Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului despre Sinteze literare



De la aparitie, Samanatorul fu luat ca model, citeva publicatii urmindu-1 partial sau in ansamblu. Initial, Luceafarul (intemeiat in 1902) e apropiat. Peste citiva ani se distanta de ideologia samanatorista, dind curs starilor de lucruri culturale si sociale din Transilvania.

Din initiativa societatii studentesti Junimea", lua fiinta la Cernauti, in ianuarie 1904, revista Junimea literara, transferata in octombrie la Suceava. Iancu I. Nistor, istoric, secondat de G. Tofan, ii asigura aparitia pina in 1914, cu intentia de a destepta gustul pentru lucrari literare romanesti de valoare", iar ideile intrupate in ele sa patrunda in toate paturile sociale romanesti". Se urmarea emanciparea de in-riuriri straine" si dezvoltarea libera a particularitatilor nationale". La apelul catre toti literatii din tara, care ar voi sa contribuie la realizarea maretei opere", raspunsera N. Iorga, Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif, D. Anghel, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Emil Girleanu, Elena Farago, Ana Conta-Kernbach, unii dintre acestia participind si la sezatori literare in diverse localitati. in 1910 se organizau serbari in amintirea lui Ion Creanga, cu exemplificari din opera acestuia in lectura lui Mihail Sadoveanu. Un numar triplu al Junimii literare (7 9) era dedicat in 1911 lui N. Iorga. De la colaboratorii bucovineni nu parvin scrieri memorabile. Magistratul Th. V. Stefanelli, coleg cu Eminescu in etapa vie-neza, publica amintiri despre poet. Citabili sint S. FI. Marian si Sextil Puscariu, al doilea oferind, printre altele, un specimen din dictionarul limbii romane. Celelalte nume (Ion Gramada, G. Rotica, Emanoil Grigorovitza, V. Loichita, G. Tofan, I. Brosu, Liviu MariaN) se pierd in masa diletantilor. Pentru cunoasterea trecutului literar regional, revista publica postume de D. Petrino, George Popovici (T. RobeanU) si Mihai Teliman. De notat traduceri, Foaia vesteda de Lenau, in versiunea lui O. Goga si Padurea freamata de Korolenko. Junimea literara din 1923 e altceva decit omonimul ei.





Paloda literara. Fat-Frumos

A§ Trasaturi samanatoriste distincte au citeva publicatii birladene, incepind cu Paloda literara (20 ian. 28 dec. 1904) care porneste de la ideea localismului creator. Se scoate in relief un patriotism al cetatii", scriitorii tineri fiind chemati sa contribuie la cultura de aproape a patriei mici : provincia". De un sfert de veac, la Birlad aparea gazeta Paloda (nume de cetate romana), editata de profesorul St. Neagoe. Paloda literara, redactata de D. Nanu, face prin glasul acestuia, elogiul lui N. Iorga, unul din cei putini care are astazi autoritate sa zica" impostorilor literari, un puternic AĞin laturiAğ, continuind activitatea de selectie critica de la Convorbiri literare (Curentul Semanatorului", Paloda Ut., 1904, nr. 11 12). Mica publicatie, la care gasim si semnatura lui N. Iorga, se opreste dupa douasprezece numere spre a usura drumul revistei Fat-Frumos, care are multe greutati de invins si in jurul careia trebuiesc concentrate toate fortele". Colaboratorii trec in bloc la noua revista.



La 15 martie 1904 aparuse Fat-Frumos, revista literara" bimensuala ai carei promotori erau Emil Girleanu, debutant la Arhiva, G. Tutoveanu, D. Nanu, Corneliu Moldo-vanu, Ioan Adam si A. Mindru. Sa cintam si sa asternem pe hirtie numai ce e al nostru ; sa ne judecam cinstit si cuminte faptele si operele, spunind fatis cele ce credem ; sa raminem nestramutati in parerile noastre silindu-ne a le avea cit mai trainice si drepte", proclama Intiiul cuvint, probabil de Emil Girleanu. Aceleasi idei sint reluate intr-un comentariu al acestuia, instrainatii :

De ce am cauta sa simtim murmurul Gangelui, cind ne sopteste atit de tainic si de aproape izvorul ascuns in umbrisul salciilor pletoase, si curge atit de maret Dunarea, de vale ? Sau de ce am cauta sa zugravim rau ghetarii Alpilor, pe care nu i-am zarit niciodata, cind Ceahlaul mai strajuieste, inca hotarul incaruntitei Moldove ?" (Fat-Frumos, 1904, p. 85).



