Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






PARALÉLE ECONOMICE de Mihai EMINESCU (Proza)

 

Trebuie sa admitem ca intre anii 1830 si 40 vor fi esistat abuzuri si neajunsuri indestule in tarile noastre, pentru ca neajunsurile se tin de natura lumii acestia, incat oricand ne putem ruga, ca batranii, ca sa nu dea Dumnezeu omului atata necaz cat poate duce. In epoca aceea in care s-a nascut Regulamentul si-au ivit capul si cele dintai idei liberale si, ca totdauna, relele de atunci au fost atribuite claselor stapanitoare. Daca mergea lumea rau, boierii erau de vina. Caci lipseau garantiele, lipsea suveranitatea poporului, lipsea controlul, abuzurile erau la culme, toti furau si liberalii ziceau; Dati-ne noua tara pe mana si veti vedea ce om face dintr-insa, cerul pe pamant, nu altceva! Ca si acum, ei fagaduiau marea cu sarea, ca si acum cauza tuturor relelelor era ca clasele privilegiate domneau, ca dispuneau fara control de avutiele tarii, ca jupuiau lumea si-si faceau de cap.

Bun. S-au dus privilegiele. Astazi natiunea controleaza tot ce se face. Nu mai esista abuzuri, nici hotii, suntem stapaniti de legi absolut drepte, cari ne garanteaza toate libertatile ce sunt cu putinta.

Sa facem deci izvodul averilor noastre.

Avem in avere: Camere, consilii comunale si judetene, primari, notari, advocati, profesori de universitate, academii etc. etc., toate platite cu bani in numaratoare.

Avem la datorii: o jumatate de miliard de franci datorie publica, o scadere regulata atat a muncitorilor agricoli cat si a breslasilor, o despoiare mai neindurata a taranului, ba saracirea claselor de sus, produsa prin saracirea generala, iar negot si meserii in mani straine.

Am admis legiuiri straine? Ei bine, nu le-am admis pentru roman, cu trebuintele caruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau si cari stiu a se folosi de dansele. Am creat o atmosfera publica pentru plante exotice, de care planta autohtona moare.




Caci azi avem cele mai inaintate institutii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice frantuzesti, consilii judetene si comunale. Stam mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rau, caci institutiile noua nu se potriveau cu starea noastra de cultura, cu suma puterilor muncitoare de cari dispunem, cu calitatea muncii noastre, incat trebuie sa le sleim pe acestea pentru a intretine aparatul costisitor si netrebnic al statului modern.

Suntem tarani, curata socoteala, si taraneste ar fi trebuit sa gospodarim. Taranul, oricat seu la rarunchi ar avea, bani n-are, si statul modern are nevoie de bani. Un pas pe care-l face deputatul in Camera, o prostie care o zice, costa pe tara bani si banul e munca. Un sir scris de un ajutor de ajutor de primar la sat costa bani si banul e munca. O prelegere rea tinuta la universitate costa bani si banul e munca — in sfarsit banul este pretutindenea reprezentantul si talmacirea citeata a muncii, intr-insul e sudoare si putere musculara si, precum aratatorul pe ceasornic spune la numarul cutare cate ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arata cat s-au muncit pentru mine in societatea omeneasca.

Dar va zice cineva : Ei si? Cu munca romanului nu pot face stat constitutional cu libertate, egalitate, fraternitate si suveranitate? Frantujii sunt farmazoni de au putut-o face, — si noi sa nu putem? Nu suntem noi oameni si nu putem sa ne luam dupa dansii? Adica ei sa fie mai cu cap decat noi?

Adevarat. Frantuzul nu-i mai cu cap decat noi dar mai este un cusur la mijloc, care ne-mpiedica sau ar fi trebuit sa ne-mpiedice.

Frantuzul ia o bucata de metal in pret de 50 de parale si-ti face din ea un ceasornic pe care ti- vinde cu doi napoleoni; d-ta ii vinzi ocaua de lana cu un franc si el ti-o trimite inapoi sub forma de postav si-ti ia pe aceeasi oca 20 de franci; frantuzul ia paie de orez, care nu-l tin nimica, si-ti impleteste din el o palarie pe care nevasta dumitale da trei sau patru napoleoni.





Nu-i mai cu cap, pentru ca mintea nu se mananca cu lingura, ci o mosteneste omul de la tata si de la muma, incat un mocan poate fi tot atat de istet si deschis la cap ca si un ceasornicar din Paris, numai vorba e ca mocanul n-au deprins mestesugul si de aceea castiga intr-un an cat castiga mesterul din strainatate intr-o zi.

