Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Miscarea culturala in provinciile romanesti desub stapiniri straine. despre Mihai EMINESCU



Aspecte ale vietii culturale a comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii



Miscarea culturala din provinciile romanesti de sub stapiniri straine este prezentata de Eminescu in contextul politicii de deznationalizare promovata de Curtea din Viena si de guvernele de la Budapesta. Poetul consacra acestei probleme un studiu, (Se vorbeste ca in consiliul"), pe care il publica in ziarul iesean in cinci numere din noiembrie 18761 si se tipareste in volum, prima data, tot la lasi, in 1895 2. Cercurile conducatoare din Imperiul austro-un-gar se orientau in politica lor de deznationalizare spre biserica si scoala, care opuneau o rezistenta organizata in apararea fiintei nationale a romanilor din Bucovina si din Transilvania. Eminescu face o expunere ampla, pe baza de documente, asupra masurilor luate de Curtea din Viena si de guvernele de la Budapesta pentru ingradirea activitatii bisericii pe tarim politic si cultural si transformarea invatamintu-lui confesional cu limba de predare romana, in inva-tamint de stat cu limba de predare germana si respectiv maghiara. Studiul se deschide cu prezentarea situatiei din Bucovina. Eminescu porneste de la legile austriece in vigoare care acordau drepturi bisericii si scolilor romanesti sa-si foloseasca averea cum credeau de cuviinta si demonstreaza ca asemenea prevederi legislative reprezentau litera moarta. Curtea din Viena organizeaza un adevarat asediu impotriva bisericii ortodoxe din Bucovina, ca sa puna stapinire pe Fondul religionar, averea acesteia, din care se intretineau scolile confesionale, invatatorii, preotii si se sprijinea activitatea culturala. In 11/23 iunie 1870 se tine la Cernauti o adunare populara pentru apararea autonomiei bisericii ortodoxe romane din Bucovina, in care se protesteaza impotriva politicii Curtii din Viena fata de romanii din aceasta provincie. Lucrarile sint conduse de G. Hurmuzachi si la discutii participa George Piotrovschi, Grigore lliut, I. G. Sbiera si I. Litviniuc, invatatorul lui Eminescu la scoala primara din Cernauti. Poetul reproduce integral cuvintarea lui Grigore lliut, o pledoarie pentru apararea scolilor poporale (primarE). Asa dara - spune Grigore lliut - de vom ramine pe linga astfeli de scoale, ce ni convin mai bine in impregiurarile in care ne aflam, fondul nostru ni va sta intr-ajutor cu bani pentru sustinerea lor, de care vom putea zice cu drept cuvint ca sint ale noastre si nu straine".



Curtea din Viena si administratia locala aveau mina libera sa actioneze pe linia politicii oficiale austriece si nu exista nici un for in stat care sa le traga la raspundere. Marturia cea mai evidenta o constituiau drumurile ce le faceau romanii din Bucovina la Viena sa se pl.inga de incalcarea legilor si care ramineau fara rezultate practice. Am aminti aici si de procesul locuitorilor din Cimpulung cu statul austriac, purtat mai multe decenii pentru recunoasterea privilegiilor ce le aveau de la domnitorii romani dinainte de ocuparea provinciei de armatele imperiale3.

Eminescu pune la contributie in prezentarea situatiei din Bucovina brosura Prima Adunare poporalc, publicata in 18704. De aici extrage exemplificarile din decretele Curtii din Viena, cuvintarea lui Grigore lliut si caracterizarea ce-o face G. Hur-muzachi politicii guvernelor austriece fata de romani. Unele informatii sint luate din Intrebarile d/n partea Bucovinei si raspunsurile din partea boierilor la 1782, document transcris de Eminescu, pastrat in manuscrisele sale (2307, 28-35). Eminescu cunoaste si lucrarea lui Aron Pumnul, profesorul sau, Privire repede, importanta pentru problemele puse in discutie prin materialul documentar5.

