Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului) de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Luceafarul
a) Poemul Luceafarul este o sinteza a universului eminescian, fiindca in el gasim toate temele (natura, iubirea, mitul, istoria, omul si societatea, constiinta. poetul si poezia), modelul noetic (conceptele, legile, principiile, simbolurile, categoriile) punctul inalt al evolutiei eului poetic, programul estetic, specificul national, mesajul filozofic, modelele esentiale. De aceea tema si ideca, cu care incepe o analiza literara clasica sunt mai greu de definit.



Compozitia poemului este realizata din patru tablouri. in primul tablou avem idila dintre Luceafar (Sfantul Soare Hypcrion) si fata de imparat, prefigurand motivul Zburatorului tratat si in poemul Calin -file din poveste. in tabloul al doilea avem idila dintre pajul Catalin si Catalina. in tabloul al treilea avem dialogul dintre Demiurg si Hyperion iar in tabloul al patrulea izolarea Luceafarului.



Subiectul poate fi interpretat in mod diferit. Fie ca o dezvoltare a motivului Zburatorului, fie ca o dezvoltare a mitului Sfantul Soare, fie ca drama omului de geniu, fie ca o poveste de dragoste, fie ca dezvoltand drama incompatibilitatii, fie ca o imagine a universului eminescian.



Motivul zburatorului este prezent prin faptul ca Luceafarul, ca si zburatorul, se arata fetei de imparat, o determina sa se indragosteasca de el si apoi dispare. De fapt este o prelucrare a elementelor basmului Fata din gradina de aur, cules de un german Kunisch si tiparit in Germania intr-o carte de calatorii. in basm, la nasterea fetei de imparat ursitoarele ii prezic un destin tragic, de aceea imparatul o inchide intr-un castel pe un munte de clestar inaccesibil. Fata este vazuta de un zmeu, care se indragosteste de ea, dar fata ii cerc sa devina muritor. Plecat sa obtina conditia de muritor zmeul lipseste mai mult timp si un fiu de imparat, cu ajutorul unor obiecte miraculoase, izbuteste sa ajunga la fata de imparat si sa o elibereze. Tinerii suni vazuti de zmeu, care se razbuna omorand-o pe fata de imparat iar, feciorul tic imparat ramane s-o planga toata viata. Basmul ridica problema incompatibilitatii dintre lumi si aceasta problema, prefigurata in idila Floare albastra, devine o problema corelativa la tema iubirii. De aceea credem ca prima problema a universului eminescian ar trebui enuntata prin iubirea si incompatibilitatea ca fir narativ principal al poemului.








b) Iubirea este o tema a universului eminescian, enuntata la un anumit moment in poemul Luceafarul ca o lege (Primind o alta lege" va spune Luceafarul) si-i va da in fata Demiurgului contur prin versurile: Reia-mi al nemuririi nimb / Si focul din privire / Si pentru toate da-mi in schimb / O ora de iubire").



Iubirea primeste ca prima forma de valoare dorinta (Astfel dorinta-i gata") raportata la eroina. Lupeafarul ca reactie participa printr-o forma spiritualizata (ii cade draga fata"). Ascensiunea iubirii se exprima prin ridicarea ei la valoarea de dor (De dorul lui si inima / Si sufletu-i se imple"). Reactia, ca mod al legii reactiei, este prin valoarea de aprindere: Si cat de viu s-aprinde el". Aici avem si primul element al incompatibilitatii sugerat prin contrast in versul: Spre umbra negrului castel". Lumea eroului este a luminii, lumea eroinei este a umbrei, sugerandu-se o subtila influenta a filosofici lui Platou. De aceea asistam la o schimbare a ipostazei eroului, care din luceafar-astru devine mreaja de vapaie". Metafora defineste modelul de modelare prin calharsis al Luceaiarului-Hyperion. prin care el ii construieste fetei de imparat aspiratia spre lumea luminii, spre cer, spre absolut, spre etern. Eroina simte aceasta prezenta subtila a Luceafarului in ipostaza de lumina: Ea il privea cu un suras, / El tremura-n oglinda". Simbolul oglinda sugereaza valoarea de constiinta de sine" a Luceafarului, de aceea iubirea devine o vibratie a constiintei, o stare de constiinta, Eroii se intalnesc pe acest plan al constiintei. Eroina trece in starea de vis spre a comunica direct de la constiinta la constiinta cu Luceafarul: Iar ea vorbind cu el in somn / Oftand din greu suspina: / - O, dulce-al noptii Domn,/ De ce nu vii tu? Vina!". Iubirea primeste deci valoarea de punte de legatura intre Luceafar si eroina, legatura care se realizeaza pe planul constiintei, ceea ce face posibila evolutia Luceafarului, care asculta invocatia eroinei (Cobori in jos, luceafar bland / Alunecand pe-o raza / Patrunde-n casa si in gand / Si viata-mi lumineaza!") desi distanta fizica dintre eroi este mare. Reactia lui este de a-si schimba ipostaza devenind fulger, asa cum va mai deveni in drum spre Demiurg ( Si s-arunca fulgerator", Parea un fulger nentrerupt").



