Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





FRAZEOLOGIA despre Sinteze literare





INTRODUCERE AŽN STUDIUL FRAZEOLOGIEI*

CONSIDERATII REFERITOARE LA IMPORTANTA FRAZEOLOGIEI

1. Ca disciplina lingvistica in curs de constituire, f r a z e o l o g i a nu are inca o pozitie foarte clara in ansamblul diverselor ramuri ale stiintei limbii. Principala consecinta a acestui fapt este ca ea nici nu se preda in invatamantul nostru de cultura generala si in cel filologic superior, unde ar putea constitui macar obiectul unui curs special (daca nu chiar al unuia care sa-l completeze in chip fericit pe cel de l e x i c o l o g i E). Prin randurile de fata urmarim sa demonstram nu numai utilitatea studierii sistematice a frazeologiei in scoala, ci si importanta ei pentru cercetarea lingvistica, in general.

2. A neglija in continuare frazeologia ori numai a o subestima inseamna a uita, in primul rand, ca adevarata bogatie a unei limbi este data, in mare masura, si de bogatia ei frazeologica. Se poate chiar afirma ca, dupa A„tezaurul lexicala€ť propriu-zis, cel A„frazeologica€ť ne permite mai mult decat orice sa clasam o limba printre idiomurile sarace, bogate sau foarte bogate.

3. Strans legat de cele spuse mai sus, se mai poate afirma ca o limba cu numeroase A„frazeologismea€ť (cum e, neindoielnic, a noastrA) este, in acelasi timp, si o limba cu mari resurse de expresivitate. Cercetari speciale (care s-ar adauga celor deja existentE)1 ar putea indica si mai clar in ce masura forta sau A„potentialul expresiva€ť al limbii noastre se explica prin marea ei bogatie de ordin frazeologic.

4. Continuand cu aceste precizari preliminare, vom spune ca, in mod particular, frazeologia prezinta importanta pentru s t i l i s t i c a f u n c t i o n a l a, dat fiind ca deosebirile dintre stilurile sau variantele functionale ale unei limbi se reduc, in primul rand, la diferente de natura lexicala si frazeologica. De aici nu trebuie sa intelegem ca orice combinatie frazeologica are prin ea insasi o valoare stilistica sau expresiva. AŽn terminologia tehnico-stiintifica exista sute de A„frazeologismea€ť sau combinatii lexicale stabile care au exclusiv o functie denominativa, deci sunt complet lipsite de orice A„incarcatura expresivaa€ť.




Mai departe se va vedea ca printre asa-zisele u n i t a t i f r a z e o l o g i c e nu includem numai locutiuni si expresii, ci si unitati sintagmatice ca: acid clorhidric, carbonat de calciu, ciocan pneumatic, ecuatie diferentiala, pareza intestinala, perioada de incubatie, satelit artificial, trunchi de con, zona zoster si altele, care au patruns in limba comuna si pe care le gasim inserate chiar in dictionarele romanesti si straine de uz curent.

5. Dupa opinia noastra, cercetarea atenta a frazeologiei de care se serveste p r e s a (in sensul cel mai larg al cuvantuluI) ne poate ajuta sa intelegem mai bine s t i l u l p u b l i c i s t i c si variantele atat de controversate ale acestuia. Precum se stie, insasi existenta acestui stil a fost pusa, uneori, sub semnul intrebarii, iar, alteori, a fost contestata in termeni aproape categorici, desi inceputurile presei romanesti dateaza inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea [r. ed.]!

    AŽn continuare, citam numai frazeologisme care se folosesc prin excelenta in presa si care alaturi de multe altele pot constitui un argument in sprijinul ideii ca exista totusi un stil publicistic: agentie de presa, atasat de presa, corespondent de presa, conferinta de presa, conferinta la nivel inalt, campanie electorala, criza guvernamentala, insarcinat cu afaceri ad-interim, lovitura de stat, ministru plenipotentiar, pact de neagresiune, purtator de cuvant, runda de convorbiri, scrisori de acreditare, sondaj de opinie, telegrama de presa, trimis special, tur de orizont si tur de scrutin, tara subdezvoltata si tara in curs de dezvoltare, vot consultativ si vot deliberativ, zona denuclearizata etc.