/ Situatia romanilor din Transilvania este prezentata pe baza studiului Generalul Turr despre cesti-unea orientala, publicat in Telegraful roman 6 in oc-tombrie-noiembrie 1876y Eminescu omite prima parte a studiului (nr. 84, p. 327-328 si nr. 85, p. 331-332), in care ziarul sibian reproduce un extras din articolul generalului Turr, A keleti Kerdes, publicat in Hon7 si incheierea (nr. 87, p. 339) din care retine numai concluzia. Eminescu face marturisirea ca era de a-cord cu analiza situatiei din Transilvania intreprinsa de ziarul sibian, cum se putea deduce, de altfel, si din faptul ca o integreaza in studiul sau.

Ziarul sibian analizeaza situatia din Transilvania in lumina prevederilor din cele doua legi, Legea pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria si Legea pentru egala indreptatire a nationalitatilor, din 1868, cu care ne-am ocupat mai sus, si insista asupra desfiintari granitei militare si a privilegiilor de care se bucurau romanii ce faceau parte din ea/ asupra reprezentarii in organele administrative, asupra masurilor prin care se urmarea desfiintarea scolilor confesionale, cu limba de predare romana si inlocuirea lor cu scoli de stat cu limba de predare maghiara, asupra scoaterii limbii romane din institutii si a obligativitatii folosirii limbii maghiare pina si in instantele judecatoresti. Este o lege - scrie Telegraful roman facuta cu rezerva mentala de a nuo respecta, este sorgintea persecutiei nationalitatilor".

Problemele puse in discutie de Eminescu irt a-ceasta parte a studiului sau stau si in atentia altor publicatii din tara noastra. Le Journal de Bucarest scrie in 26 octombrie 1876 ca oamenii politici din Ungaria se gaseau intr-o contradictie bizara. (Con-tradiction bizarre") cind isi faceau propaganda cu prevederile liberale ale unor legi care nu se aplicau in viata popoarelor din Imperiul austro-ungarB.

/Eminescu considera ca era inoportun sa aduca in discutie problema desavirsirii unitatii satului national roman, spre a nu stirni susceptibilitatea imperiilor vecine sub care se aflau unele provincii romanesti. /Daca aceasta problema nu se putea pune in acele conditii social politice, Eminescu tine sa sublinieze ca idealul romanilor din toate partile Daciei lui Traian este mantinerea unitatii reale a limbii stramosesti si a bisericii nationale. Este o Dacie ideala aceasta, dar ea se realizeaza pe zi ce merge". Poetul se declara sustinator al luptei pentru unitatea culturala", principiu calauzitor in activitatea tinerilor" dupa congresul studentesc de la Putna din 1871 9. Lupta pentru unitatea culturala era, in fond, cum avea sa arate loan Slavici mai tirziu 10, tot lupta politica si se va inscrie ca una din cele mai importante actiuni in desavirsirea unitatii statului national roman.

Merita sa retina atentia si faptul ca Eminescu utilizeaza cuvintul catilinar in alta acceptiune decit in Naturi catilinare, titlul ce voia sa-l dea romanului Geniu pustiu la reluarea lui intr-o noua redactare dupa 186911. Poetul folseste cuvintul in expresia gunoi al catilinarismului", prin care caracterizeaza elementele venale si corupte, Cuvintul acesta si alte citeva se intilnesc in expresii asemanatoare si in articolele din Timpul, ziarul bucurestean. Avem aici argumente importante in stabilirea paternitatii eminesciene.



/Masurile stapinirii austro-ungare impotriva institutiilor culturale si bisericesti ale romanilor din Transilvania si Bucovina stau in atentia lui Eminescu in mai multe articole publicate in 1876-1877. In doua din ele, Austro-Ungaria (Din Transilvania aflam") si Austro-Ungaria (IPSS Mitropolitul romanilor") 12, critica masurile guvernului maghiar prin care interzic tinerea congresului bisericesc al romanilor transilvaneni./Prin asemenea dispozitii guvernamentale se incalca autonomia unei institutii recunoscuta prin legile tarii. Eminescu se ocupa, intr-un alt articol, Austro-Ungaria (Ca sa se vada cum") 13, de masura guvernului maghiar prin care se interziceau un mare numar de manuale pentru scolile poporale". Lista lor, Carti scolastice, se publica in Telegraful roman 14 de unde preia si Eminescu informatiile. In lista figura si manualul lui Aron Pumnul, Lepturar rumanesc, tiparit la Viena intre 1862-1865. Lep-turariul noteaza Eminescu ironic , in aparenta inocent" continea un simbure de distrugere a statului unguresc" intru cit ii oprea pe romanii din Transilvania si Ungaria de-a se face unguri".

