Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Textul. Aspecte generale despre Sinteze literare



Asa cum sculptura foloseste ca material piatra, lemnul, bronzul etc, asa cum muzica este o arta a sunetelor sau pictura se foloseste de culori si panza, literatura este o arta a cuvantului. La origine, text insemna tesatura" (lat. textus, fr. tissU), structura, imbinare, retea de semne.

Elemente ale situatiei de comunicare

Situatia de comunicare cuprinde mai multi factori, inventariati de catre lingvistul si teoreticianul literar de origine rusa Roman Jakobson. Orice situatie de comunicare presupune urmatoarele instante ale comunicarii:

» TRANSMITA,TORUL (sau EMITA,TORUL, cel care emite discursul, care adreseaza un mesaJ);

» DESTINATARUL (sau RECEPTORUL, cel care primeste, receptioneaza discursuL); cei doi poli ai comunicarii, Emitatorul si Receptorul, sunt de fapt roluri intersanjabile, adica cel care emite mesajul poate fi apoi receptor si invers, exact ca intr-un dialog in care cel ce intreaba poate fi la randul lui intrebat;

» MESAJUL (obiectul comunicarii, ceea ce are de spus, de transmis Emitatorul -idei, sentimente, sfaturi, aprecieri, continuturi stiintifice sau literare etC);

» CONTEXTUL (sau REFERENTUL la care trimite Emitatorul, realitatea despre care vorbeste discursul - aceasta poate fi concreta, o realitate obiectiva, imediata sau una abstracta ori indepartata in timp/spatiU);

» CODUL (comun Emitatorului si Destinatarului, pentru ca acestia sa poata coda si decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comuna: romana, franceza, engleza s.a. - sau un cod nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul Morse, semnele de circulatie, gesturile celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeaza cale libera" etC);

» CANALUL (legatura, conducta materiala sau psihologica dintre Emitator si Receptor, care face posibila comunicarea - poate fi reprezentat de: distanta dintre doi sau mai multi vorbitori, legatura telefonica, reteaua de Internet s.a.). Comunicarea poate fi directa, atunci cand Emitatorul si Receptorul se afla fata in fata, sau indirecta, atunci cand se efectueaza la distanta, de regula in scris sau prin mijloace audio-video. intr-o posibila schema, acesti factori se dispun astfel:



CONTEXT

MESAJ

EMITA,TOR RECEPTOR

CANAL

COD

Fiecare dintre ei determina o anume functie a comunicarii, care poate fi dominanta la un moment dat, intr-o situatie de comunicare specifica.



Astfel, pot fi stabilite urmatoarele functii:

REFERENTIALA

POETICA,

EMOTIVA, CONATIVA,

FATICA,

METAUNGUAIA,

FUNCTIA EMOTIVA, (sau expresiva) este centrata pe Emitator si are scopul de a transmite informatii despre acesta, de a evidentia starile sale afective sau reactiile sufletesti. Se exprima prin: interjectii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe care il da Roman Jakobson este al unui actor rus care a reusit sa redea aproape 40 de situatii emotionale prin simpla rostire diferita a sintagmei asta-seara".

FUNCTIA CONATIVA, (sau persuasiva sau retorica) este centrata pe Receptor si isi gaseste exprimarea indeosebi prin vocativ si imperativ. In exemplul: Matei, inchide usa!

   ", accentul cade pe Receptor, care trebuie sa raspunda la rugaminte/porunca.

FUNCTIA REFERENTIALA este axata pe Context (ReferenT). Aceste trei prime functii pot fi usor raportate la cele trei persoane ale pronumelui: persoana intai, care vorbeste, eu (EmitatoruL), persoana a ll-a, care asculta, tu (ReceptoruL) si persoana a lll-a, despre care se vorbeste - el/ea (ReferentuL).

FUNCTIA FATICA, pune in evidenta canalul de transmisie, Contactul si poate fi identificata in cazurile in care Emitatorul verifica, de exemplu, stabilirea legaturii telefonice: Alo, alo!

    Ma auzi?". Uneori, aceasta functie este indeplinita de gesturi, de mentinerea contactului vizual cu interlocutorul sau de raspunsul your message has been sent" din contul de e-mail.

FUNCTIA METALINGUALA, se exercita asupra Codului si este vizibila mai ales in enunturi de tipul Amerge este un verb la modul infinitiv" sau Ce inseamna incomprehensibila". Este utilizata frecvent in lingvistica, gramatica, istoria limbii.

FUNCTIA POETICA, se axeaza pe Mesaj, mai exact pe forma acestuia. Atentie!