Temporar la Birlad, D. Nanu, profesor, si Emil Girleanu, ofiter, sustin entuziasmul scriitorilor locali. Parvin, ocazional, schite si povestiri de la I. A. Bassarabescu, M. Sadoveanu, D. Anghel, precum si pagini de la N. Dunareanu, N. N. Bel-diceanu, Corneliu Moldovanu, Elena Vacarescu, Cincinat Pa-velescu, Elena Farago, de la Ion Ciocirlarn si Ion Dragoslav. Se intilnesc numele lui Ilarie ChendL Ion Scurtu si E. Lovi-nescu, cunoscuti de la Samanatorul. Sub titlul Curentul nou, N. Iorga saluta revistele care infatiseaza curentul cel nou in literatura si cugetarea romaneasca", subliniind ca Fat-Frumos din Birlad sta la mijloc, intre Samanatorul bucurestean si Luceafarul din Budapesta". Prin continut, toate sint identice, incit aproape orice se cuprinde intr-una" din ele ar putea sa-si afle locul si in celelalte doua". Termenul de nationalist" aplicat curentului nou", e considerat impropriu :

Nu, sa nu zicem nationalism (). Curentul de care ne tinem trebuie sa se numeasca mai simplu romanesc. Romanesc cu un singur r si fara nici o trufie. Intre popoarele lumii, romanii vor fi mari sau mici, insemnati sau neinsemnati; asta nu ne priveste. Noi stim atit, ca facem parte din acei romani, ca fiecare dintre noi nu poate fi nimic decit prin si pentru acest neam. In mijlocul romanilor nu poate fi nici o literatura sanatoasa care sa nu plece de la ei, de la viata sau de la felul lor de a simti pentru a se intoarce la dinsele (). In aceste conditii sintem datori noi, toti scriitorii, a cunoaste cit mai drplin aceasta viata romaneasca in toate formele ce imbraca : limba, amintiri istorice, infatisare de astazi. La aceste comori sapam si, daca avem cur, el nu vine de aiurea" (Fal-Frumos, 1904, nr. 15).





Garantia continuitatii cu trecutul intelept" ar constitui-o permanenta boierimii, a carei disparitie N. Iorga o deplinge la Samanatorul, vorbind de Boierimea de tara care se duce (1905, 2 noiemb.). Exemplele literare erau luate din Batrinul schite din viata boierilor moldoveni (1905) aparute in Samanatorul si Fat-Frumos. Progresiv, boierimea buna" si pioasa dispare, scrie la modul romantic, paseist, istoricul, vremurile moderne" propaga ura de clasa", pacat foarte greu". Analog se manifesta regretul lui Bratescu-Voinesti in nuvela Neamul Udrestilor, trimL-a la Fat-Frumos. Murind, Stefan Petica, exalta cultul vechimii : Glorificarea trecutului si a vietii proprii neamului nostru vor readuce entuziasmul din alte vremuri si vor da, celor alesi, zbor de vultur" (Fat-Frumos, 1904, nr. 5). Teoretician in spirit ultrareactionar, rasist, e A. C. Cuza, profesor universitar la Iasi, ulterior propagator al ideologiei fasciste. Tezele acestuia, din Ideea nationala romana, Scoala lui Stefan cel Mare, Nationalism si cosmopolitism, sint impregnate de sovinism, ca si opusculul Nationalitatea in arta, scris la cererea- lui Emil Girleanu, elogiat de Iorga si I. Scurtu in Samanatorul.

Dependenta de Samanatorul e totala, Emil Girleanu re-cunoscind autoritatea lui N. Iorga, caruia i se dau asigurari epistolare. in ipoteza unor dificultati de aparitie la Fat-Frumos, colaboratorii acestuia vor veni cu totii la Samanatorul linga povata dv. inteleapta. in orice caz, chiar daca va aparea si al doilea an revista, tot vom scrie asa incit sa putem fi si ia revista-mama" (17 apr. 1905). Fat-Frumos disparu la 15 mai 1906. S-a vorbit de o reorganizare, cu concursul lui Ilarie Chendi. Scurta reaparitie din luna martie 1909 (3 numerE), e lipsita de interes. intr-o noua serie, dupa razboi, dureaza un an (1 ian. 15 dec. 1919).

De la Tecuci se muta la Birlad Freamatul, fundat in 1911, trecind sub directia lui G. Tutoveanu si Tudor Pamfile, initiatori in 1915 ai Academiei birladene". Un numar triplu din 1912 era dedicat lui Stefan Petica.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.