Politica culturala a Curtii din Viena in Bucovina este comentata de Eminescu cu prilejul numirii personalului stiintific la Universitatea din Cernauti, infiintata in 1875, si a unor comunicari ale acesteia cu privire la cursurile care se tineau aici. Poetul demonstreaza in cele trei articole, Numiri la Universitatea din Cernauti, Universitatea din Cernauti (Catalogul de lectiuni"), Universitatea din Cernauti (Primim din partea") 15 ca darul" curtii din Viena se inscria in politica de germanizare, cum se desprinde de altfel din toate documentele care stau la baza infiintarii acestei institutii de invatamint superior w. Profesorii numiti in iulie 1875, despre care gasim informatii si in Neue freie Presse 17, functioneaza, in general, ca institutori" pe la diferite scoh din Imperiul austro-ungar. Karl von Stremayr, Ministrul de culte si instructiune, ii transforma in profesori universitari, cu obligatia sa faca opera de germanizare. Eminescu comunica informatii pretioase cu privire la structura organizatorica a Universitatii din Cernauti si numarul studentilor care frecventeaza cursurile in primul an de invatamint. Aceste date sint cuprinse in brosura Lect/ons-fCatalog, insa poetul preia informatiile dintr-o corespondenta, Czernowit-zer, 24. September (Orig. CorR), publicata in Neue freie Presse in 16/28 septembrie 187618. Aspectul cel mai izbitor al politicii de germanizare il constituia introducerea limbii germane, la cursurile Facultatii de teologie care nu era sustinuta de statul austriac ci din Fondul religionar. Sa mai notam ca profesorii numiiti la infiintarea Universitatii nu se ilustreaza pe tarim stiintific.

Eminescu considera, cum se desprinde din doua articole, Liceul din Suceava (Orasenii din vechea capitala") si Liceul din Suceava (Jntr-o corespondenta") din mai 1876 19 si martie 1877 20, ca aceasta institutie de invatamint din cetatea de scaun a lui Stefan cel Mare era chemata sa joace in miscarea culturala a romanilor din Bucovina un rol mai important decit Universitatea din Cernauti. Poetul insista asupra luptei dusa de intelectualii din Bucovina pentru introducerea limbii romane ca limba de predare. Aceasta actiune este sprijinita de taranimea si meseriasii bucovineni din rindul carora se recruta cel mai mare numar de elevi 21. Din imprejurarile in cari exista acest liceu scrie Eminescu in articolul din urma nu putem stabili decit un prognostic bun pentru viitorul lui. Departat de luptele care invenineaza viata publica de la noi si ferit de vecini-cile fantazii reformatorii, liceul din Suceava ar fi menit sa devina un foarte bun, daca nu cel mai bun institut secundar romanesc".