    Functia poetica nu trebuie confundata cu poezia, ea se regaseste in toate actele de limbaj, cu precadere in literatura, dar este evidenta in poezie. Mecanismul enuntului obisnuit presupune existenta a doua axe: una orizontala, a selectiei, unde se gasesc paradigmele (clasele de termenI) - de exemplu, paradigma tanar" cuprinde adolescent, copil, copilandru, flacau, pusti", si alta verticala, a combinarii. Selectia se realizeaza pe baza unor principii de echivalenta (sinonimie, antonimie s.a.), iar combinarea se bazeaza pe contiguitate (alaturarE). Odata selectat cuvantul pusti", spre exemplu, el va fi combinat cu unul din verbele doarme, mofaie, atipeste". Axele ar arata in felul urmator:

Axa combinarii ~

Pustiul atipeste

Copil Doarme Axa selectie

Tanar Atipeste

Copilandru Motaie

Flacau Adoarme

Pusti

Adolescent



Functia poetica, asa cum arata Jakobson, instituie echivalenta ca principiu constitutiv al secventei: un vers dintr-o poezie ar fi, asadar, o succesiune (secventa) de unitati metrice echivalente. Tot astfel devin posibile metaforele, de genul copilul-floare" sau figurile fonetice, cum ar fi aliteratia.

Si literatura este un mod de a comunica, inseamna comunicare. Instantele comunicarii se regasesc si in cazul unui text epic, cu unele deosebiri. Astfel, in planul realitatii, autor = Emitator, cititor = Receptor, cu observatia ca rolurile nu mai sunt intersanjabile, adica cel care citeste n-are cum sa se confunde cu autorul sau sa preia din atributiile acestuia. In interiorul textului fictional, aceasta relatie se stabileste intre narator si ascultator [naratorul regasit in formule de genul: si acum, dragi cititori").

In lirica subiectiva domina functia emotiva, pentru ca se transmit informatii despre Emitator, stari afective ale subiectului care spune eu", marcat textual prin forme ale eului liric". _

In proza realista domina functia referenfiala, prin care se ofera informatii despre o intreaga lume, despre contextul" social-istoric al unei epoci, al unui univers fictional.



Textul literar si textul non-literar

Comunicarea literara se realizeaza, de fapt, prin intermediul textului. Literatura (in forma ei scrisa) este, deci, intotdeauna text. Nu insa si invers. Adica un prospect de medicamente este doar un text, nu si un text literar: functia lui este aceea de a informa si el nu are valoare estetica, singura care defineste textul literar. Textul literar inseamna text + valoare estetica.

Esteticul este deci valoarea fundamentala a literaturii si cea care ii confera autonomie. Exista si opere care pot fi analizate si din punct de vedere al valorii lor morale, etice sau documentare, asa cum sunt jurnalele intelectualilor detinuti politic in perioada comunista in Romania [jurnalul fericirii de N. SteinhardT), in care doar valoarea artistica, estetica, nu da seama de intreaga lor importanta.

Esteticul este, de fapt, o relatie intre elementele din compozitia operei, in functie de gen si specie: conflicte, structura, constructia personajelor, figuri de stil, incadrarea motivelor etc. Scopul este de a placea cititorului, de a emotiona, de a starni emotia estetica.

Literatura este o lume a textelor si a fapturilor ficfionale, a personajelor. La limita, tot ceea ce este literatura este fictiune, adica inventie, fabulatie, lumi posibile". Exista insa grade diferite de fictionalitate: un roman SF sau o nuvela fantastica au un grad sporit de fictionalitate, pe cand poezia lirica se apropie de gradul zero de fictionalitate.



Stilul

Etimologie : stil < lat. stylus [betisor ascutit utilizat de romani pentru a scrie pe tablite cerate].

Termenul stil cunoaste mai multe acceptii, in functie de contextul in care este utilizat:

» In vorbirea curenta, denumeste maniera proprie a unei persoane de a-si exprima, verbal sau in scris, gandurile si sentimentele

» In acceptie lingvistica, desemneaza capacitatea de adaptare a resurselor limbii la diverse domenii de activitate (stilul functionaL)

» In acceptie literara, reprezinta maniera originala a unui autor de a-si expune artistic propriile idei si trairi



Calitatile generale ale stilului:

» Claritatea - exprimarea limpede, coerenta a gandurilor si sentimentelor. Claritatea vorbirii este determinata de logica gandirii

» Proprietatep - corelarea perfecta dintre intentiile vorbitorului, contextul comunicarii, continutul si forma discursului (ex. Este respectata proprietatea stilului in propozitia A«Trenul stationeaza.A», dar este incalcata in propozitia A«Ceasul a stationat.A» pentru ca verbele a stationa si a sta nu sunt sinonime in toate contextele comunicafionalE)

» Corectitudinea - respectarea normelor gramaticale, ortografice, ortoepice si de punctuatie in organizarea comunicarii

» Precizia - economia mijloacelor lingvistice in exprimarea ideilor si sentimentelor (evitarea abaterilor de Ia subiect, a reluarilor, repetitiilor inutilE)

» Puritatea - utilizarea doara mijloacelor lingvistice admise de norma literara (nu se folosesc arhaisme, regionalisme, elemente de argou, jargon etc.)

