Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



POPORANISMUL DISOCIERI despre Sinteze literare



Polemizind cu C. Radulescu-Motru, Viata romaneasca preciza ca AĞpoporanismul romanescAğ nu este decit aplicarea la imprejurarile tarii romanesti a unor argumente care, dupa vremuri, au fost spuse si respuse in mai toate tarile europene, in imprejurari analoage, de foarte multi publicisti" (1911, nr. 8). Fenomenul politic-ideologic poporanist trebuie raportat in special la tari a caror economie, in. ultimele decenii ale secolului trecut, era preponderent agrara. Rusia ofera exemplul tipic. Hotariti sa continue actiunea democratilor revolutionari, intelectuali onesti, mici burghezi, unii provenind din mediul rural, mici mosieri ruinati, nobili pocaiti" (cum i-a definit N. K. MihailovskI) si utopisti, cunoscuti sub numirea de raznocinti, declansara dupa 1860 o campanie in sprijinul salvarii poporului. in prima etapa, narodnicismul cunoscu o difuziune considerabila,, mersul in popor" pentru culturalizare avind semnificatia unei datorii. Ideile lui Tolstoi (in care Lemn vede "nn narodniC) despre superioritatea morala a ruralilor, in raport cu clasele culte, contribuie ulterior la interesul pentru miscare. De la aspectul pozitiv, din deceniile al saselea si al saptelea, cind diferentierea taranimii nu inregistra proportii relativ importante, narodnicismul, evolueaza, ca doctrina politica, spre fondul reactionar, antisocialist, combatut in lucrari rasunatoare de Lenin si Plehanov. Doctrinar narodnic N. K. Mihailovski considera, in mod fals, ca, urmind o cale de dezvoltare specifica" spre un socialism taranesc", Rusia feudala va evita, pe plan economic-social, perioada capitalista. Prin dezvoltare specifica" se sprijina teza reactionara a incompatibilitatii dintre socialism si statele agrare. Statelor de acest tip le-ar fi rezervat socialismul taranesc", la care nu se ajunge prin revolutia, ci evolutiv, armonic".

Particularitatea narodnicismului, demonstreaza Lenin. consta in faptul ca el reprezinta interesele producatorilor din punctul de vedere al micului producator, al micului burghez" (Contimitul economic al narodnicismului si critica lui in cartea d-lui Struve, ed. rom. p. 72). Ideologia narodnica, in esenta ostila marxismului, incorporeaza eclectic elemente filozofice idealiste, pozitivism, anarhism, neokantianism etc. Legile obiec-r tive ale dezvoltarii sociale sint contestate, doctrinarii miscarii opunind maselor inerte" personalitatea care gindeste in mod critic". Contrar democratului revolutionar Cerni.sevski, care argumentase necesitatea miscarilor de masa, narodnicii, in frunte cu N. K. Mihailovski, sustin teoria eroilor activi" si a gloatei pasive". Primele riposte provin de la G. V. Plehanov. Importante lucrari ale acestuia din anii 1885 1896, supun unui examen necrutator utopia actiunilor individuale. Rolul decisiv in denuntarea fondului reactionar al narodnicismului ii reveni lui Lenin. in Ce sint prietenii poporului" si cum lupta ei impotriva social-democratilor (1894), partizanei poporanismului apar in postura rea av de falsi prieteni", adversari ai aliantei taranimii cu proletariatul revolutionar. Teza potrivit careia Rusia si statele de tip agrar in genere s-ar integra direct in socialism, evitind perioada capitalista, e denuntata ca diversiune liberal-burgheza. Un studiu fundamental, Dezvol- i tarea capitalismului in Rusia, (1899) face dovada ca aceasta tara intrase deja in sistemul economic capitalist. rLichidarea totala a narodnicismului se produce dupa aparitia lucrarii lui Lenin din 1902, Ce-i de facut ?





Fundalul sociajl-istoric pe care se dezvolta poporanismul in Romania are trasaturi diferite. Dupa 1870, proletariatul, in curs de organizare, avea grupari de actiune si unele publicatii. Ideile narodnice, in linii mari, patrunse, prin intermediul refugiatilor politici rusi, reprezentau dupa aparitia Contemporanului, in 1881, dar mai ales, dupa constituirea Partidului social-demccrat al muncitorilor din Romania (1893) o modalitate nu numai de a promova confuzionismul, ci o diversiune cntisrcialista, initial disimulata, ulterior deschisa. in Romania, poporanismul se raspindi in ultimul deceniu al secolului trecut, chiar in momentul in care in Rusia fondul reactionar al miscarii incepuse a fi combatut cu argumente stiintifice. Traducere exacta a rusescului narodnicestvo, termenul poporanism aparu pentru prima data in seria de comentarii Socialistii si miscarea nationala de Constantin Stere, in ziarul Evenimentul de la Iasi (1893). Alte comentarii ale lui Stere, AĞrmau in acelasi an, in ciclul Din notitele unui observator ipocondric (opt foiletoanE) in Adevarul, sub semnatura curioasa : Observator ipocondric.