Profesorii suceveni isi fac pregatirea stiintifica la Viena si unii din ei, ca Vasile Bumbac, Gavril Ba-leanu, Stefan Stefureac, Samuil si Dimitrie Isopescul sint colegi ai lui Eminescu la Universitatea din capitala imperiului. Functioneaza aici, ca profesor de stiinte naturale, si Laurenlie Tomoiaga, traducator al lui Eminescu in germana. Liceul din Suceava pregateste multe generatii de intelectuali in cultul dragostei de tara, care vor aduce o contributie hota-ritoare la desavirsirea unitatii statului national roman. Eminescu acorda o atentie deosebita si luptei dusa de tineri" pe tarimul cultural. Atentia sa se indreapta in primul rind spre activitatea tinerilor" din Sibiu, care izbutesc sa faca din orasul de pe Cibin, cum avea sa arate Slavici, un centru atit de lucrare politica cit si culturala 22. Explicatia sta in faptul ca aici isi avea sediul Asociatiunea transilvana, cea mai importanta societate culturala a romanilor din Imperiul austro-ungar, functiona un institut de invatamint superior, Institutul teologic-pe-dagogic, cu limba de predare romana, aparea un ziar politic, Telegraful roman, cu vechi traditii pe tarimul luptei nationale, o revista culturala, Transilvania, organ al Asociatiunii transilvane si alte pu-publicatii, cum sint calendarele, cj ma 1 circulatie in cercurile largi de cititori. Congresul studentesc de la Putna din 1871 cere noilor generatii de intelectuali sa se orienteze spre popor si sa-si consacre activitatea afirmarii culturii nationale omogene"23. Principala piedica in realizarea acestor deziderate o constituia latinismul. Tinerii" sibieni duc lupta impotriva lui pe tarim teoretic si prin masuri practice, adoptind in scrierile lor sistemul fonetic in uz in cea mai mare parte a provinciilor romanesti.




Cind Eminescu prezinta cartea lui D. Comsa, Po-maritul, in iunie si august in Curierul de lasi si in Convorbiri literare, el atrage atentia asupra pregatirii stiintifice a tinerilor" din Sibiu si asupra faptului ca adopta sistemul fonetic, prin care dadeau o grea lovitura etimologismului transilvanean. Citiva tineri, satui se vede de pasareasca filologilor - scrie poetul si a gazetarilor de dincoace si de dincolo de munti, au prins a se pune pe munca temeinica si, inzestrati cu stiinta buna, o tiparesc pe aceasta in bani marunti ai cunostintii utilitare, si mare ne-ar fi parerea de bine, dac-am auzi ca banul umbla in casa preotului s-a invatatorului tot asa de bine ca si-ntr-a taranului"24. Eminescu da informatii si asupra institutului unde functionau tinerii" ca profesori si nu uita sa arate ca acesta era creatia lui Andrei Saguna, pe care il caracterizeaza un politic din crestet pina-n talpi".

Congresul studentesc de la Putna din 1871 preconiza infiintarea unui ziar la Sibiu, a carui conducere sa o ia I. Slavici, insa acest punct din programul tinerilor" va fi adus Ia indeplinire abia in 1884 prin intemeierea Tribunei, cotidianul sibian. Pina la infiintarea acestui ziar, tinerii" se grupeaza in jurul Telegrafului roman, fondat in 1853 de Andrei Saguna si fac din el o tribuna a luptei lor pe tarim politic si cultural. Cea mai veche mentiune in scrisul lui Eminescu despre Telegraful roman o gasim in manuscrisul 2297, 55v-56r, facuta in epoca studiilor universitare la Viena si in care il trece intre ziarele inteligente si de buna credinta". Cind Eminescu intra in redactia Curierului de lasi in mai 1876, Telegraful roman se bucura de-o autoritate de necontestat intre publicatiile transilvanene. Nicolae Cris-tea, memorandistul de mai tirziu si unul din cei mai destoinici ziaristi romani dinainte de 1918, grupeaza in jurul ziarului sibian tineri" ca loan Bechnitz, D. Popovici-Barcianu, Aurel Brote, Eugen Brote, Dimitrie Comsa, loan Crisan, Dimitrie Cuntan. Ziarul isi asigura colaborarea lui loan Slavici, atunci stabilit in Bucuresti, precum si a unor tineri" din Brasov, Arad, Nasaud si din Bucovina. Eminescu tine sa sublinieze ca Telegraful roman era foaia cea mai moderata de peste Carpati" 25.

Opinia lui Eminescu despre Telegraful roman explica de ce isi extrage de aici informatiile pentru numeroase articole, cum sint Austro-Ungaria (Ca sa se vada") 2

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.