Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE de Mihai EMINESCU (Proza)

 

Piesele Visul Dochiei si Ostenii nostri le datorim penei d-lui Frederic Damé. D-sa au mai comis pana acuma scrieri dramatice ,,originale", care insa, stingandu-se de mult de moarte buna, credem a putea face abstract de la ele, de vreme ce uitarea, in care au cazut cu drept cuvant, e o critica mai buna decat ar putea fi aceea a penei noastre. Apoi, chiar daca ne-am fi luat osteneala de-a face cu draga inima pomelnicul celor morti, totusi n-am prea fi avut ce sa spunem in rau sau in bine. D. Frederic Damé ca om are calitatea de a crede ca proprietatea literara se stinge dincolo de marginile Frantei. Sosit la noi si avand, se vede, in geamantan cateva piese frantuzesti, le-au supus unui tratament pe care au avut ocazia de a-l invata in chiar tara noastra. D-sa s-au folosit de lectiile marelui autor national, a aceluia care este Ponsard, Tacitus si Max Müller al Romaniei intr-o persoana, istoric, arheolog, autor dramatic, prelector la Ateneu, academic, profesor de universitate, director de liceu privat etc. etc., care fiind dus la congresul arheologilor ca delegat tocmai la Stockholm si-au indeplinit delegatiunea trimitand lista de bucate de la banchet, cu un cuvant d. Damé au avut de la cine invata mestesugul de a deveni autor fara de a fi invatat carte, poet fara a fi poet, profesor de universitate fara a sti sa scrie si literal roman fara a sti romaneste.




Asemenea adunari de marimi algebraice se fac multe la noi. Astfel de ex. sa ia numele unei vechi si vestite familii boieresti din Moldova, cateva piese din Lope de Vega, bucati de filologie de ale lui Ascoli si vedem cum din Cozmita iese la lumina cu totul altceva.

Dar, in sfarsit, trebuie sa ne bucuram. Romanii, coboratori ai romanilor, sunt natie cuceritoare, trebuie deci sa se bucure de achizitia oricarii bucati de pamant bulgaresc, chiar daca aceasta s-ar prezenta sub forma foarte modificata de stranepot al lui Traian.

Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou s. a. adunati la un loc n-ar suna pe romaneste: Damé? Traducere libera, foarte libera, dar oare nu traim in tara libera? ,,Patrie"! se chiama pe romaneste ,,Mihnea cel Rau", ,,Mercadet" = ,,Gheseftarii", Balzac + Sardou + x + y = Damé; Lope de Vega + Goldoni + Ascoli + lista de bucate + vornicul Grigorie Urechi = Cozmita.

Noi intr-adevar nu stim pe cine sa admiram mai mult, pe d. V. A. Popovici sau pe d. Damé? Pe maestru sau pe elev? Noumenon sau phenomenon ? Prototipul sau cliseul?

Odata ne-ntrebam cu uimire:

Si cine oare-n lume sa poata sta pareche

Cu-al geniilor geniu, cu Popovici- Ureche?

Dar astazi am gasit perechea si n-o mai cautam. E d. Damé.

D-sa e un tanar inteligent si pricepe oamenii, intelege veacul in care e astazi Romania. Caci nu toate tarile Europei traiesc in acelasi veac. Anglia putem zice ca e-ntr-al douazecelea, Austria intr-al douazeci si noualea, adica in veacul fagaduit de Biblie jidanilor, unde se zice ca ei vor stapani pamantul.

Dar fiindca Romania merge totdauna in fruntea civilizatiei, fiindca unitatea Germaniei si a Italiei nu-i nimic mai mult decat simpla imitare dupa unitatea noastra, revolutia franceza — imitatia revolutiei lui Horea, constitutia franceza — o imitatie a constitutiei noastre, Göthe — ciracul lui Vacarescu, Thiers — un cliseu a d-lui C. A. Rosetti si Gambetta — inganarea vie a d-lui Fleva, de aceea ,,Romania" traieste in veacul cel mai inaintat, in veacul de apoi, spre venirea lui Antihrist. Cuvintele insemneaza astazi tocmai contrariul de ce insemnau odata, cel nebun trece de cuminte si cel cuminte se ia drept nebun, cel invatat trece de carne cu ochi si viceversa, autorii trec drept plagiatori si plagiatorii drept autori, cel cinstit e hot si hotul cinstit, averea trece drept furt, furtul drept avere.