De aceea insa mesterul din Paris are de unde plati Camere, universitati, teatre, biblioteci, ba chiar branza de iepure, de ar avea pofta de dansa, poate s-o aiba. Dar noi, popor de tarani, nu le putem toate acestea decat cu-ncetul, si unde frantuzul e cu dare de mana noi trebuie sa legam paraua cu trei noduri, pentru ca ceea ce un popor agricol nu are niciodata sunt banii. Caci ce se-ntampla intr-adevar?

Ai vandut ocaua de lana cu un frac, pe care-l ai in mana si-l poti da iar, dar ea, cand ti-a venit inapoi, te tine nu unul, ci 20 de franci. Cu ce-mplinesti cusurul de la unul pana la 20, de unde mai iai inca 19?

Neaparat ca din alte producte si nu din lana, deci din grau. Dar graul se produce cu osteneala multa si spor putin. Spre a produce un fir de grau -ti trebuie o vara-ntreaga, si atunci inca atarna de la ploaie si de la vant de se va face sau nu, pe cand mesterul strain au lucrat ocaua de lana si i-au dat o valoare inzecita in cateva ceasuri. De acolo vine ca taranul trebuie sa munceasca o vara pentru a plati un obiect de lux comandat din strainatate.

Calitatea muncii industriale e alta. Un zugrav face o icoana buna, o vinde si traieste cu-ndestulare 10 ani de pe dansa; un taietor de lemne munceste zi cu zi si abia-si tine zilele de azi pe mane. Si apoi ce deosebire intre munca si munca! Unul munceste usor si cu placere sufleteasca si castiga mult, cellalt munceste din greu si castiga putin. Este vreo asemanare intre unul si cellalt? Poate taietorul de lemne, a caruia munca prin calitatea ei pretuieste asa de putin, sa se masure vrodata cu zugravul?

Dar asa-i si natia. O natie care produce grau poate trai foarte bine, nu zicem ba, dar niciodata nu va putea sa-si ingaduie luxul natiilor industriale inaintate.

Neaparat ca nu trebuie sa ramanem popor agricol, ci trebuie sa devenim si noi natie industriala, macar pentru trebuintele noastre; dar vezi ca trebuie omul sa-nvete mai intai carte si apoi sa calce a popa, trebuie mai intai sa fii natie industriala si dupa aceea abia sa ai legile si institutiile natiilor industriale.

Sa zicem, bunaoara, ca cineva are un palat cat al lui Voda, si venituri numai de pe un petec de cincizeci de pogoane. Va putea el sa duca trai de Domn, sa tie slugi multe de pe petecul lui de mosie?

Si ce-i intr-adevar o natie agricola pe langa una industriala? Cat un razas, oricat de vrednic fie, pe langa un boier cu 100 000 de pogoane intr-un hotar.

Poate sa fie razasul cat de istet, cat de bun de gura si cat de harnic, sa duca traiul boierului tot nu-l tin curelele, pentru ca de unde nu-i nici Dumnezeu nu poate lua. Acuma poate intelege oricare om cu minte ce fel am putut introduce la noi institutiile strainatatii.

Papusarii, cari, ca papusarii chiar, sunt cumplit de scumpe pentru noi, caci de-a putere-a fi tot n-am putut face nimic.

Acuma, dupa ce am vazut ca suveranitatea, libertatea, egalitatea si fraternitatea ne tine o jumatate de miliard datorie si optzeci de milioane de franci pe an, sa vedem cat ne tinea pe noi, popor sarac, ocarmuire jefuitoare a boierilor.

Douazeci si vro doua de milioane pentru amandoua tarile cu doua scaune domnesti. Dar acesti bani poate erau cheltuiti in zadar. Populatia saraca si rau administrata poate ca se stingea mai rau decat astazi si la o vreme de foamete, Doamne pazeste, mureau oamenii pe uliti?




Ia sa vedem. Deschidem „Curierul romanesc" de la 1840, no. de la 5 august, si citim urmatoarele :



In anii 1837. 38 si 39 s-au nascut 139263, au murit 90207 - Va sa zica in trei ani au fost 43993 de oameni spor in populatie, sau tifra ratunda 50 000 numai in Muntenia; sa punem pentru Moldova 40000, caci populatia se-nmultea acolo in acelasi mod regulat ca si dincoace.

Dar populatia se-nmulteste in patrat, nu in progresiune aritmetica. Daca tinea tot guvernul jefuitor al boierilor, astazi aveam 8000000 de locuitori, pe cand n-avem nici patru bune — din contra populatia romaneasca a tarii noastre e azi mai mica decat la 1840.