Cateva dintre unitatile frazeologice pe care le avem in vedere se intrebuinteaza aproape exclusiv in varianta radiofonica a stilului publicistic (de exemplu: buletin de stiri, buletin meteorologic, buletin meteo-rutier, revista presei etc.). Altele provin din limbajul politico-ideologic, care, cu unele rezerve, ar putea fi considerat si el tot o realizare concreta a stilului publicistic in general (gresit redus, uneori, la asa-zisa varianta A„gazetareascaa€ť).

6. Este in afara de orice discutie ca, studiind unitatile frazeologice din toate punctele de vedere (inclusiv al o r i g i n i i loR), putem sa aducem servicii reale atat e t i m o l o g i e i, cat si l e x i c o g r a f i e i, lucru pe care l-am demonstrat mai pe larg cu alte ocazii. Aici mentionam doar ca o sintagma stabila, cum este, spre exemplu, carte postala, nu trebuie considerata o creatie a limbii noastre din subst. carte + adj. postal, ci un imprumut din fr. carte postale (devenit, in romaneste, carta postalA). Numai ulterior neologismul carta s-a confundat cu vechiul cuvant romanesc carte, tot asa cum in zilele noastre janta (fr. jantE) se confunda aproape sistematic cu mai vechiul geanta (de provenienta turceascA), spunandu-se a ramane pe geanta, in loc de: a ramane pe janta. Nici confuzia care s-a produs in cazul lui carte postala si nici originea frantuzeasca a intregii sintagme nu rezulta din dictionarele romanesti, pentru ca acestea sunt preocupate sa stabileasca numai originea cuvintelor, nu si a combinatiilor stabile de cuvinte (echivalente reale ori numai potentiale ale celor dintaI). Si totusi, intr-un mare numar de cazuri, este absolut necesar sa clarificam, mai intai, originea intregii unitati frazeologice pentru a oferi o indicatie etimologica completa sau pentru a nu gresi cand stabilim originea fiecaruia dintre elementele constituente ale grupului frazeologic. Citam si aici un singur exemplu, si anume unitatea sintagmatica medic curant.

Daca lexicografii nostri ar fi stiut de existenta ital. medico curante, atunci nu ar fi interpretat adj. curant ca o formatie romaneasca de la verbul (rar si invechiT) a cura sau ca un imprumut din limba latina (vezi, de pilda, DLRM, DEX1 si MDE1, s.v.). Si mai putin inspirati, autorii Dictionarului de neologisme (editia a 2-a, p. 201) au dedus acelasi cuvant din fr. courant (care are cu totul alte sensurI), dupa ce in editia intai il explicasera tot prin franceza, si anume printr-un inexistent curant!

    AŽntrucat este exclus imprumutul din alte limbi (inclusiv din franceza, unde se foloseste numai sintagma mA©decin traitanT), nu ne ramane decat sa admitem originea italiana a cuvantului in discutie. AŽn sprijinul noii etimologii (pe care am propus-o, mai intai, in ROM. LIT, nr. 2 din 1977, p. 8) invocam faptul ca adj. curant se intrebuinteaza exclusiv in combinatia lexicala constanta medic curant. Asadar, stabilind originea acestei unitati frazeologice, stabilim, implicit, si etimologia celui de al doilea termen care intra in componenta ei. AŽn favoarea noii solutii etimologice (acceptate, ulterior, si in DN3, p. 293) pledeaza, de asemenea, existenta multor termeni medicali de provenienta italiana si indeosebi a unui frazeologism inrudit cu medic curant. E vorba de medic primar, care vine tot din italiana (medico primariO), pentru ca in franceza se spune mA©decin en chef.



