Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Mihai EMINESCU



    Mihai EMINESCU - poza (imagine) portret Mihai EMINESCU



    Despre Invierea

    alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

    Poezia Invierea







Poezia Invierea de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Invierea
Poezia invierea este construita tot pe tema poetul si poezia, in sensul aratat de poezia Rugaciune si anume ca poetul ca si preotul trebuie sa exprime un nou raport intre Dumnezeu si sufletul neamului sau, idee prezenta si-n poeziile Pr eoi si filosof intunericul si poetul, unde poetul devine o voce a neamului, ceea ce redimensioneaza valorile poeziilor Revedere, Rugaciunea unui dac



"Romanu-n trecut mare e mare-n viitor!

Si tu vrei ca poetul sa fie trecator" El trebuie sa exprime idealurile poporului sau, destinul national:

"Ajnuntilor Carpatici sublime idealuri Ce-tioata-n a lui suflet cum noata-n mare valuri"



De aceea chiar unele poezii ca Ce-ti doresc eu tie, dulce-Romanie" capata un alt inteles.



Poezia inviere aduce conceptul de poet-preot al sufletului national, cel care: ingana cuvintele de miere / inchise in tratajul stravechii Evanghelii".



Poetul mosneagul cu barba ca.zapada" cunoaste lupta ce-o da vesnica viata" adica Mantuitorul cu moartea: Pieirea, Doamne Sfinte, cazu in orice colt / inveninand pre insusi izvorul de viete".



El cere Bunului Parinte al Vietii o raza mangaloasa" adica Lumina Lina a Duhului Sfarit. Ca la Sfantul Mormant, unde la miezul noptii, cand se fac rugaciunile speciale de inviere, decatre patriarhul ortodox, lumina din cer coboara si din maimle patriarhului Ierusalimului isi aprind toti lumanarile implinind cuvantul Veniti si luati lumina!". Lumina cea cereasca nu se da decat ortodocsilor, fiindca doar ei au credinta cea adevarata: Deodata-n negre ziduri lumina da navala". Este momentul arhetipal al invierii consemnat poetic ca o minune:

"Colo-n altar se uita si preoti si popor - Cum din mormant rasare Cristos invingator"



intregul popor aduce jertfa laudei: Un clocot lung de glasuri vui de bucurie". Poetul imagineaza un imn: Cantari si (aude naltam / Noi, tie, Unuia, / Primindu-L cu psalme si ramuri / Plecati-va neamuri, / Cantand Aleluia!". Poezia devine cantecul arhetipal rostit la momentul arhetipal, de catre preotul din veac, adica arhetipal, fiu al imparatiei, al Luminii, al invierii, care este Poetul: Cristos au inviat din morti, / Cu cetele sfinte,/ Cu moartea pe moarte calcand-o / Lumina ducand-o/ Celor din morminte!".



Poetul devine astfel un sacerdot, poezia este un aot sacerdotal, prin care Eminescu incearca sa se apropie de marea traditie a poeziei romanesti reprezentata de Niceta Rimesianul, cel care a scris imnul Te deum, de marea valoare a poeziei de ritual, ca nucleu al poeziei sacre (Ce e poezia? inger palid cu priviri curate" Epigonii).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.