Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





O disputa intre tineri si batrini si evaluarea repertoriului nostru teatral dinainte de 1870 despre Mihai EMINESCU



Politica stapinirii austro-ungare se ducea, concomitent cu subminarea institutiilor popoarelor oprimate, si in directia ridicarii de obstacole in infiintarea de institutii noi. Un exemplu ilustrativ in aceasta privinta ni-l ofera demersurile romanilor din Imperiul austro-ungar pentru infiintarea Academiei romane de drepturi si a teatrului national. Eminescu se angajeaza si in aceste actiuni la scurt timp dupa sosirea sa la Viena pentru studii universitare. Deschidem, astfel, un nou caipitol al publicisticii sale, in care trec in primul plan institutiile romanilor transilvaneni.

Eminescu intentiona sa-si faca intrarea in publicistica cu articolul Repertoriul nostru teatral, publicat in Familia in 18/30 ianuarie 18701 si numai o intamplare face sa apara O scriere critica cu zece zile mai devreme. Poetul se simtea dator sa dea unele explicatii cu privire la hotarirea ce-o lua de-a colabora cu articole in presa vremii, in manuscrisul 2257, 785r-185v se pastreaza ciorna unei scrisori catre redactorul unui ziar, probabil Albina sau Fede-rat/unea, care il si numara printre colaboratorii lor. Nu sint scriitor de meserie arata Eminescu n-o zic asta ca sa va fac atenti asupra acestor rinduri, ci a va da a intelege ca numai nescriind inca pin-a-cum prin jurnale, nu mi-am putut netezi simtamintul sub vorbe linse si lucii"2. Istoricii literari sustin ca scrisoarea este adresata lui losif Vulcan, probabil pentru faptul ca Repertoriul nostru teatral se publica in revista sa. Apare insa cel putin ciudat ca Eminescu sa se recomande in acesti termeni unui redactor ca losif Vulcan, la revista caruia colabora inca din 1866 si cu care era in corespondenta de patru ani. Poetul se adreseaza insa redactorului unui ziar politic, dupa parerea noastra Albina sau Federatiu-nea, pe care le citea la Cabinetul de lectura al Societatii literare-sociale Romania" si tine sa-l informeze ca nu colaborase pina atunci cu articole prin jurnale".



Hotarirea de-a intra in publicistica politica o lua, pe de alta parte, sub impresia discutiilor care se purtau in presa transilvaneana in legatura cu infiintarea teatrului national. Teatrul national - scrie poetul -. Nume frumos, dar care suna a batjocura acolo , unde nici nu exista. Teatrul National (nU) imprumuta de la altii, ci are materiile, modul de-a cugeta si poezia nationala". Eminescu aminteste si de repetitiile cu draima lui B. P. h asdeu, Razvan si Vidra, in 1869. Acest pasaj il suprima intrucit nu interesau discutiile cu privire la infiintarea teatrului national ce se purtau in presa transilvaneana.

Eminescu pregateste articolul, cum se desprinde din scrisoarea sa, pentru un ziar politic, ca sa-l publice, in cele din urma, intr-o revista culturala. Vin-centiu Babes, directorul Albinei, participa, cum am aratat in capitolele anterioare, la serbarea Anului Nou, organizata de studentii romani din Viena in 30 decembrie 1869/11 ianuarie 1870. Acum se hotaraste Eminescu sa publice O scriere critica in Albina si Repertoriul nostru teatral in Familia, intrucit aceasta ducea campania de presa pentru infiintarea teatrului national. Vincentiu Babes se intoarce la Budapesta in primele zile ale lui ianuarie 1870, cu articolele lui Eminescu si darea de seama asupra festivitatii. Repertoriul nostru teatral il inmineaza lui losif Vulcan sa-l publice in Familia, iar O scriere critica si darea de seama le retine pentru Albina, ziarul sau. Se explica in acest context aparitia articolelor in doua publicatii din aceeasi localitate si la un interval de numai citeva zile. Scrisoarea pregatita pentru redactorul ziarului" politic devine de prisos si ramine in manuscrisele sale.