7. Si mai evidenta devine importanta frazeologiei pentru rezolvarea corecta si completa a unor etimologii atunci cand avem in vedere intregi familii frazeologice. Referindu-ne si de data aceasta tot la un singur exemplu, vom spune ca substantivul tesut, de pilda, n-ar trebui explicat printr-o simpla trimitere sau referire la verbul a tese, deci asa cum se procedeaza in mai toate dictionarele limbii romane. Chiar din DEX rezulta ca tesut nu inseamna numai A„faptul de a tesea€ť sau A„tesaturaa€ť, ci si A„ansamblul de celule animale sau vegetale avand aceeasi structura si aceleasi functii intr-un organisma€ť (vezi p. 986, col. I). Acest sens neologic se explica prin fr. tissu, care intra in structura a numeroase unitati frazeologice, calchiate, partial, in limba romana. Astfel, tesut nervos traduce fr. tissu nerveux, tesut osos reproduce structura fr. tissu osseux, tesut cartilaginos se explica tot prin franceza (tissu cartilagineuX) si exemplele ar putea fi inmultite ajungandu-se, numai in cazul de fata, la aproape 20 de A„membria€ť ai aceleiasi familii frazeologice. (Pentru alte exemple, vezi ROBERT si LEXIS s.v. tissu, precum si DLR, vol. IV, p. 753 sau LL, nr. 1/1984, p. 10-11). Din cat ne dam seama, in diverse domenii ale stiintei, ale tehnicii si ale culturii propriu-zise (privite sub toate aspectele eI), unitatile frazeologice de provenienta franceza si de alte origini sunt, fara nici o exagerare, de ordinul miilor. Este de la sine inteles ca, in mod deosebit, pe noi nu ne intereseaza decat cele care sunt folosite si in limba comuna sau care sunt inregistrate in dictonarele obisnuite. Chiar limitand discutia la acestea din urma, numarul lor este inca impresionant de mare, dar din nici o lucrare lexicografica romaneasca nu rezulta acest lucru cu claritate. Iata de ce am pledat, candva, pentru alcatuirea unui dictionar care sa fie, in acelasi timp, f r a z e o l o g i c si e t i m o l o g i c. AŽntrA¬un astfel de dictionar ar urma sa fie inregistrate toate frazeologismele mai cunoscute ale limbii romane impreuna cu originea sau etimologia lor (care poate fi interna ori externA).

Pentru aceasta problema vezi mai pe larg T h e o d o r H r i s t e a, Frazeologie si etimologie, in ROM. LIT, nr. 2 din 13 ian. 1977, p. 8. Cu ideea alcatuirii unui dictionar f r a z e o l o a€“ g i c si e t i m o l o g i c (primul de acest gen in istoria lexicografiei romanesti si a celei generalE) s-a declarat in intregime de acord si A l. G r a u r intr-un articol intitulat Frazeologie si publicat tot in ROM. LIT., nr. 13 din 30 martie 1978, p. 9.

8. Avand in vedere marele numar de frazeologisme, care se folosesc in cele mai variate domenii de activitate (dar in primul rind in diversele sectoare ale stiinteI), se poate spune ca studiul frazeologiei ne pune in contact cu istoria, cultura si civilizatia poporului nostru sau ale altor popoare intr-o masura incomparabil mai mare decat o fac studiul foneticii si cel al structurii gramaticale. Dintre diversele compartimente ale limbii, numai vocabularul propriu-zis si frazeologia sunt, de fapt, expresia culturii si a civilizatiei, pentru ca numai ele reflecta nemijlocit schimbarile care se produc in societate. AŽn acest adevar incontestabil vedem un motiv in plus sa acordam frazeologiei mai multa atentie atat in planul strict al cercetarii stiintifice, cat si in procesul de predare si de cultivare a limbii romane.

La obiectia ca, in cadrul gramaticii si mai ales al morfologiei, se vorbeste, totusi, despre l o c u t i u n i (verbale, adverbiale, adjectivale etc.), se poate raspunde ca acestea sunt privite exclusiv ori aproape exclusiv ca fapte gramaticale si ca ele nu constituie decat o parte din ceea ce trebuie studiat in cadrul disciplinei de care ne ocupam.

