preaimaresc memoria in versuri de incepatori. Aici isi face debutul in poezie, cum se stie, si Eminescu, cu poemul La mormintul lui Aron Pumnul4. Brosura lui D. Petrino se tipareste inainte de noiembrie 1869 si ea face o impresie profunda asupra studentimii romane din capitala Imperiului austro-un-gar. Explicatia sta in cultul care se intretinea pentru Aron Pumnul si dupa stingerea sa din viata si prin faptul ca multi dintre ei urmasera cursurile sale si se bucurasera de indrumarea si sprijinul sau. Studentii romani din Viena sint surprinsi de schimbarea atitudinii lui D. Petrino fata de Aron Pumnul si de modul cum intelegea sa critice institutiile culturale din Bucovina si sistemul sau filologic. Numai cu citeva luni mai inainte, D. Petrino comipune un Prolog5, pe care il rosteste la concertul dat in folosul Fundatiunii pum-nulene. Aici il numeste pe Aron Pumnul, filolog distins" si luptator cu merite demne de stima si ad-miratiunea fiecarui roman". Prologul este publicat de Foaia Societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina, care face si o ampla Idare de seama asupra concertuluia. Atit Prologul, oit si darea de seama sint reproduse in Albina7 si probabil in alte publicatii ale vremii. Dupa aprecieri elogioase, ca cele de mai sus, D. Petrino trece in cealalta extrema si ataca violent catedra de limba si literatura romana din Bucovina. Acestea sint institute fermecate -scrie D. Petrino , fabrice ce lucreaza cu vapor si produc in fiecare luna duzine de autori celebri, poeti, filologi si tot ce-ar mai fi de trebuinta publicului. Acesti invatati au pe linga multe alte merite, indeosebi calitatea de-a intrebuinta cuvinte abia iesite din fabrica si care se pot masura cu cotul" 8. Aceste crime le savirseau chiar romanii, din egoism", iar cei care le comiteau se numeau filologi". Aron Pumnul nu este atacat pentru activitatea sa politica, ci pentru sistemul filologic, care devenise o piedica in promovarea culturii nationale.



Societatea literara sociala Romania" a studentilor romani din Viena, din care facea parte si Eminescu, si cu care ne-am ocupat in capitolul anterior, tine sedinta in 9 noiembrie 1869 si condamna brosura lui D. Petrino, pe care o califica desertaciune"9. Studentii hotarasc sa-i trimita lui I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra de limba si literatura romana si continuatorul ideilor predecesorului sau, o adresa de aderenta" si-l proclama, demonstrativ, membru de onoare al societatii. Este posibil ca si adresa sa fi fost intocmita de Eminescu, care face acest oficiu, cum vom vedea, si in alte imprejurari. La sedinta din 9 noiembrie 1869 se ia hotarirea sa i se raspunda lui D. Petrino si in presa. Eminescu era cel mai indicat sa faca acest lucru si nu ar fi exclus ca si propunerea sa fi venit tot din partea sa. in societatea studentilor romani din Viena era de altfel si cel mai cunoscut pentru preocuparile literare, prin colaborarea de mai multi ani la Familia, revista Iui losif Vulcan, cu mare raspindire in lumea intelectualilor romani din Imperiul austro-ungar.

Marturii contemporane arata, pe de alta parte, ca nici publicarea articolului lui Eminescu in Albina nu este intimplatoare. Ziarul este intemeiat de fratii Mocioni, la Viena, in 1866, unde apare citiva ani, ca din 16 iulie 1869 sa se mute la Budapesta 10. Andrei, George, Anton si Alexandru Mocioni arata in AŤarticolul programatic, Cr/stos a inviat, ca publicatia isi propunea sa fie o foaie nationala", care sa sprijine lupta romanilor de sub stapinirea austro-ungara in revendicarile sociale si politice si sa contribuie la promovarea literaturii ro/nane. Foaie politica, cu deschidere larga spre toate provinciile romanesti de sub stapinirea austro-ungara, Albina se considera organul de presa al acestora cel mai autorizat sa le apere interesele. Director al ziarului era, in 1869, Vincentiu Babes, cu numele caruia ne-am imai intilnit in comentariile noastre. Consilier la Tabla regeasca din Budapesta, el figureaza ca editor al ziarului intre 2 octombrie 1869 si 31 decembrie 1876. Este si una din publicatiile romanesti ale romanilor din Imperiul austro-ungar care stau in atentia lui Eminescu si mai tirziu, cind redacteaza Curierul de lasi, foaia ieseana.Structura articolului lui Eminescu vine sa intareasca convingerea noastra ca ne gasim in fata unui raspuns caruia i se atribuia un caracter oficial in apararea institutiilor culturale din Bucovina, a lui Aron Pumnul si a sistemului sau filologic. Poetul se ocupa mai intii de Prefata, apoi de Introducere, ca sa treaca dupa aceea la discutarea, pe capitole, a brosurii. Numai dupa ce respinge, cu argumente, obiectiile critice, cum pretindea un raspuns oficial, da curs vervei sale polemice.



Societatea pentru cultura si literatura romana in Bucovina, pe care o apara Eminescu impotriva atacurilor lui D. Petrino, se intemeiaza ca urmare a miscarii de redesteptare nationala dupa revolutia din 1848. Adunarea de constituire se tine in mai 1862 12 si societatea activeaza, pina in ianuarie 1865, ca Reuniune romana de leptura 13. Societatea desfasoara in cursul anilor o sustinuta activitate pentru ridicarea culturala si economica a provinciei. Staruie pentru infiintarea unei universitati romanesti in Bucovina, insa intimpina impotrivirea stapinirii austriece. Dupa multe demersuri, obtine numai aprobarea de clase paralele cu limba de predare romana la liceele din Cernauti si Suceava. Societatea acorda mare atentie intocmirii- de manuale scolare si alaturi de Lepturariul lui Aron Pumnul sint de amintit si cele ale lui S. Andrieviciu-Morariu, despre care vom vorbi mai departe, destinate invatamintului poporal (primaR). Sa mai notam organizarea de Preleger/ publice14. Intre conferentiari il vedem si pe loan Drogli, sotul Aglaei, sora poetului. Dintre actiunile societatii se bucura de mare succes stagiunile teatrale cu trupe din tara". Dau reprezentatii intre 1864 si 1871 cei mai mari artisti ai vremii : Fanny Tardini, Mihail Pascaly, Matei Millo, in cinci stagiuni dintre care una tine o jumatate de an 15. Aceste reprezentatii iau amploarea unor serbari nationale si ele ocupa, cum se stie, un loc important si in biografia poetului. De fapt ele constituie punctul de plecare in interesul sau pentru teatru, pe care il va manifesta toata viata.

Eminescu era bine informat asupra activitatii Societatii pentru cultura si literatura romana si considera ca D. Petrino se dovedea prin criticile sale .nedrept, de nu si ceva mai mult deoit nedrept". Societatea putea fi invinuita pentru unele metode de lucru, insa nu si pentru indepartarea de popor.

Societatea pentru cultura si literatura romana editeaza intre 1865 si 1869 revista Foaia Societatii pentru limba si literatura romana in Bucovina, pe care D. Petrino o critica sever, desi ea isi deschide coloanele compunerilor sale si-i recenzeaza favorabil culegerile de versuri. Publicatie cu caracter enciclopedic, revista acorda atentie problemelor politice, miscarii culturale si promovarii literaturii nationale1

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...




Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.





loading...