Trecut prin temnitele tariste pentru participare la miscarea revolutionara, C._Stere1_ refugiat politicjain Rusia* se instala in 1892 la Iasi, unde frecventa cursurile Facultatii de drept. Studentul mai virstndc (n. 1865) cu aureola de luptator pentru dreptatea sociala, factor hotaritor in actiunea de difuzare a poporanismului, e un dinamic. Primii sustinatori sint recrutati dintre colegi. in toamna anului 1893, Stere, cu altii, intemeiara Societatea culturala Datoria" ; Constiinta ca in popor este posibila raspindirea culturii, ca el va primi cu o nemarginita lacomie ajutorul nostru, ne-a indemnat sa infiintam si noi, in alte tari deja fiinteaza de mult Societatea culturala Datoria", al carei scop este raspindirea culturii generale in popor si inmultirea cunostintelor necesare imbunatatirii starii sale" (Apelul Societatii culturale Datoria", 8 dec. 1893, p. 7). Se insista asupra obligatiei intelectualilor, contractata fata de popor : Avem o datorie sfinta de a lucra pentru desteptarea constienta si speram ca toti patriotii adevarati si luminati vor recunoaste aceasta datorie". Literar,, ideoa e dezvoltata ulterior intr-o nuvela-manifest, tipic poporanista : Datorii uitate (1909) de Jean Bart1. Principalul obiectiv vizat de C. Stere raminea culturalizarea, preocuparile politice propriu-zise, fiind initial escamotate : Orice actiune cu caracter de politica militanta este interzisa", precizeaza (la Dis-pozitiuni generale, cap. X) Statutele Societatii, votate la 27 noiembrie 1894. Nu se pune problema inlocuirii sistemului social existent, ci numai corectarea lui prin reforme, in sprijinul taranimii, in care scop, Statutele prevad anchete sociologice, organizarea de biblioteci, scoli pentru adulti (duminicale si seralE), conferinte de popularizare, societati de lectura si :



fundarea a doua feluri de ziare sau reviste : 1 pentru propagarea in patura culta a ideilor si sentimentelor poporaniste si accentuarea datoriilor morale ce dinsa le are cu poporul roman ; 2 pentru luminarea paturilor de jos mai ales de la tara" (Cap. III, art. 3).



Primul deziderat fusese pus in aplicare prin aparitia la Iasi, la 20 decembrie 1893, a saptamanalului Evenimentul literar (anexa a ziarului national-liberal Evenimentul, redactat de



G. A. ScortescU). Fundat din initiativa lui C. Stere, dar condus de la nr. 20 de Sofia Nadejde si mutat la 18 iulie 1894 la Bucuresti, ideile poporaniste se intretaie la Evenimentul literar cu cele socialiste sub forma unui umanitarism vag. Cir- » cumspect, C. Stere nu combate socialismul, pledind insa tacit pentru poporanism, nu ca doctrina sociala, ci ca atitudine" .sentimentala. Programul revistei (Calea noastra) cere o literatura activa, de aspect educativ : Pentru Gerhart Hauptmann, pentru Tols toi, pentru Ibsen, chiar si pentru savantul nostru critic Gherea, literatura e o catedra, de pe care raspindesc in paturile poporului parerile lor politice si sociale, aspiratiile si idealurile lor" Din literatura, se releva cu prioritate laturile sociale si umane : Pentru noi (literaturA) are menirea de a fi gustata, de a ne procura placerile cele mai nobile si mai frumoase, precum si aceea de a stabili simpatie si iubire intre toate fiintele care constituie societatea". Punctele de vedere socialiste nu pot fi ignorate. Scriitorii de la Evenimentul literar, subliniaza Sofia Nadejde in ultimul numar, mai toti () sint elevi ai Contemporanului". Cezar Vraja (G. IbraileanU) si Raicu Ionescu-Rion polemizeaza cu Vlahuta, care in Viata se pronuntase impotriva artei cu tendinta si a socialismului in general. insa orientarea e ambigua. Ideologia lui C. Sarcaleanu (C. SterE), amalgam de romantism umarirtaf"(culr~aT_poporu-lui") si liberalism burghez (Adevarul, 8 noiemb. 1893), propaga in mod repetat atitudinea de simpatie nelimitata. Poporul, numai el singur are dreptate". Definit vag, ca un se,n_-timent general", o atmosfera intelectuala si emotionala" fara o doctrina si un ideaf bine hotarit", poporanismul devine un deziderat cu caracter etic impjicind, inainte de toate, iubire nemarginita pentru popor sub care se intelege totalitatea concreta a maselor muncitoare si producatoare". Iubirii de popor i se adauga, in etapa de la Evenimentul literar, ideea de militantism cultural : apararea devotata a intereselor lui. lucrarea entuziasta si sincera spre a-l ridica la inaltimea unui factor social si cultural constient si nealmiat". Ca unul care a edificat prin eforturi imense intreaga cladire sociala", poporul are dreptul la recunostinta. Paturile superpuse" au contractat fata de el o datorie atit de mare ca, daca ar dori sincer sa o plateasca, n-ar putea, cu toate jertfele, cu tot devotamentul si abnegatia lor, sa plateasca macar procentele". Argumentele imprumuta limbajul narodnicului P. Lavrov. Stere intervine cu nuantari, considerind arbitrar ca poporanismul, ca fenomen social, e si mai ingust, si mai larg" decit socialismul. Mai ingust pentru ca cuprinde numai patura culta ; muncitorii si taranii socialisti vadit ca nu pot fi popora-nisti ; si mai larg, pentru ca, daca toti socialistii din patura AĞuita sint poporanisti, nu toti poporanistii sint socialisti" (Poporanismul, Evenim. Ut., 1894, n. 15).