Ipostaza de mandru tanar", de tanar voievod", de mort frumos cu ochii vii" este o proiectie in constiinta eroinei, este o ipostaza spirituala, pe care Luceafarul o ia din iubire, spre a veni in lumea eroinei: Ca in camara ta sa vin, / Sa te privesc de-aproape, / Am coborat cu-al meu senin / Si m-am nascut din ape". Iubirea lui este exprimata deplin, oferindu-i sa devina doamna a lumii in care o cheama: O, vin ! odorul meu nespus, / Si lumea ta o lasa! / Eu sunt luceafarul de sus, /Iar tu sa-mi fii mireasa." Este o lume spirituala, in care ea sa aiba un rol conducator: Colo-n palate de margean/ Te-oi duce veacuri multe / Si toata lumea-n ocean/ De tine o s-asculte". Eroina il vede frumos", ca un inger" sugerand ipostaza angelica a Luceafarului. insa incompatibilitatea dintre lumi este deplin exprimata: Caci eu sunt vie, tu esti mort / Si ochiul tau ma-ngheata". De aceea eroina refuza propunerea facuta de Luceafar (Iar tu sa-mi fii mireasa") si-i spune: Dara pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodata;".






Al doilea moment al dramei incompatibilitatii este declansat de iubirea -dor: Si dor de-al valurilor Domn / De inim-o apuca", traita de eroina, care rosteste pentru a doua oara invocatia, dar de data aceasta el Se stinse cu durere" adica are o reactie inversa, fiindca noua ipostaza ia fiinta din a chaosului vai". El este solar: Si soarele e tatal meu / 1ar noaptea-mi este muma;" de aceea vine Scaldat in foc de soare". Mitul Sfantul Soare este bine conturat si el asociaza mitul stelelor logostele: O, vin! in parul tau balai / S-anin cununi de stele". Ipostaza este insa demonica: O, esti frumos, cum numa-n vis / Un demon se arata," de aceea el o cheama in lumea cereasca, a creatiei ca sa joace rolul sugerat de versul Si luna intre stele" adica al valorilor mitului Sfanta Luna.



Incompatibilitatea revine ca un laitmotiv rostit de asta data de Luceafar: Au nu-ntelegi tu oare, / Cum ca eu sunt nemuritor, / Si tu esti muritoare?". Luceafarul crede ca iubirea poate rezolva problema incompatibilitatii de aceea afirma: Da, ma voi naste din pacat, / Primind o alta lege / Cu vecimcia sunt legat/ Ci voi sa ma dezlege", pleaca la Demiurg sa ceara conditia de murilor ca zmeul din basmul lata din gradina de aur.



in tabloul doi iubirea are forma unui joc propus de pajul Catalin: Si ca sa-ti fie pe deplin / Iubirea cunoscuta, / Cand sarutandu-tc ma-nclin, / Tu iarasi ma saruta", joc in care eroina treptat intra: Mai nu vrea. mai se Iasa,". Este modelarea prin mimesis, prin gesturi de tandrete, care sa provoace o dragoste lumeasca: Cand fata mea se pleaca-n jos, / in sus ramai cu fata". Iubirea modelata prin catharsis este prezenta in sufletul eroinei sub forma unei aspiratii: in veci il voi iubi si-n veci / Va ramanea departe"



Iubirea atinge cel mai inalt punct in tabloul trei cand, ajuns la Demiurg, Hyperion isi ofera nemurirea pentru o ora de iubire: Reia-mi al nemuririi nimb / Si focul din privire, / Si pentru toate da-mi in schimb / O ora de iubire". Este cel mai inalt punct de axiologie romantica din literatura universala. Valoarea unei ore de iubire es

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.