Pe de alta parte oricine are dreptul de a presupune ca e si o tara salbatica, unde nu se mai controleaza nimic, si fiindca cine vine sa faca negustorie cu palarii din Paris poate sa ia asupra sa si misiunea de a civiliza capetele pe care acele palarii se vor aseza, sa puie paie in capatana acoperita cu paie si sa introduca cultura ,,picanta" in salbatecul popor de la Dunare; de aceea e foarte natural ca cineva sa caute glorie cand o poate capata asa de ieften. Modul de a deveni mare e scurt. Iei o scriere frantuzeasca, stergi titlul si scrii altul, stergi numele autorului si pui pe al tau. Apoi deschizi cartea : unde vezi Jean pui Toader, unde vezi Ana pui Safta si s-a mantuit, esti deja autor. Iti mai ramane s-o pui pe romaneste, pentru care treaba rogi pe un prieten si opul e gata. Buna glorie — si nu-i scumpa.

Aceasta precuvantare nu ni s-au parut de prisos pentru a sti in ce mediu intram cand vom vorbi despre nouale producte ale muzei d-lui Damé.







Piesele amandoua au fost aplaudate de public si chiar nici nu ne indoiam de aceasta. Dar cu ce pret oare?



Visul Dochiei este o tarara lunga de declamatii asupra lui Stefan, Mircea, Mihai Viteazul, care se sfarseste prin defilare de dorobanti si vanatori. Am urmarit cu atentie toata declamatia si, o marturisim cu placere, n-am aflat o singura idee originala care sa nu fi fost cuprinsa in primul Bucuresti a „Telegrafului" ,si a ,,Reformei" ; de nicaieri nu rasare icoana caracteristica a vremilor trecute, n-am auzit nimic decat istoriile ce ni se spun de sute de oameni cari nu stiu istoria. Niciodata nu ne-am adus aminte mai cu vioiciune de zisa lui Gothe : „ceea ce numiti spiritul vremilor nu este decat spiritul acelor domni in care vremile se oglindesc". Rea oglinda. Ceea ce ne-a induiosat insa pana la lacrimi este rara gratitudine cu care se pomeneste de armata, facandu-o chiar sa defileze in persoana, fara ca sa se pomeneasca cu un cuvintel de creatorul ei, de acela a carui viata pare consfintita acestei unice grije, de M Sa Domnul.

Se vorbeste de vitejia armatei, nicairi insa ca cu aceeasi vitejie Domnul insusi s-au espus focului dusman si ca ghiulele zburau imprejurul capului SAU. Republicanismul nu poate merge departe.

A doua piesa, Ostenii nostri, consista din urmatoarele peripetii si conflicte cumplit de dramatice. Un ofiter asupra insuratorii pleaca la razboi. Mai intai ia adio de la tatal sau si plang, apoi ia adio de la iubita sa si plang, apoi de la muma-sa si plang, in fine de la tot personalul piesei si plang. Actul intai.

Actul al doilea are doua scene. In cea dintai ofiterul scrie acasa. In a doua are ziua namiaza mare o viziune si incepe un atac turcesc cu mult foc de pusti si s-au mantuit.

Al treilea act se petrece la ambulanta din Turnul Magurele. Vine un soldat ranit din ale carui vorbe se poate deduce ca ofiterul a murit, iubita plange, afla tatal si plange, afla mama si plange si mai rau, afla toti si plang. Dar iata ca armata se intoarce glorioasa in tara (intoarcere pe scont, inainte de a se fi intorS) si ofiterul asemenea, teafar si sanatos. Planset general si defilare de trupe; cortina cade impresionata pana la lacrami.

Si aceasta-i drama ?

Dar sa zicem ca prin multele sale piese bune d. Damé ar fi castigat dreptul sa ne dea una rea. S-o zicem, desi nu admitem.

Este permis ca un scriitor rau sa se foloseasca de nenorocirile tarii pentru a atrage pe public la panorama ? Este permis ca un razboi, nesfarsit inca, sa fie pus pe scena, pentru ca agitatia naturala a publicului sa dea salve de aplauze pe care autorul in imprejurari normale nu le merita ?

Dar la Gorni Etropol, la Bivolari, la Plevna, la Rahova comedie se joaca ? Soldatii, cari sunt meniti poate a merge in foc, sunt adusi pe scena, pentru ca, spre petrecerea publicului, sa-si arate mestesugul, ca gladiatorii vechi. Plaudite Quirites !

Limba traducerilor e buna si jocul artistilor era de un avant demn de piese mai bune. Publicul aplauda cu mare zgomot si defilarile dorobantilor si vanatorilor.

Ca observatie finala adaugam ca bucatile de muzica la sfarsitul Visului Dochiei erau frumoase, numai nu eroice. Cantecul soldatului era sentimental, corul cu mult sopran, numai pe la capat am auzit cateva acorduri mai adanci, de caracter religios.