Prin popor, Stere intelege in special taranimea. Scriitorilor li se atrage atentia asupra acesteia. Literatura populara orala este expresia unui geniu urias", fata de care intelectualii sint, in cazul cel mai bun,; nepasatori". Taranul lui Cosbuc, Omul perfect, sugereaza impresia de armonie" sufleteasca, imposibil de gasit in mediile burgheze (Evenim. Ut., 1894,^ nr. 37). Consideratiile din Poporul in arta si literatura, Arta si poporul (ambele din 1894) sint orientate in acelasi sens. Un creator, se demonstreaza in Filozofia tendintelor sociale in arta (1894, nr. 14) de cele mai multe ori, va putea cinta numai pentru o singura grupare etnica sau pentru o singura clasa". Teoria artei pentru arta", e un subterfugiu : Cum sa zici ca vrei sa reprezinti interesele bacanilor romani sau (alE) junkerilor germani ?" De aici imperativul optiunii, scriitorii tiind datori sa activeze pentru cladirea mareata a limbii literare a poporului roman, desteptat si emancipat". Printre rinduri, in articolele de directie semnate de C. Stere, se schiteaza teoria despre specificul national in literatura, reluata de G. Ibraileanu si fundamentata de acesta, cu alta optica, la Viata romaneasca. Mai semnificativ decit altele, articolul _A£q=_ porul in arta si literatura (Evenim. Ut., 1894, nr. 19) prezinta poporanismul ca minimul de cereri" adresat creatorilor : Apreciind tendintele sociale ale vreunei creatiuni artistice din punctul de vedere moral si social, noi ne vom conduce de criteriul poporanist. Si daca vom gasi ca opera artistului respira ura sau indiferenta fata de masele poporului, ca tendintele lui sint vrajmase intereselor si nazuintelor muncitorilor, ca, de86

CONSTANTIN CIOPRAGA parte de a contribui la inaltarea acestuia, creatiunea sa imprastie desfriul si putreziciunea morala noi fara sa-i contestam talentul sau geniul, daca le are, vom declara fara sovaire ca aceasta opera e imorala si antisociala. Poporanismul in literatura are doua manifestari principale : 1) el ne face sa iubimjpoporul si sa-1 cunoastem mai bine ; 2) el contribuie di-recFla luminarea si ridicarea poporului prin o literatura adevarat populara".



Fuzionind cu suplimentul literar-stiintific al organului socialist Lumea noua, la 24 oct. 1894 Evenimentul literar disparu, dupa ce acceptase idei categoric poporaniste. Chiar la Lumea noua, (care apare pina la 1 oct. 1900) confuzionismul: e invederat, G. Diamandy lansind apelul Spre sate (1895, nr. 205). in acelasi organ, comparind Poporanismul si socialismul. Sofia Nadejde reproduce tezele lui Stere : Putem foarte bine fi socialisti si lucra pentru acea reforma economica in care omenirii sa nu-i mai fie rapit produsul muncii si in acelasi timp s;~i fim poporanisti, sa cautam a lumina poporul prin scoli de adulti, prin conferinti publice, prin biblioteci populare, care sa ridice viata culturala a poporului nostru" (1896, ncr. 12). Se formase un curent de simpatie pentru aspectul iluminist al problemei, incit la Noua revista romana (1901, nr. 33) C. Ra-dulescu-Motru indica (in comentariul Asupra miscarii poporaniste la noI) rolul de culturalizatori al preotilor si invatatorilor. Poporanistii militanti trec la actiune : in Contributii la munca pentru ridicarea poporului (1904) de Spiridon Popescu se cita zelul lui Minai Pastia, intemeietor a peste optzeci de scoli pentru adulti.