9. Pe langa avantajele relevate, studiul frazeologiei mai prezinta o importanta deosebita pentru intelegerea corecta si completa a doua fenomene deosebit de complexe, care sunt modernizarea si relatinizarea limbii romane (examinate, pana acum, aproape exclusiv in sfera vocabularuluI). Mai ales asa-zisa r e l a t i n i z a r e (despre care ar fi foarte multe de spuS) nu s-a infaptuit numai prin imprumuturi neologice (cum se afirma, de obiceI), ci si prin aparitia, in ultimele doua secole, a unui mare numar de unitati frazeologice, care au fost imprumutate, calchiate sau create in interiorul limbii romane din material preexistent. Paralel cu aparitia a numeroase neologisme (elemente componente ale frazeologismeloR), o buna parte dintre cuvintele vechi s-au imbogatit cu noi sensuri (carora li s-ar putea spune A„frazeologicea€ť) si au dobandit o frecventa superioara, care, de multe ori, nu poate fi explicata decat prin reluarea (sub diverse formE) a contactului cu latinitatea si cu romanitatea occidentala. Mai mult decat concludent, in aceasta privinta, este cazul cuvantului camp, care intra in structura a peste 20 de unitati frazeologice (camp electric, camp magnetic, camp operator, camp vizual, camp semantic etc.), aproape toate explicabile prin calc dupa modele straine si in primul rand frantuzesti.



10. La tot ce am spus pana aici, adaugam ca cercetarea atenta si exhaustiva a intregului nostru A„tezaur frazeologica€ť ar permite sa ne facem o idee mult mai apropiata de realitate in legatura cu forta creatoare a limbii romane in acest domeniu, precum si cu diversele influente straine exercitate asupra ei in epoca moderna si in cea contemporana.

Precizare. Unitatile frazeologice ale unei limbi pot fi clasificate si studiate din diverse puncte de vedere, incepand cu o r i g i n e a sau s t r u c t u r a lor si terminand cu d i s t r i b u t i a s t i l i s t i c a sau cu a p a r t e n e n t a acestora la anumite domenii de activitate. AŽn urma acestei ultime precizari, trecem la discutarea unor probleme in primul rand teoretice, dar fara a neglija complet chestiunile de ordin A„taxonomica€ť.

STATUTUL FRAZEOLOGIEI SI OBIECTUL EI DE INVESTIGATIE

1. AŽntrucat termenul f r a z e o l o g i e este incomplet definit chiar in dictionarele noastre mai noi, se impune redefinirea lui sau mai bine zis completarea actualelor definitii cu sensurile pe care acest termen le are in literatura de specialitate. Procedandu-se ca in lucarile lexicografice frantuzesti sau ca in cele romanesti mai vechi (DA, CADE etc.), i se atribuie lui frazeologie numai doua sensuri, si anume:

1. A„Fel propriu unei limbi sau unui scriitor de a construi frazelea€ť. 2. A„Vorbarie fara continut, care ascunde saracia de idei, vorbe goale si umflate; palavragealaa€ť (in DEX2, p. 398, col. I). Definitiile intalnite in celelalte dictionare romanesti (s.v. frazeologiE) nu difera prin nimic esential de cea existenta in DEX. La aceste doua sensuri trebuie sa-l adaugam, mai intai, pe cel de A„disciplina lingvistica al carei obiect de cercetare il constituie unitatile frazeologice dintr-o limba data (ori dintr-un grup de limbI)a€ť. Precizarea din paranteza se justifica prin aceea ca, teoretic vorbind, e posibil si studiul contrastiv sau comparativ a doua ori mai multe limbi, care nu trebuie sa fie neaparat inrudite din punct de vedere genealogic. Din viitoarele noastre dictionare, cititorul va trebui sa mai afle ca prin termenul frazeologie specialistii inteleg, de asemenea, A„ansamblul sau totalitatea unitatilor frazeologice dintr-o limba dataa€ť. Folosind cuvantul cu acest ultim sens, care acopera, de fapt, un intreg compartiment al limbii, putem spune, de pilda, ca A„romana este o limba cu frazeologie foarte bogata si variataa€ť sau ca (asa cum am mai precizaT) A„bogatia unei limbi este data nu numai de bogatia l e x i c a l a, ci si de cea f r a z e o l o g i c aa€ť.

