Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC despre Sinteze literare



Dupa ce solicitudinea guvernantilor nostri au dat rezultatele cele mai frumoase pe toate terenurile; dupa ce de ex. bugetul cheltuelelor statului s-a suit in patru ani de guvernare rosie cu 30 de procente si mai bine, pe cand la condeiele veniturilor se observa o imbucuratoare scadere, ceea ce dovedeste ca clasele contribuabililor huzuresc de bine intr atata incat nu mai vor sa plateasca dari; dupa ce c-un cuvant tara promite a deveni in adevar fericita, ca acel cioban din versurile d-lui C. A. Rosetti, caruia camasa ii parea un lux nepermis beatitudinei sale; dupa atatea si atatea isbanzi, fie-n cestiunea rectificarii granitelor in minus, fie-n cestiunea israelita ori a drumurilor de fier, ori a Arab-Tabiei, vedem ca a sosit si vremea invatamantului public, care pare a se afla in fericita pozitie de-a fi atras asupra-si binevoitoarele priviri ale organului mult invatatului si prin multe academii trecutului d. Costinescu. De sigur nici o foae nu e mai competenta in materie de invatamant decat acea dirijata de-un barbat al natiunii, impodobit cu atata invatatura si cu atatea daruri firesti, ne mai numarand darul cel cu deosebire pretuit de confratele Carada, ce formeaza baza operatiunilor sale mercantile. Astfel punandu-se la cale trebusoara Bancei Nationale, se vede c-a mai ramas nepusa la cale si la regula cestiunea bancilor scoalei, si asupra acestei materii se intinde ziarul guvernamental, bazandu-se pe studiile d-lui A. D. Xenopol4 asupra invatamantului, publicate in Steaua Romaniei.

Daca suntem asa cum suntem, scoalele de greceste si latineste ne-au prapadit, invatamant real, iata mantuirea.

Nu exista mai mari prieteni ai invatamantului real decat tocmai noi. in.nenumarate randuri am vorbit despre inconvenientul social al proletariatului condeiului, in nenumarate randuri am aratat ca, dela scoala primara incepand si sfarsind cu universitatile, institutele noastre nu produc decat sute de exemplare ale logofatului Coate-goale, care primejduieste mersul bazat in esenta pe munca si pe productiune, a oricarei societati omenesti



Ce fericire pentru noi, cand vedem acum ideile noastre impartasite cu multa buna-vointa de un organ atat de ne lipseste intr-adevar calificativul pentru a insemna cu destula pregnanta pe aprigul aparator al cestiunilor celor mai populare.

Aceasta fericire de a-si vedea in sfarsit recunoscute ideile, nu ne opreste insa de a releva oarecare lucruri, cari vor arata ca ideia noastra, adoptata cu atata generozitate de aprigii odinioara adversari ai proectului de lege propus de d, Maio-rescu, ca ministru al invataturilor, are mai mult radacini si nu se bazeaza numai pe insuficienta scoalelor de greceste si latineste.



inainte de toate, greceasca si latineasca sa fie de vina ca societatea noastra merge rau? Milioane de spirite tinere s-au adapat la isvorul fecund al antichitatii clasice, fara ca sa se fi ivit vreun pericol pentru desvoltarea lor ulterioara; din contra. Cata dar sa fie o cauza mai adanca, pentru care greceasca si latineasca sa fi avut tocmai in Romania rezultate fatale. Scoale de latineste au produs in Franta pe un Voltaire, la noi pe d. A. Sihleanu. Cerem iertare ilustrului fost vice-prezident al Camerei rosie,1 ca-1 citam alaturi c un om atat de «insignifiant» ca francezul mai sus pomenit, dar superioritatea hotaratoare a d-lui Sihleanu in modele de stil, precum si cercetarile sale, cu drept cuvant faimoas,e, asupra lui Cincinat si a pochilor, ne impunea de la sine aceasta proba a superioritatii cul-turei romane asupra celei franceze bunaoara, ne mai vorbind de cea nemteasca care nu merita nici o consideratie in alaturare cu a noastra.

Cultura clasica are calitatea determinanta de-a creste, ea este in esenta educativa, si iata ceea ce-a lipsit scoalelor noastre pan-acuma si le va lipsi inca mult timp inainte. A invata vocabule latine pe din afara, fara a fi patruns de acel adanc spirit de adevar, de pregnanta si frumusete a antichitatei clasice, a invata regule gramaticale fara a fi patruns acea simetrie intectuala a cugetarii antice, este o munca zadarnica, e litera fara inteles. Fixat odata pentru totdeauna, ne mai putandu-se schimba, caci apartine unor timpi de mult incheiati, spiritul antichitatii e regulatorul statornic al inteligentei si al caracterului si isvorul simtului istoric.

Dar o dovada neteda pentru influenta educativa a antichitatii e fara indoiala faptul ca tocmai statele acelea, -cari au cultivat-o mai mult, sunt cele mai inaintate, ca redesteptarea culturii in genere se datoreste studiului acestuia, ca fara el n ar exista in genere o cultura a catarii. Sau intr-adevar s-ar putea suplanta2 Salust prin Rochefort , scrisorile lui Cicero, prin telegramele de condoleanta ale d-lor Mircea, Vintila si Horia?4 Noi credem ca, cu toata actualitatea productiuni-lor geniale ale acestui sanatos si matur prezent, el inca nu are acea forma pe deapururea determinata, precum o are antichitatea.