Eminescu intervine cu acest articol in disputa dintre tineri" si batrini" din anii 1869-1871 3. Ea avea ca punct de plecare conceptia diferita cu privire la importanta unor institutii culturale in viata romanilor din Imperiul austro-ungar. Batrinii" se pronuntau pentru infiintarea unei Academii romane de drepturi, care avea menirea sa pregateasca noile generatii pentru lupta politica pe cai parlamentare si cunoscatori ai legislatiei din imperiu, spre a veni in sprijinul taranimii impinsa de domnii de pamint" (grofI) in procese urbariale. Batrinii fac demersuri pe linga curtea din Viena inca in 1848-1849 pentru infiintarea unei facultati juridice" 4. Doi ani mai tirziu, Simion Barnutiu publica in Foaie pentru minte, inima si literatura o disertatie, Cuvintul unui studinte despre necesitatea Academiei la romani, in care expune planul infiintarii unui institut de invatamint superior cu mai multe facultati : a legilor", medicala", filozofica"5. Simion Barnutiu invoca in sprijinul propunerilor sale autoritatea lui Hegel, fiind printre cei dintii intelectuali romani care se refera la filozoful german. Batrinii" aveau in vedere, cind staruiau pentru infiintarea Academiei romane de drepturi, si faptul ca o asemenea institutie de invatamint superior aveau si sasii la Sibiu. Ea era frecventata si de studentii romani, intre care se numara si Nicolae, fratele mai mare al poetului 6.

Tinerii" nu ignorau importanta Academiei romane de drepturi, insa se pronuntau pentru infiintarea teatrului national, pe care batrinii" il priveau ca o institutie de petrecere". Pentru tineri" teatrul national reprezenta o institutie cu perspective mai largi in lupta nationala, decit un institut academic, frecventat de un numar restrins de studenti. Scena reprezenta pentru ei, pe de alta parte, si o scoala de cultivare a limbii romane, inlaturata din institutiile de stat.

Campania de presa a tinerilor" in sprijinul infiintarii teatrului national este deschisa de losif Vulcan, cu articolul Sa fondam teatru national, publicat in Familia in august 18697. Teatrul e ca o ex-pozitiune a virtutilor si viciilor omenesti scrie I. Vulcan . Scena, redesteptind suvenirile trecutului, re-improspatind gloriile strabune, victoriile, luptele lor pentru libertate si independenta, inalta sufletul, stir-neste in inimile noastre sacra dorinta de a-i imita (). E mare, inalta si nobila chemarea teatrului si cind stie a se tinea la inaltimea misiunei sale conduce poporul la glorie si marire."

Apelul lui I. Vulcan stirneste un ecou puternic in lumea tinerilor" si Familia devine organul lor de presa in aceasta campanie. Participa la ea I. A. La-pedatu, student in Franta, cu mai multe articole, Reuniunile literare si cestiunea teatrala, Publicatiuni literare si cestiunea teatrala, Ni trebuiesc doua fonduri pentru teatrul national6, N. Butariu, La fondarea unui teatru national9, G. Craciunescu, Echo din Banatul Timisan la fondarea unui teatru national 10, M. Strajanu, Cestiunea teatrala la noi si ceva despre originea teatrului in Romania libera 11. In disputa dintre tineri" si batrini" intervine si G. Baritiu, cu un articol, Thalia si Melpomene in Transilvania, publicat in revista Transilvania, in care critica despotismul stapinirii austro-ungare si conceptiile inapoiate cu privire la misiunea teatrului 12.