2. Dupa cum s-a aratat adeseori (mai ales in lingvistica strainA), obiectul de cercetare al frazeologiei il constituie imbinarile constante de cuvinte sau grupurile sintactice stabile (cum li se spune in FCLR, I, p. 8 et passiM). Uneori, astfel de imbinari lexicale constante mai sunt numite sintagme stabile, unitati sintagmatice sau grupuri frazeologice. AŽn special in ultimele decenii, majoritatea cercetatorilor obisnuiesc sa le numeasca u n i t a t i f r a z e o l o g i c e sau pur si simplu f r a z e o l o g i s m e.

Precizare: Desi preferam aceste ultime denumiri (intre care nu facem nici o deosebirE), le vom folosi, din cand in cand, si pe celelalte, insa numai pentru a varia exprimarea.

Precum vom vedea imediat, unitatile frazeologice se opun imbinarilor libere de cuvinte sau grupurilor sintactice libere (FCLR, I, p. 8), numite astfel pentru ca iau nastere in procesul comunicarii verbale.

Termenul de u n i t a t e f r a z e o l o g i c a a fost folosit, pentru prima oara, de catre cunoscutul stilistician elvetian C h a r l e s B a l l y in PrA©cis de stylistique, GenAŤve, 1905 (capitolul: A„La phrasA©ologiea€ť). De la Bally, acest termen a fost preluat de V. V. Vinogradov si de alti lingvisti sovietici, care l-au tradus prin frazeologhiceskaia edinita si au creat, dupa aceea, pe frazeologhizm. Noul termen are acelasi sens, dar prezinta avantajul ca e mai scurt. Din rusa, derivatul acesta a fost imprumutat de mai multe limbi europene, printre care si romana. AŽn lucrarile noastre de lingvistica el apare extrem de rar, dar aici va fi folosit (paralel cu unitate frazeologicA), pentru ca e foarte comod si se incadreaza intr-o bogata serie de derivate in A¬ism. AŽn unele lucrari romanesti de specialitate se evita, in mod constient, chiar termenii frazeologie si unitate frazeologica, insa fara nici o justificare mai serioasa.

3. Ceea ce au comun toate unitatile frazeologice dintr-o limba data e faptul ca sunt combinatii stabile de doua sau mai multe cuvinte, cu un s e n s u n i t a r. Aceasta inseamna ca ele denumesc un singur obiect, o singura insusire, o singura actiune, un proces sau un fenomen unic etc. AŽn ordine alfabetica, citam cateva exemple dintre cele mai variate, care prin structura si sensul lor global seamana cu cele amintite anterior: artist emerit, astm bronsic, bal mascat, bataie de joc, castig de cauza, copil din flori, gazeta de perete, laptisor de matca, luna de miere, mar cretesc, metabolism bazal, porc mistret, punct de vedere, retributie tarifara, soba de teracota, statiune balneara, sef de cabinet, tap ispasitor, verde de Paris etc. Altele au valoare adjectivala, de exemplu: ca din topor A„grosolana€ť, intr-o ureche A„smintit, ticnit, scrantita€ť, in doi peri A„echivoc, evaziva€ť, cu nasul in jos A„rusinata€ť, cu narile in vant A„mandru, increzuta€ť (pentru care vezi DELR, p. 250), slab de inger A„fricos, timida€ť, tras de par A„fortat, neconvingatora€ť, toba de carte A„foarte invatata€ť s.a.m.d. Unitatea semantica la care ne-am referit poate fi, desigur, mai stransa (ca in cazul locutiunilor a baga de seama, tragere de inima, etc.) sau mai laxa, ca in cazul imbinarilor frazeologice care sunt complet lipsite de expresivitate, ori al celor care au o structura foarte complexa: [a€¦] organ [a€¦] al puterii de stat, [a€¦] clauza natiunii celei mai favorizate, a fi in al saptelea cer, a face din tantar armasar sau cand o prinde mata peste (adica A„niciodataa€ť) etc.