Nici latineasca, nici greceasca, nu sunt in ele insile de vina la relele ce Ii se atribue. Privite ca cunostinte, ele intr-adevar nu dau decat profesorilor panea de toaje zilele; dar nici nu este aceasta menirea lor. Important este ca spiritul de adevar, ce domneste in cultura fixata prin ele, sa stapaneasca in societate, si de aceea intelegem ca studiul lor sa fie marginit la clasele acelea ale societatii, cari determineaza spiritul public: la invatatii de profesie, la jurisconsulti, la cler; dar in aceste ramure cunostinta trebuie sa fie deplina. Celelalte clase se pot intr-adevar dispensa de cunostinta antichitatii, - caci desvoltarea limbei nationale, stapanita fiind din sferele superioare de acelas spirit de adevar si bine pe care-1 are antichitatea, va fi un instrument destul de bun pentru desvoltarea inteligentei lor. Ceea ce nu ne convine asadar in maniera d-a vedea a organului guvernamental, este confundarea acestor sfere deosebite, este amestecul invatamantului clasic cu cel real. Sferele trebuesc despartite odata pentru totdeauna, precum se desparte facultatea de medicina de cea de drept. Desigur trebuesc imputinate liceele, desigur trebuesc scoli reale. Dar numai nu confuzie si amestec intre sfere cu totul deosebite ale activitatii inteligentei. Scopul practic al invatamantului real e castigul, e aplicarea cunostintelor pentru a castiga. Scopul invatamantului clasic nu este acesta. Din contra, se presupune totdeauna ca invatamantul clasic aduce foloase societatei, cari nu stau in absolut nici o proportie cu castigul individului. Munca unui om se poate plati, caracterul, cultura lui nicicand. A judeca un proces de milioane, e poate o munca tot atat de usoara ca si a judeca unul de o suta de lei, dar ces-tiunea e de a-1 judeca drept si pe unul si pe altul.



Precum gimnastica desvolta toate puterile musculare si da corpului o atitudine de putere si tinerete, tot astfel pururea tanara si senina antichitate da o atitudine analoga spiritului si caracterului omenesc. Dar, pentru ca aceasta gimnastica morala sa se resimta in caracterul si in spiritul public, trebue ca sa existe clase intregi de oameni, cari s-o exercite imediat, si anume clasele acelea, cari nu sunt avizate la munca materiala. Atunci gimnastica aceasta se va resimti, vrand, nevrand, si asupra celorlalte clase pozitive.

Dar avut-am noi oare licee?

Cine nu stie ca, pentru a fi profesor de liceu dupa incalificabila noastra lege a instructiei, nu se cerea decat absolvirea liceului insusi si depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca si greceasca sunt de vina ca o generatie intreaga de ignoranti - exceptam profesorii cu studii academice - umple catedrele liceale si gimnaziale, predandu-si nestiinta lor drept stiinta, ca niste somnorosi fara vocatiune se pun pe carte pana ce pot trece vr un concurs, si dupa aceea leaga cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic si dicteaza an cu an acelas caet vechi si unsuros, unor urechi noua? Latineasca si greceasca e de vina daca postulanti de rand, ce nu stiu citi si scrie, ocupa functii in organismul instructiei publice? Latineasca e de vina daca un reteveist cu patru clase primare, agent electoral de soiul birtasului Purcel, e sef al diviziei instructiei in Romania?

La acestea nu e de vina senina antichitate, ci desvoltarea demagogica a societatii noastre. Pana ce nu va inceta aceasta, prevedem ca orice scoli s-or face -cat de speciale - ele nu vor putea aduce nici o indreptare intr-o societate in care meritul e in pozitie de a fi judecat de Fundesti1, Costinesti sau Serurii!

    Si oare nu vedem aceasta tendenta nefericita la aceia chiar cari au urmat cursuri de stiinte exacte? Medicii romani cauta functii, cei esiti din scoale de arte, de meserii, de tehnica, toti, toti alearga dupa functiuni, salariate de stat, de comune, de judete!

   

Dar daca in adevar scoalele noastre de latineste si greceste ar fi fost bune. ce n-am vedea astazi in Romania? Am vedea cel putin stiintele istorice inflorind, am avea eruditi. Ei bine, stiinta, cata se face la noi, se face de rusine, de ochii lumii oarecum, si de catre barbati cari intre noi fie zis, nici n-au studiat vr o data in scoalele romanesti, cel putin nu in cele din Romania. D.Cipariu,2 care stie desigur bine latineasca sa, n-a studiat in scoalele noastre, Cihac asemenea nu, c-un cuvant nici unul din invatatii sau literatorii mai insemnati, cari indealmintrelea se pot numara pe cele zece degete, siguri ca ar ramanea cateva de prisos.

Sa nu atribuim dar exclusiv imprejurarii, ca se pretexteaza prin scoli a se invata latineste si greceste, relele cari rasar din desvoltarea demagogica a societatii, din ignorarea noastra si din lipsa de vointa de a pune capat unor monj struozitati incompatibile cu secolul in care traim. O tara, a carei instructie se dirigeaza de catre indivizi cu cate patru clase primare, o tara a carei jurnalism si legislatiune e reprezentata tot prin asemenea genii, nu poate inainta, din cauza spiritului de minciuna, care pluteste asupra tuturor raporturilor, nu insa din cauza ca latineasca sau greceasca i-ar fi punand piedeci!

   "

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.