La Evenimentul literar, poporanismul se afirma cu deosebire in latura culturala, problemele sociale fiind schitate aluziv. Mai subliniat, dar tot la modul general, Ibraileanu preconizeaza in Curentul nou (1905, nr. 3) o tara de mici proprietari", o democratie rurala" (formularea lui SterE), sate avind case cu doua, trei odai" ; in acest cadru, oamenii ar fi imbracati bine, aproape nemteste, fiica taranului ar cinta romante la piano, ori ar ceti nuvelele d-lui Sadoveanu, tatal ar ceti telegrame de orice se intampla in lumea larga." Pina acum se poate vorbi de prepoporanism. Telurile ideologiei poporaniste, in raport cu problemele economice-sociale de la Inceputul secolului, in primul rind cu chestiunea taraneasca", sint expuse in amplul studiu al lui C. Stere Social-democratism sau poporanism ?, publicat in Viata romaneasca (1907, nr. 8, 9, 10, 11 ; 1908, nr. 1, 4). Se neaga insistent rolul miscarii muncitoresti si posibilitatea industrializarii, argumentele urmarind sa supraevalueze statul agrar, opus prin insasi structura sa transformarilor repezi, revolutionare. Nici doctrina, nici practica social-democrata n-a fost si nu este aplicabila peste tot", scrie Stere. Pentru formarea unei industrii mari, se cere o conditiune indispensabila, asigurarea debuseu-lui", iar Romania nu poate prezenta o piata indestulatoare". Comparatia cu statele dezvoltate industrial duce la concluzia ca tarile ce sint fortate sa ramina in AĞcimpul de productiune primitivaAğ, vadit nu pot trece la formele sociale superioare". Diversiunea e clara ; In asemenea imprejurari, un partid so-cial-democratic intemeiat pe un proletariat extrem de slab numericeste, intretinut de o industrie factice si slabanoaga (completat chiar prin proletarii falsificati dintre meseriasI), ce rol poatei avea ca partid politic si, mai ales, ce scop practic ?" Solutia propusa de ideologul poporanist urmareste izolarea taranimii (vazuta ca un tot omogeN) de clasa muncitoare. Chestiunea agrara, sustine el, nu numai nu poate sa fie aici subordonata oricarei alte probleme, dar aceasta chestiune este singura problema proprie ce se impune, in aceste Imprejurari, pentru a fi rezolvata de catre societate si rezolvata conform cu tendintele sociale ale taranimii, conform cu interesele ei, si in sensul evolutiei proprii a productiei agricole" (Viata rom., 1907, nr. 9, p. 323 ; nr. 10, pp. 17, 36).

Cum poporanismul nu e un partid, ci o conceptie teoretica, un mod de a privi lumea si viata, Leben und Weltan-schauung" (Viuta rom., nr. 9, p. 128) initiativele liberalilor in problemele taranimii sint intimpinate cu elogii. Pe plan eco-nomic-agrar, Casa rurala, institutie de credit, infiintata dupa rascoalele din 1907, trebuia sa acorde fonduri obstiilor pentru a cumpara loturi din mosiile boieresti scoase la vinzare. Poporanistii se pronunta pentru dezvoltarea ramurilor legate de agricultura sau de produsele naturale ale solului si subsolului, sustinind in general formula : Romania tara eminamente agrara".

Pentru manifestarea geniului national specific se da atentie culturii de masa. Reluind o idee a lui A. Comte, C. Stere considera ca nationalitatea nu reprezinta atit o categorie antropologica", cit o categorie culturala", criteriu cu totul elastic (Viata rom., 1907, nr. lip. 174). Chestiunea culturalizarii maselor e dezbatuta la Viata romaneasca in zeci de articole. De la cele sapte sute de biblioteci rurale infiintate de Spiru Haret, de la Casa scoalelor si a culturii poporului" (consilieri fiind, printre altii, Cosbuc si Vlahuta) se asteapta enorm. indreptarea nu va veni decit atunci, conchide Viata romaneasca (1908, nr. 8), cind poporul roman va avea vot, pamint si cultura. Un popor care sufera de foame si n-are o viata sufleteasca hranita de cultura, nu e un popor fericit". insemnarii

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.