4. Spre deosebire de imbinarile libere de cuvinte (pe care orice vorbitor le creeaza atunci cand se exprimA), cele frazeologice exista deja in limba, sunt consacrate de uz si sunt simtite ca unitati distincte, tocmai pentru ca s-a realizat (intr-o masura mai mica ori mai marE) sudura elementelor care le alcatuiesc. Sa se compare, spre exemplu: apa calda, apa calduta, apa rece, apa racita, apa inghetata, apa fiarta, apa curata, apa murdara etc. cu: apa minerala, apa oxigenata, apa de colonie, apa de toaleta, apa regala si altele, care sunt unitati frazeologice clare. Tot asa, in raport cu grupurile sintactice libere artist talentat, artist incepator, artist ratat etc., urmatoarele imbinari lexicale reprezinta, indiscutabil, unitati frazeologice bine constituite: artist plastic, artist emerit si artist al poporului. O dovada ca numai ultimelor imbinari li se poate acorda statutul de frazeologisme gasim si in faptul ca ele sunt singurele inregistrate si explicate, adica definite in dictionarele noastre mai noi (vezi DLRLC, DLRM, DN3, DER, MDE2 si DEX, s.v. artist, emerit si plastiC).

5. Cand nu sunt imprumutate din alte limbi ori calchiate dupa modele straine, unitatile frazeologice iau nastere prin m e t a f o r a ori prin r e p e t a r e a (adica folosirea frecventa si indelungatA) a unor imbinari libere de cuvinte. Dupa cum va rezulta si din subcapitolul urmator, indiferent de provenienta lor, ceea ce caracterizeaza asa-zisele frazeologisme este nu numai unitatea lor semantica, ci si f r e c v e n t a incomparabil mai ridicata decat a simplelor asociatii lexicale cu caracter liber, accidental.

6. Obiectul de cercetare al frazeologiei il constituie toate unitatile frazeologice despre care am spus, in treacat, ca sunt echivalente reale sau numai potentiale ale cuvintelor. Oricat de asemanatoare ar fi cu unitatile lexicale, cele frazeologice se deosebesc, totusi, suficient atat de cuvinte, cat si de imbinarile libere de cuvinte pentru ca frazeologia sa poata fi considerata un compartiment al limbii deosebit de vocabular si mai ales de sintaxa. Cu oarecare dreptate, unii cercetatori inglobeaza frazeologia in lexicologie, iar altii (mult mai putin indreptatitI) o subordoneaza sintaxei, despre care stim ca studiaza A„regulile privitoare la imbinarea cuvintelor in propozitii si frazea€ť (GLR, II, p. 7). Daca examinam mai atent aceasta definitie atat de cunoscuta, si daca intelegem corect conceptul de unitate frazeologica, atunci ne dam seama, fara prea mare greutate, ca frazeologia nu poate fi subordonata sintaxei. Asa cum exista in limba unitati fonetice, lexicale, morfemice si sintactice, la fel exista si unitati pe care le numim f r a z e o l o g i c e si pe care le putem grupa intr-un alt compartiment decat al vocabularului si mai ales al sintaxei. Admitand ca frazeologia (in sens de A„totalitate a unitatilor frazeologice dintr-o limba dataa€ť) constituie un compartiment lingvistic deosebit de vocabular si mai ales de sintaxa, suntem nevoiti sa admitem si legitimitatea unei discipline lingvistice relativ independente, care nu poate avea alt nume decat obiectul ei de investigatie.



________________________________________

* Fragmente din capitolul VI al volumului: Theodor Hristea (coordonatoR), Sinteze de limba romana, ed. a treia, 1984, p. 134-147.

1 Vezi, indeosebi, Stilistica limbii romane (editie definitivA) de I o r g u I o r d a n, Bucuresti, 1975 (p. 265-304), precum si unele contributii care au legatura cu cele discutate aici si care figureaza in A„bibliografia cronologicaa€ť anexata acestei fundamentale lucrari (p. 349-377).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2022 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.