Dar ce mai citim inca in ,,Curierul romanesc"?



In magaziile de rezerva se afla depuse in vreme de trei ani din urma 4441106 chile porumb 299700 chile mei.

Ce avem astazi in magaziile noastre de rezerva? Tot pe atatea chile de palavre liberale.

Dar ce mai citim inca?

Capitalul ,,cutiilor satelor" din Principate s-au vazut In catagrafia din urma la 2357483 lei.





Cati lei avem noi in cutiile satelor? Datorii cita frunza si iarba, caci astazi si comunele rurale sunt datoare cu cate 10—20000 de fr, precum statul e dator cu cinci sute de milioane.

Dar boierii pradau si erau rai, zic liberalii. Haide sa le facem pe plac si sa zicem si noi ca erau para focului si varga lui Dumnezeu; zicand-o, pe noi nu ne tine parale, iar liberalilor le facem o placere.

Nu ramane insa mai putin sigur ca populatia se-multea, ca ea, intamplandu-se ani rai, nu era espusa sa moara de foame, ca erau nunti si cumetrii multe si prohoade putine, incat si popa era mai castigat, pentru ca la nunti si cumetrii mai mult chef se face decat la prohoade, si toate erau cu spor, pana si cararile, pentru ca parintele cand se-ntorcea de la vrun botez, in loc de a umbla pe una, umbla pe cinci.

Dar poate avem azi mai multe garantii de dreptate? la sa vedem.

Stan gaseste azi o punga inainte de a fi pierdut-o Bran. Care-i urmarea judecatoreasca?

Se discopere lucrul si Stan mananca mai intai bataie de la primar si de la subprefect, apoi e inchis preventiv, pierde zece zile de lucru, cate un franc, fac zece franci. Judecatorul de instructie isi pierde ziua cu dansul, in loc de-a se ocupa c-un delict mai complicat, deci punem leafa lui zece franci, fac 20. Judecata tribunalului corectional tine 10, fac 30. Stan e inchis pe doua luni de vara, cate un franc ziua fac 60, la un loc 90. Stan se intoarce acasa si-si gaseste ogorul parloaga si via paragina, pierzand munca unei veri, fac zicem 100, la un loc 190. Stan gaseste darile neplatite si-si angajeaza munca pe un an, ca sa le plateasca s.a.m.d., c-un cuvant: Stan e ruinat pe cativa ani, pentru c-au gasit o punga inainte de-a o fi pierdut Bran, bez bataia primarului si subprefectului pe deasupra.

Cum era inainte?

Bran para pe Stan la boier si-si primea punga indarat, iar Stan capata in schimbu pungii cinci bete sanatoase, pe care le tinea minte, s-apoi se ducea sa-si vada de trebi. Scurt drept si .., gratis. Azi mananca doua-trei batai si-si pierde si tot rostul.

Dar apoi indeobste legi frantuzesti ne-au trebuit noua? Pentru impresurarea ce patimeste un loc despre megiesi, pentru pescuirea unui iaz, pentru neingaduirea la posesie, pentru a li se alege partile, pentru un vad de moara s. a. trebuiau legi frantuzesti, in care sa se vorbeasca despre „lapini", trebuiau miile de advocati, miile de primari si ajutori de primari, notari, consilii si paraconsilii!

Asta e curata socoteala de mofluz.

Si ce avem in schimb? Poate o cultura mai mare?

De loc. Daca cultura se judeca dupa scriitori, atunci vom trebui sa constatam, cu parere de rau, ca Eliad si Asachi stiau de zece ori mai multa carte decat d-nii C. A. Rosetti, Costinescu, Carada si Fundescu, ca Anton Pann era un scriitor cu mai mult talent si mai de spirit decat o suta dintre ofticosii cari fac astazi ,,esprit" prin gazete, ca singura comedie ,,Buna educatie" a lui C. Balacescu, e mai originala decat toate scrierile d-lui V. A. Ureche la un loc; apoi sa nu uitam ca de generatia aceea a urgisitilor boieri se tine pleiada scriitorilor nostri celor mai buni: Alexandri, C. Negruzzi, Bolintineanu, Donici, Balcescu s. a., ca oamenii stiau o limba frumoasa, vrednica si inteleasa de opinca ca si de Voda.

Apoi esista autoritate si ascultare. De zicea Voda un cuvant, era bun zis; iar azi ?

Azi porunceste canelui, canele pisicei, pisica soarecelui, iar soarecele de coada isi atarna porunca.