Rele sau bune, ca text, cantecile de la urma cereau un avant eroic, care putea culmina apoi in acorduri religioase. Dar avantul a lipsit, ceea ce insa nu ne opreste de a recunoaste pe deplin frumusetea muzicei, desi caracterul ei nu era propriu scenei in cestiune.





 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE



Opera si activitatea literara Mihai EMINESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai EMINESCU




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE

- citeste textul

PARALÉLE ECONOMICE

- citeste textul

VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE

- citeste textul



Poezie

Epigonii

- citeste textul
Mihail Eminescu — Epigonii - Tema poeziei, Ideea, Compozitia
EPIGONII - analiza literara
EPIGONII - Arta poetica - Semnificatia titlului
Tema iubirii si a naturii
Arte poetice eminesciene. Epigonii

Memento mori

- citeste textul
Memento mori - un poem sociogonic

Imparat si proletar

- citeste textul
Mihail Eminescu imparat si proletar

Scrisoarea I

- citeste textul
Scrisoarea I - o sinteza a temelor universului eminescian
SCRISOAREA I - comentariu (referat)
Scrisoarea I poemul
Scrisoarea I - comantariu literar
M. Eminescu, Scrisoarea I - Particularitati stilistice
Conditia geniului in poemul filozofic Scrisoarea I de Minai Eminescu.
SCRISOAREA I - Poem filozofic - Portretul savantului
SCRISOAREA I - STUDIUL TEXTULUI
SCRISOAREA III - STUDIUL TEXTULUI

Scrisoarea III

- citeste textul
Mihail Eminescu — Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut
SCRISOAREA III - comentariu
SCRISOAREA III - analiza literara si comentariu
Comentariu Scrisoarea III - antiteza dintre Prezent si Trecut
SCRISOAREA III - Tema si tablourile nalizate pe versuri
Caracterizarea personajului principal Mircea cel Batran

Sara pe deal

- citeste textul
Idila Sara pe deal
SARA PE DEAL - analiza literara
Sara pe deal - visul de dragoste
Sara pe deal - comantariu
SARA PE DEAL - Idila-pastel - analiza pe strofe
SARA PE DEAL - STUDIUL TEXTULUI

Floare albastra

- citeste textul
Idila Floare albastra - tema iubirea
FLOARE ALBASTRA‚ comentariu
Floare albastra - puritatea infinita, idealitatea, aspiratia catre absolut
FLOARE ALBASTRA‚ - Idila - cu accente filozofice
Poezia iubirii si a naturii: Floare albastra
FLOARE ALBASTRA‚ - STUDIUL TEXTULUI

Atat de frageda

- citeste textul
Atat de frageda - idila reprezentativa pentru tema iubirii

Dorinta

- citeste textul
Mihail Eminescu - Dorinta
Dorinta de Eminescu - comentariu
DORINTA Idila
DORINTA - STUDIUL TEXTULUI
Dorinta De Mihai Eminescu - comentariu

Revedere

- citeste textul
Revedere - o meditatie pe tema fortuna labilis
Comentariu Revedere
Poezia de inspiratie folclorica. Revedere - nelinisti in temporalitate
Revedere - analiza si comentariu
REVEDERE Creatie lirica de inspiratie folclorica - ideea poeziei
REVEDERE - STUDIUL TEXTULUI

Calin (File din poveste)

- citeste textul
Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului
Comentariul la poemul - CA‚LIN (FILE DIN POVESTE)
Calin (file din poveste) - poem de Mihai Eminescu
CA‚LIN ( file din poveste) - analiza versurilor
EXERCITII

Luceafarul

- citeste textul
Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului)
LUCEAFA‚RUL comentariul
LUCEAFA‚RUL - analiza literara si comentariu
Luceafarul poemul
Luceafarul - capodopera a creatiei eminesciene
Catalina - personaj simbol al poemului Luceafarul
Caracterizare - Luceafarul Hyperion - personaj simbol al poemului omonim Luceafarul
LUCEAFARUL - Poem filozofic - Geneza poemului Luceafarul
Teme si motive in poemul Luceafarul
Genuri literare in poemul Luceafarul
Specii literare in poemul Luceafarul
Luceafarul (incercare de sinteza)
Luceafarul - Geneza si surse de inspiratie
VALOAREA UNIVERSALA A POEMULUI LUCEAFARUL
LUCEAFARUL sinteza a gandirii filozofice si poetice eminesciene
Geneza Luceafaruluia€¯
Semnificatii mitice si filosofice in Luceafarula€¯
Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarula€¯

