Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU - poza (imagine) portret Mihai EMINESCU



Despre Glossa

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice
GLOSSA, - comentariu
Glossa - tipare aforistice
Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian
Glossa - analiza
GLOSSA, - Poezie cu forma fixa
ODA, (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice
Glossa - Unica in literatura noastra
GLOSSA, - STUDIUL TEXTULUI








Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice de Mihai EMINESCU








Poezia Glossa este o meditatie pe concepte filosofice clasice, care pune in discutie doua modele de viata, doua concepte diferite despre poetii poezie. Modelul poetului militant a fost exprimat deplin in poezii ca: Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, Epigonii, imparat si proletar, Scrisoarea III, prin articolele sale politice si polemice. Modelul poetului constiinta, contemplativ, este al filosofului preocupat de marile probleme ale destinului uman, ale sufletului, la care adera in a doua parte a activitatii sale creatoare si este prezent in poezii ca: Luceafarul, Oda in metru antic, Glossa, Si daca



Compozitional poezia este o glossa, adica o poezie cu forma fixa, in care versurile din prima strofa sunt dezvoltate in cate o strofa, iar ultima strofa este prima strofa inversata.

Publicata in 1883 ea este in mod evident o sinteza mai buna, mai clara, lipsita de elemente narative, a modelului contemplativ-estetic, o apropiere de conceptul de poezie pura sustinut de estetica simbolista.



Titlul nu vizeaza doar explicarea formei fixe, ci si sensul de limba, de explicatie, de raspuns, de concluzie, la intrebarile pe care Eminescu, ca in poezia Criticilor mei", si le punea: Unde vei gasi cuvantul ce exprima adevarul?". in poemul Luceafarul adevarul este turnat in modelul unui erou (Venea plutind in adevar"), care este viu si reflecta drumul spre constiinta, avand drept consecinta izolarea omului de geniu.



Se discuta in general de conceptul de ataraxie, preluat de la Schopenhauer, care inseamna negarea vointei de a trai, izolarea spiritului, concentrarea in sine, eliberarea de mrejile magiei manuite de demonul Mara. Este* un punct, catre care converge filosofia indiana, pe care a cunoscut-o Eminescu.

Conceptele filosofiei clasice devin motive poetice, intr-un text simplu,decantat, fara personaje, fara elemente narative, tara podoabe stilistice.

Conceptul de panta rhei sugerat prin: Ce e val ca valul trece", este dezvoltat in sens moralizator, pe baza unei analogii intre miscarea naturii, ritmurile universului si miscarea umana, ritmurile sociale. Ele alcatuiesc un vartej, o continua momeala (Cu un cantec de sirena / Lumea-ntinde lucii mreje / Ca sa schimbe-actorii-n scena / Te momeste fii varteje;"). Scopul este de a impiedica eliberarea spiritului (Tu pe-alaturi te strecoara, / Nu baga nici chiar de seama / Din cararea ta afara / De te-ndeamna, de te cheama") dar Vreme trece, vreme vine".



Cel da fortuna lahilis sugerat de versuri ca: Nici incline a ei limba/ Recea cumpan-a gandirii/ inspre clipa ce se schimba/ Pentru masca fericirii,/ Ce din moartea ei se naste / Si o clipa tine poate;" se interfereaza lumea ca joc: Privitor ca la teatru / Tu in lume sa te-nchipui: / Joace unul si pe patru, / Totusi tu ghici-vei chipu-i," sau de mimesis de factura baroca, ca si hybris: Lumea-ntinde lucii

mreje;".



Conceptul de autonomia esteticului prezent in finalul poemului Luceafarul (Iar eu in lumea mea ma simt / Nemuritor si rece") de factura clasicista, devine in Glossa (Tu ramai la toate rece").



Pentru conceptul de homo mensura, prezent in versul Daca stii a lor masura", precizam ca de fapt cititorul este indemnat sa opteze pentru conceptul de armonie si echilibru, specific pentru cel ce intelege legic lumea, devenind un om de principii, jucand un rol arhetipal, asa cum il avea Hyperion in Luceafarul.



Problema incompatibilitatii din poemul Luceafarul se decanteaza in Glossa si devine un conflict exprimat direct. Autorul nu se mai ascunde in spatele unor eroi ci transeaza direct problema raportului dintre spirit si natura in modul filosofiei indiene. Spiritul devine constient de rolul sau de centru al universului si nu mai vrea sa ia parte la drama naturii, nu-si mai asuma roluri, ca in poemul Luceafarul. El devine autonom, desprins de lume, instrainat. Cei ce nu cunosc filosofia indiana si n-au meditat pe Bhagavad-Gita sau Upanisade discuta despre soarta omului de geniu. Spiritul opteaza pentru absolut si respinge relativul lumii materiale, sociale. Glossa devine astfel un moment de cristalizare mult mai accentuata a spiritului eminescian. De aceea textul este simplu, fara podoabe stilistice si reprezinta 6 etapa de evolutie mult mai avansata a eului decat cea din Luceafarul. Poetul se regaseste pe sine: Regasindu-te pe tine". Doctrina renuntarii se deosebeste in crestinism de-modelul filosofic indian adoptat de Mihail Eminescu. intre filosofic si religie exista o deosebire esentiala. Filosofia isi propune sa-l invete pe om sa traiasca dupa anumite principii si sa moara frumos ca Socrate. Religia il invata pe om sa dobandeasca viata vesnica. Acest lucru incepuse sa-l inteleaga si Eminescu, de acest lucru ne convinge prin poeziile: Rugaciune, invierea, Rasai asupra mea. Colinde, colinde, Dumnezeu si om.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.