Azi gasesti prin sate ordine ministeriale carora nu li se da nici o urmare, desi d. primar au scris pe dansele: ,,se va urma in conformitate cu ordinele d-lui ministru". Azi se implinesc ordinele numai cand d. prefect sau subprefect voiesc sa se razbune asupra unui conservator.

Statul e azi masina prin mijlocul careia cei lasi se razbuna asupra protivnicilor lor politici.

Iata la ce hal am ajuns cu suveranitatea poporului, libertatea, egalitatea si fraternitatea.

Apoi bune sunt? Bune, numai au un cusur: Nu se potrivesc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

PARALÉLE ECONOMICE



Opera si activitatea literara Mihai EMINESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai EMINESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE

- citeste textul

PARALÉLE ECONOMICE

- citeste textul

VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE

- citeste textul



Poezie

Epigonii

- citeste textul
Mihail Eminescu — Epigonii - Tema poeziei, Ideea, Compozitia
EPIGONII - analiza literara
EPIGONII - Arta poetica - Semnificatia titlului
Tema iubirii si a naturii
Arte poetice eminesciene. Epigonii

Memento mori

- citeste textul
Memento mori - un poem sociogonic

Imparat si proletar

- citeste textul
Mihail Eminescu imparat si proletar

Scrisoarea I

- citeste textul
Scrisoarea I - o sinteza a temelor universului eminescian
SCRISOAREA I - comentariu (referat)
Scrisoarea I poemul
Scrisoarea I - comantariu literar
M. Eminescu, Scrisoarea I - Particularitati stilistice
Conditia geniului in poemul filozofic Scrisoarea I de Minai Eminescu.
SCRISOAREA I - Poem filozofic - Portretul savantului
SCRISOAREA I - STUDIUL TEXTULUI
SCRISOAREA III - STUDIUL TEXTULUI

Scrisoarea III

- citeste textul
Mihail Eminescu — Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut
SCRISOAREA III - comentariu
SCRISOAREA III - analiza literara si comentariu
Comentariu Scrisoarea III - antiteza dintre Prezent si Trecut
SCRISOAREA III - Tema si tablourile nalizate pe versuri
Caracterizarea personajului principal Mircea cel Batran

Sara pe deal

- citeste textul
Idila Sara pe deal
SARA PE DEAL - analiza literara
Sara pe deal - visul de dragoste
Sara pe deal - comantariu
SARA PE DEAL - Idila-pastel - analiza pe strofe
SARA PE DEAL - STUDIUL TEXTULUI

Floare albastra

- citeste textul
Idila Floare albastra - tema iubirea
FLOARE ALBASTRA‚ comentariu
Floare albastra - puritatea infinita, idealitatea, aspiratia catre absolut
FLOARE ALBASTRA‚ - Idila - cu accente filozofice
Poezia iubirii si a naturii: Floare albastra
FLOARE ALBASTRA‚ - STUDIUL TEXTULUI

Atat de frageda

- citeste textul
Atat de frageda - idila reprezentativa pentru tema iubirii

Dorinta

- citeste textul
Mihail Eminescu - Dorinta
Dorinta de Eminescu - comentariu
DORINTA Idila
DORINTA - STUDIUL TEXTULUI

Revedere

- citeste textul
Revedere - o meditatie pe tema fortuna labilis
Comentariu Revedere
Poezia de inspiratie folclorica. Revedere - nelinisti in temporalitate
Revedere - analiza si comentariu
REVEDERE Creatie lirica de inspiratie folclorica - ideea poeziei
REVEDERE - STUDIUL TEXTULUI

Calin (File din poveste)

- citeste textul
Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului
Comentariul la poemul - CA‚LIN (FILE DIN POVESTE)
Calin (file din poveste) - poem de Mihai Eminescu
CA‚LIN ( file din poveste) - analiza versurilor
EXERCITII

Luceafarul

- citeste textul
Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului)
LUCEAFA‚RUL comentariul
LUCEAFA‚RUL - analiza literara si comentariu
Luceafarul poemul
Luceafarul - capodopera a creatiei eminesciene
Catalina - personaj simbol al poemului Luceafarul
Caracterizare - Luceafarul Hyperion - personaj simbol al poemului omonim Luceafarul
LUCEAFARUL - Poem filozofic - Geneza poemului Luceafarul
Teme si motive in poemul Luceafarul
Genuri literare in poemul Luceafarul
Specii literare in poemul Luceafarul
Luceafarul (incercare de sinteza)
Luceafarul - Geneza si surse de inspiratie
VALOAREA UNIVERSALA A POEMULUI LUCEAFARUL
LUCEAFARUL sinteza a gandirii filozofice si poetice eminesciene
Geneza Luceafaruluia€¯
Semnificatii mitice si filosofice in Luceafarula€¯
Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarula€¯