Glossa

- citeste textul
Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice
GLOSSA‚ - comentariu
Glossa - tipare aforistice
Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian
Glossa - analiza
GLOSSA‚ - Poezie cu forma fixa
ODA‚ (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice
Glossa - Unica in literatura noastra
GLOSSA‚ - STUDIUL TEXTULUI
Structuri compozitionale si motivul lumii ca teatrua€¯ in Glossaa€¯

Oda (in metru antic)

- citeste textul
Oda (in metru antic) - Tema, Ideea, Motivul
ODA‚ (IN METRU ANTIC) - analiza literara
Lirica filozofica. Oda (in metru antic)
Poezie a maturitatii depline, ODA IN METRU ANTIC

Trecut-au anii

- citeste textul
Trecut-au anii - o meditatie pe tema panta rhei

Sonet III (Cand insusi glasul)

- citeste textul
Idila Sonet III (Cand insusi glasul)
Sonetul III (Cand insusi glasul) - iubirea, icoana a trecutului

La steaua

- citeste textul
La steaua - o meditatie pe tema fortuna labilis

Mai am un singur dor

- citeste textul
Mai am un singur dor - motivul comuniunii dintre om si natura

Peste varfuri

- citeste textul
Peste varfuri
PESTE VARFURI - Structura, semnificatii, limbaj poetic

Ta twam asi

- citeste textul
Tat twam asi - o mantia (formula sacerdotala indiana)
Ta twam asi - analiza

Rugaciune

- citeste textul
Rugaciune
RUGA‚CIUNE - comentariu
Rugaciune - poezie de Octavian Goga
Rugaciune de Octavian Goga- Rugaciunea poetului e un crez artistic

Invierea

- citeste textul
Poezia Invierea

Rasai asupra mea

- citeste textul
Rasai asupra mea - Sonet dedicat Maicii Domnului

DOINA

- citeste textul
DOINA - analiza literara si comentariu
DOINA - Doina culta - Structura si semnificatii

Melancolie

- citeste textul
M. Eminescu — Melancolie - Particularitati stilistice

AFARA-I TOAMNA

- citeste textul
AFARA-I TOAMNA - Sonet

CRAIASA DIN POVESTI

- citeste textul
CRAIASA DIN POVESTI - Idila-pastel - Semnificatia titlului, Structura si semnificatii

LACUL

- citeste textul
LACUL - Idila-pastel - comentariu pe strofe

O, RAMAI

- citeste textul
O, RAMAI - Elegia

CE TE LEGENI

- citeste textul
CE TE LEGENI - Creatie lirica de inspiratie folclorica

LA MIJLOC DE CODRU

- citeste textul
LA MIJLOC DE CODRU - Creatie lirica de inspiratie folclorica

Bolnav in al meu suflet

- citeste textul
Bolnav in al meu suflet -analzia

Cand privesti oglinda marei

- citeste textul
Cand privesti oglinda marei - Aparenta si esenta

Venetia

- citeste textul
Venetia - Simpla traducere sau creatie originala?

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

- citeste textul

INGER SI DEMON

- citeste textul



Teatru

JUNETEA LUI MIRABEAU. DRAMA IN 4 ACTE

- citeste textul



Basm popular

FAT FRUMOS DIN LACRIMA

- citeste textul
FAT-FRUMOS DIN LACRIMA - comentariu literar - Semnificatii artistice
Caracterizarea personajelor
FA‚T-FRUMOS DIN LACRIMA - basm cult - Subiectul basmului



Nuvele

Sarmanul Dionis

- citeste textul
Sarmanul Dionis - Nuvela
Sarmanul Dionis - fantastic si oniric
Sarmanul Dionis - nuvela de Mihai Eminescu
Dionis - personaj principal in nuvela Sarmanul Dionis
M. Eminescu, Sarmanul Dionis - intelegerea textului
Caracterizarea personajului Dionis/Dan din nuvela Sarmanul Dionis
SA‚RMANUL DIONIS - comentariu literar - Nuvela fantastica, de factura romantica
Dionis (Dan) - caracterizare
Mituri si semnificatii
NUVELA FANTASTICA - SA‚RMANUL DIONIS
Sarmanul Dionis de M. Eminescu - MOMENTE ALE PROZEI ROMANESTI
SA‚RMANUL DIONIS - Studiul textului
SARMANUL DIONIS de Mihai Eminescu - rezumat

Cezara

- citeste textul



Eseu

GHEORGHE EMINOVICI

- citeste textul

RALUCA EMINOVICI SI COPIII

- citeste textul