Stilurile functionale

Definitie: Stilul functional reprezinta varianta de limba care indeplineste functia comunicarii intr-un anumit domeniu de activitate. in limba rbmana contemporana exista urmatoarele stiluri functionale: 1. Stilul oficial (administratiV) - realizeaza functia comunicarii in cadrul relatiilor oficiale: administratie, justitie, diplomatie etc. Trasaturi:

- respecta normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, lexical, morfo-sintactic, stilistic;

- este obiectiv si impersonal;

- nu are incarcatura afectiva sau valoare expresiva;

- este accesibil, clar si concis;

- modul de exprimare este formal. Particularitati lingvistice:

» La nivel lexical este utilizata o terminologie specifica: cerere, certificat, adeverinta, proces-verbal, declaratie, instiintare, referat etc.

» La nivel morfologic predomina: verbele impersonale si verbe personale folosite impersonal (Se anunta prin prezenta"), verbele la diateza reflexiv-pasivo [Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal"), verbele la timpul viitor cu valoare imperativa (Casatoria nu se va incheia daca"), verbele la modul infinitiv cu valoare imperativa [A nu se apleca in afara."), substantivele provenite din infinitive lungi [incuviintare, cerere, prevedere, instiintare etC), adverbele si locutiunile adverbiale [in mod obligatoriu, in mod necesaR), prepozitiile si locutiunile prepozitionale [in scopul, in vederea, referitor /o> in conformitate cu etc.)

» La nivel sintactic se folosesc grupuri predicative cu verbele a trebui si a putea (incuviintarea se poate da de catrE)

» La nivel stilistic sunt frecvente cliseele lingvistice specifice (va rog sa binevoiti a aproba, va anuntam prin prezenta, Drept care am incheiat prezentul proces-verbal etC), coordonarea in fraza ca principala modalitate de organizare a discursului (Barbatul se poate casatori numai daca a implinit varsta de optsprezece ani, / iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani"), elipsa predicatului/verbului copulativ [parcarea interzisa), respectarea unor reguli de prezentare grafica (vezi cererea, procesul-verbal, curriculum vitae etc.)

»

2. Stilul stiintific - faciliteaza comunicarea in domeniile tehnice si stiintifice Trasaturi:

- corectitudine la toate nivelurile de organizare a mesajului (fonetic, lexical, morfo-sintactic, stilistiC);

- stil sobru, obiectiv;

- exprimare limpede, accesibila;

- proprietatea termenilor. Particularitati lingvistice:

» La nivel lexical exista o terminologie proprie fiecarui domeniu [patrulater, teorema, matrice, functie < mat.>, lucru mecanic, watt, ampermetru etC), termenii utilizati sunt de regula monosemantici [estuar , triunghi , su6/er etC), predomina neologismele [fonetism , armistitiu , conglomerat , cuvintele folosite sunt in mare parte formate cu prefixoide [izomorfism , contraatac , intravilan ) si au forme asemanatoare celor din limbile de larga circulatie [televiziune, computer, tehnologie etC)

» La nivel morfologic se remarca verbe la modul infinitiv cu valoare de imperativ (a nu se intelege prin aceasta ca"), substantive abstracte provenind din infinitive lungi [conceperea, slefuirea, anihilareA) sau adjective [frumosul, esteticul, negativul etC), pluralul academic (inlocuirea pers. I sg. cu pers. I pi.: Prin cele ce urmeaza intentionam sa demonstram")

» La nivel sintactic predomina subordonarea fata de coordonare

» La nivel stilistic se pot intalni urmatoarele procedee de organizare a discursului stiintific: enumeratia, repetitia, paralelismul, antiteza, argumentarea prin citat, digresiunile, notele de subsol, observatii, adnotari, succesiunea intrebare-raspuns etc.

3. Stilul publicistic (jurnalistiC) - are functia de mediatizare si informare cu privire la evenimentele din domeniul politic, social, economic, cultural, sportiv etc.

Trasaturi:

- are doua componente: una informativa si una afectiva (discursul jurnalistic urmareste sa incite, sa convinga, sa impresioneze etC);



- exprima puncte de vedere, atitudini, pozitii;

- se prezinta sub o varietate de forme: articol, comentariu, corespondenta, interviu, ancheta, talk-show, masa rotunda, cronica, stire, reportaj etc;

- poate imbraca forme apartinand celorlalte stiluri;

- discursul jurnalistic poate fi completat de mijloace extralingvistice: caricatura, fotografie, harta, tabel, statistica etc.