Glossa

- citeste textul
Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice
GLOSSA‚ - comentariu
Glossa - tipare aforistice
Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian
Glossa - analiza
GLOSSA‚ - Poezie cu forma fixa
ODA‚ (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice
Glossa - Unica in literatura noastra
GLOSSA‚ - STUDIUL TEXTULUI
Structuri compozitionale si motivul lumii ca teatrua€¯ in Glossaa€¯

Oda (in metru antic)

- citeste textul
Oda (in metru antic) - Tema, Ideea, Motivul
ODA‚ (IN METRU ANTIC) - analiza literara
Lirica filozofica. Oda (in metru antic)

Trecut-au anii

- citeste textul
Trecut-au anii - o meditatie pe tema panta rhei

Sonet III (Cand insusi glasul)

- citeste textul
Idila Sonet III (Cand insusi glasul)
Sonetul III (Cand insusi glasul) - iubirea, icoana a trecutului

La steaua

- citeste textul
La steaua - o meditatie pe tema fortuna labilis

Mai am un singur dor

- citeste textul
Mai am un singur dor - motivul comuniunii dintre om si natura

Peste varfuri

- citeste textul
Peste varfuri
PESTE VARFURI - Structura, semnificatii, limbaj poetic

Ta twam asi

- citeste textul
Tat twam asi - o mantia (formula sacerdotala indiana)
Ta twam asi - analiza

Rugaciune

- citeste textul
Rugaciune
RUGA‚CIUNE - comentariu
Rugaciune - poezie de Octavian Goga
Rugaciune de Octavian Goga- Rugaciunea poetului e un crez artistic

Invierea

- citeste textul
Poezia Invierea

Rasai asupra mea

- citeste textul
Rasai asupra mea - Sonet dedicat Maicii Domnului

DOINA

- citeste textul
DOINA - analiza literara si comentariu
DOINA - Doina culta - Structura si semnificatii

Melancolie

- citeste textul
M. Eminescu — Melancolie - Particularitati stilistice

AFARA-I TOAMNA

- citeste textul
AFARA-I TOAMNA - Sonet

CRAIASA DIN POVESTI

- citeste textul
CRAIASA DIN POVESTI - Idila-pastel - Semnificatia titlului, Structura si semnificatii

LACUL

- citeste textul
LACUL - Idila-pastel - comentariu pe strofe

O, RAMAI

- citeste textul
O, RAMAI - Elegia

CE TE LEGENI

- citeste textul
CE TE LEGENI - Creatie lirica de inspiratie folclorica

LA MIJLOC DE CODRU

- citeste textul
LA MIJLOC DE CODRU - Creatie lirica de inspiratie folclorica

Bolnav in al meu suflet

- citeste textul
Bolnav in al meu suflet -analzia

Cand privesti oglinda marei

- citeste textul
Cand privesti oglinda marei - Aparenta si esenta

Venetia

- citeste textul
Venetia - Simpla traducere sau creatie originala?

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

- citeste textul

INGER SI DEMON

- citeste textul



Teatru

JUNETEA LUI MIRABEAU. DRAMA IN 4 ACTE

- citeste textul



Basm popular

FAT FRUMOS DIN LACRIMA

- citeste textul
FAT-FRUMOS DIN LACRIMA - comentariu literar - Semnificatii artistice
Caracterizarea personajelor
FA‚T-FRUMOS DIN LACRIMA - basm cult - Subiectul basmului



Nuvele

Sarmanul Dionis

- citeste textul
Sarmanul Dionis - Nuvela
Sarmanul Dionis - fantastic si oniric
Sarmanul Dionis - nuvela de Mihai Eminescu
Dionis - personaj principal in nuvela Sarmanul Dionis
M. Eminescu, Sarmanul Dionis - intelegerea textului
Caracterizarea personajului Dionis/Dan din nuvela Sarmanul Dionis
SA‚RMANUL DIONIS - comentariu literar - Nuvela fantastica, de factura romantica
Dionis (Dan) - caracterizare
Mituri si semnificatii
NUVELA FANTASTICA - SA‚RMANUL DIONIS
Sarmanul Dionis de M. Eminescu - MOMENTE ALE PROZEI ROMANESTI
SA‚RMANUL DIONIS - Studiul textului

Cezara

- citeste textul



Eseu

GHEORGHE EMINOVICI

- citeste textul

RALUCA EMINOVICI SI COPIII

- citeste textul