Mai importante sint articolele lui I. A. Lapedatu care face distinctie intre teatru, institutie nationala si repertoriul teatral, cu piese nationale, mult mai greu de realizat. Nu s-ar putea oare ca paralel cu ridicarea edificiului teatral scrie el - sa infiintam si un repertoriu national ? N-am putea face oare ca musa noastra apropiindu-se de altarul ei sa gaseasca pe dinsul nu numai limba romana, ci si costumele si obiceiele nationale ?" 13 I. A. Lapedatu propune infiintarea unui almanah in care sa-si publice lucrarile junii literati" din toate provinciile romanesti. Sint multe de indreptat - mai arata I. A. Lapedatu - in privinta limbii, gustului si-a ideilor. Mai inainte de toate insa trebuie sa ne silim a da literaturii noastre caracter national". I. A. Lapedatu face aceste aprecieri, inaintea lui D. Petrino, pe alt ton decit cel din brosura sa, Putine cuvinte si cu dorinta de a-si aduce contributia la inlaturarea unor neajunsuri din viata culturala a romanilor din Imperiul austro-ungar.



Eminescu trece de partea tinerilor", cum se desprinde din introducerea articolului sau, dupa ce se convinge ca discutiile privind infiintarea teatrului national prindeau aripi si dimensiune". Deplasarea interesului sau de la Academia romana de drepturi la teatrul national se produce, desigur, dupa aparitia celui de-al doilea articol al lui I. A. Lapedatu, Pu-blicatiuni literare si cestiunea teatrala, publicat in tea lua cunostinta decit ceva mai tirziu, cind pri-Familia in octombrie 1869, dar de care poetul nu pu-meste revista la Viena. Problemele principale la care se opreste Eminescu sint cele puse in discutie si de I. A. Lapedatu : repertoriul teatral national si infiintarea unei publicatii in care tinerii" sa-si poata tipari productiile literare. Sa mai notam, in sfirsit, ca dintre capacitatile tinere", care participa la dezbaterea publica, numai I. A. Lapedatu este pomenit cu numele si se fac aprecieri pozitive asupra propunerilor sale. Sa nu pierdem din vedere nici faptul ca in vreme ce purta dialogul cu tinerii" din Transilvania in acesti termeni, Eminescu polemiza in O scriere critica cu D. Petrino, cu care discuta pe cu totul alt ton si facea aprecierile pe care le cunoastem asupra contributiei sale la promvarea culturii nationale.

Consideratiile lui Eminescu cu privire la repertoriul nostru teatral dinainte de 1870, pe care il cunostea bine din activitatea sa de sufleur, sint facute din perspectiva utilitatii reprezentarii sale pe scena unei institutii pentru romanii din provinciile desubsta-piniri straine. Numai asa se explica respingerea de plano a productiei dramatice care nu servea luptei nationale. Situindu-se pe aceasta pozitie, poetul nu putea sa retina din opera dramatica a lui V. Alec-sandri decit piesele de inspiratie populara sau care aduc pe scena eroi din popor (Cinel-Cinel, Crai nou, Arvinte si PepeleA) si sa condamne cealalta parte a productiei dramatice pentru cadrul prea local", imoralitate" si tinte turburi". Cu alte cuvinte nu puteau fi intelese de spectatorii romani din Imperiul austro-ungar si nu contribuiau nici la intarirea constiintei lor nationale. Razvan si Vidra este prezentata cu titlul Razvan Voda, dinainte de 1869, cind interpreteaza si poetul rolul ciobanului. Contemporanii vedeau in piesa lui B. P. Hasdeu o apologie a lui Al. I. Cuza si, implicit, o critica la adresa monarhiei din tara noastra. Eminescu noteaza in manuscrisul 2258, 222 ca Razvan Voda nu e o drama - ci epopeea unui caracter". Drama lui Alexandru Depara-teanu, Crigore Voda, domnul Moldovei, evoca episodul asasinarii lui Grigore Ghica Voda, la care se opreste si Eminescu, mai tirziu, in Curierul de lasi, in doua articole memorabile. Tragedia lui Samson Bodnarescu, Rienzi, este o prelucrare dupa romanul lui Edward George Bulwer-Lytton, Rienzi, the Lastotthe roman Tribunes. Samson Bodnarescu o prezinta, cum stim, cu titlul Cola din Rienzi, la sedinta Societatii literar-stiintifice a studentilor romani din Viena, in sedintele din aprilie si mai 1869. 1S Eminescu o cunoaste insa din Convorbiri literare 1

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.