Particularitati lingvistice:

» Sensibilitate la inovatie »

» In principiu,se respecta normele limbii literare, dar nu sunt excluse licentele de exprimare

» Face apel la figuri de stil si procedee artistice

tia

» Adopta in majoritatea cazurilor o atitudine polemica

»

4. Stilul colocvial (familiaR) - indeplineste functia de comunicare in domeniul vietii cotidiene; este stilul functional folosit de toti vorbitorii unei limbi, pe care il invata inca din primii ani de viata

Trasaturi:

- oscileaza intre concizie si abundenta in exprimare;

- are incarcatura afectiva;

- comunicarea este relaxata, naturala;

- apar particularitati regionale si socio-profesionale;

- normele limbii literare sunt frecvent incalcate;

- comunicarea este insotita de mijloace non-verbale (gesturi, mimica, sunete etC). Particularitati lingvistice:

» La nivel lexical sunt folosite cuvinte din toate registrele limbii (regionalisme, neologisme, elemente de argou si jargon etC), in functie de situatia de comunicare si de intentiile vorbitorului

» La nivel morfo-sintactic predomina pronume/adjective [asta, aceasta, celelaltE) si adverbe nehotarate [oricand, oricum, oriundE), aproximari prin numerale [doua-trei, aproximativ zecE) si substantive, forme pronominale [mata, matale, matalufa etc.) si verbale regionale [a gata, a sudui, a se incardasi etC), enunturi fragmentate, eliptice, modificari de topica, digresiuni, paranteze, reluari etc.

» La nivel stilistic se folosesc diminutive [dragalas, inimioara, sufleteL), augmentative [baietandru, pustan, maturoI), cuvinte peiorative [nasol, limitat, plicticos, scortos, fitos etC), superlative expresive [superadevaraf, frumos nevoie mare, dragut foc, mare, mare, buuuna etC), constructii cu interjectii [hei, hai, uite, iata, hop-fop etC), vocative [frate, soro, IoanE), imperative [vino, fugi, lasa-nE), clisee lingvistice [sa vezi si sa nu crezi, ce mai tura-vura, c-o fi si-o pati etC), abrevieri [scuti ca ma plicii, sms, pe n.v., f.b.), zicale si proverbe [Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie.)

5. Stilul artistic (beletristiC) - cuprinde operele literare de toate tipurile: proza, poezie, dramaturgie, eseu, memorii, jurnale, amintiri etc.

Trasaturi:

- autorul are libertate nelimitata in respectarea sau incalcarea normelor limbii literare, a doua situatie neavand la baza ignoranta scriitorului, ci posibilitatea acestuia de a valorifica artistic orice aspect al limbii;

- sunt inglobate elemente din toate celelalte stiluri functionale;

- stilul autorului se caracterizeaza prin originalitate si inovatie la toate nivelurile textului;

- mesajul are functie poetica. Particularitati lingvistice:

» La nivel lexical se remarca utilizarea cuvintelor din toate registrele limbii (arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de argou si jargon, termeni tehnico-stiinfificI), in functie de subiectul operei literare, varietatea lexicala, polisemantismul, exploatarea sensului figurat al cuvintelor

» La nivel morfologic se pune accent pe valorile expresive ale partilor de vorbire

» La nivel sintactic predomina raporturile de subordonare, intercalarea subordonatei in regenta, inversiunile, modificarile de topica

» La nivel stilistic sunt folosite diverse figuri de stil (epitet, metafora, personificare, comparatie, enumerafie, hiperbola etC), jocuri de cuvinte s.a.

Texte functionale

1. Cererea - un text prin care se solicita unei institutii sau persoane cu statut oficial rezolvarea unei probleme cu caracter personal (eliberarea unei adeverinte de salariu, a unui permis, a foii matricole etc, marirea/scaderea numarului de persoane de la plata intretinerii unui apartament, aprobari, expertize etC).

Atentie!

    Cererea se redacteaza intotdeauna pe o pagina distincta.

Structura:

» formula de adresare - indica functia persoanei careia i se adreseaza cererea; fiind un substantiv in vocativ, este urmata intotdeauna de virgula; este scrisa pe mijloc, in partea de sus a paginii

» formula standard Subsemnatul/Subsemnata, scrisa cu alineat

» numele si prenumele solicitantului (care, fiind o opozitie, se asaza intre virgulE), urmat, dupa caz, de date personale (domiciliu, ocupatie, loc de munca/institutie de invatamant, seria si numarul buletinului/cartii de identitate, codul numeric personal etc.)

» formularea clara si concisa a cererii

» motivarea solicitarii ^

» semnatura solicitantului, imediat dupa continutul cererii, in dreapta

» localitatea si data la care a fost conceputa cererea, putin mai jos decat semnatura, in partea stanga

» functia persoanei careia ii este adresata cererea si numele institutiei pe care aceasta o conduce, in partea de jos a paginii

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.