Exista in biografia lui Eminescu citeva momente de rascruce, care marcheaza schimbari fundamentale in statutul sau personal. Unul din aceste momente il constituie trecerea din corpul de control al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice in presa si imbratisarea carierei de ziarist profesionist. Desi moment atit de important in biografia poetului, contemporanii sai ne-au lasat marturii imprecise si contradictorii. Pe Mihail Eminescu l-am cunoscut in toamna anului 1876 - scrie tipograful loan S. lo-nescu in amintirile sale , cind dupa caderea guvernului Cartagiu el care fusese revizor scolar, ra-minind fara slujba, ni l-a recomandat noua primul redactor, ca sa colaboreze la Curierul de lasi. 1" Un alt contemporan al lui Eminescu, N. A. Bogdan, sustine, intr-un articol, Eminescu redactor la Curierul de lasi", publicat in 1890, ca poetul intra in redactia ziarului iesean pe la anul 1876, cind cazu de la putere guvernul conservator" 2.
Guvernul lui Lascar Catargiu, la care se refera atit loan S. lonescu cit si N. A. Bogdan, se retrage de la conducerea tarii in 3 aprilie 18763. Eminescu ii adreseaza lui I. Negruzzi o scrisoare care tradeaza ingrijorarea pentru situatia junimistilor", pusi in slujbe in guvernarea conservatoare. In oras circuleaza zgomotul - scrie Eminescu - , ca ministerul ar fi cazut. Acest zgomot ne nelinisteste atit pe mine cit si pte Bodnarescu Daca stiti ceva pozitiv, va rog sa nespuneti si noua cit si despre vre-o noua combinatie de care s-or fi vorbind.
Pompiliu si-a pregatit geamantanele si vrea sa fuga la Magyaroszag. Panu se primbla cu neliniste; prin Copou, desi omatul e pina la briu - Lambrior sede tacut in cafenea la Max, si citi intra in cafenea intreaba ce s-aude4."
Cind cere informatii despre o noua combinatie", Eminescu isi punea speranta in guvernul de tranzitie despre care se vorbea in cercurile politice. Noul guvern se formeaza sub presedintia generalului I. Em. Florescu, membru marcant al Partidului conservator. Guvernul de tranzitie sta la conducerea tarii pina in 27 aprilie 1876, cind ii ia locul ministerul opozitiei coalizate". Presedinte este desemnat Ema-noil (ManolachE) Costache Epureanu, iar in guvern intra fruntasi ai Partidului liberal : I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, G. Vernescu, G. Slaniceanu, M. Phe-rekyde. In fruntea Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice vine Gh. Chitu, care trece la inlocuirea persoanelor puse in posturi in guvernarea conservatoare. Curierul de lasi isi informeaza cititorii in 19 mai 1876, in primul numar redactat de Eminescu, ca Sam-son Bodnarescu este destituit din postul de director al Scolii normale din lasi. Ziarul tinea sa specifice ca el era bacalaureat si doctor in filozofie, director si profesor de pedagogie"5.
Biografii mai recenti ai lui Emin-escu fixeaza ca data a intrarii poetului in redactia Curierului de lasi, dupa 3 iunie 18766. Se tine seama aici de ordinul de destituire a lui Eminescu din postul de revizor scolar. Acest ordin nu reprezinta insa inceputul masurilor administrative, ci incheierea lor prin consemnarea intr-un act oficial. Se desprinde si de mai sus ca Eminescu avea motive serioase sa-si caute din vreme alta slujba si sa nu astepte ordinul de destituire. Documentele arata ca ultimele rapoarte pe care le face catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sint din mai 18767. Semnificativ este si faptul ca Eminescu, atit de exigent in privinta bunului mers al invatamintului, nu intocmeste rapoarte, in calitate de revizor scolar, pentru examenele de sfirsit de an. Asista insa, in calitate de redactor la ziarul iesean, la festivitatea scolara organizata de Institutul Academic, in 21 mai 1876, pentru noua serie de absolventi.
Curierul de lassi, cum se insereaza pe frontispiciul ziarului, incepe sa apara in 31 martie 1868, o data pe saptamina. Foaia ieseana cunoaste o ascensiune deciteva decenii, cum se desprinde din periodicitatea aparitiei sale, si o decadere in numai citiva ani. Din 5 octombrie 1869, ziarul apare de doua ori pe saptamina pina in iulie 1870, cind trece la o aparitie de trei ori pe saptamina, care se extinde pina in 22 aprilie 1879, cind revine la aparitia de doua ori pe saptamina, insa pentru scurt timp, ca din 14 noiembrie 1879 sa nu mai apara decit o data pe saptamina, iar dupa 1880, probabil la intervale si mai; mari. Din marturii indirecte aflam ca ziarul apare pina in septembrie 1884. Putem delimita, pe bazai informatiilor de mai sus, epocile de ascensiune si decadere ale foii iesene. Anii 1876 1877, care ne intereseaza aici, se inscriu in epoca sa de ascensiune.
Conducerea Curierului de lasi o ia, la infiintarea sa, Th. Balassan, care figureaza ca editor pina in 4 februarie 1872. Un an mai tirziu, in ianuarie 1873, Th. Balassan intemeiaza Curierul. Foaia intereselor generale, care apare pina in 1893. Noua foaie preia titlul vechii publicatii iesene si-i face o concurenta serioasa, care atinge punctul culminant in anii 1876 1878. Dupa aceasta data isi asigura ascendentul asupra vechii foi iesene, care intra in perioada de agonie din anii 1880-1884. De altfel si in bibliotecile noastre nu se pastreaza din acesti ani decit citeva numere razlete.
Un moment important in istoricul Curierului de lasi il formeaza trecerea sa, la citeva luni dupa ce il paraseste Th. Balassan, in proprietatea unei asociatii formata din junimisti. Asociatia incheie un Contract, semnat de Nicolae Gane, Alexandru Sto-ianovici, lacob Negruzzi, Eugeniu Filipescu, Stefan Vargolici, Teodor Balais si Anton Naum, prin care se angajeaza sa intretina Tipografia Nationala si sa editeze si redacteze Curierul de lasi, cu incepere de la 1 noiembrie 1872. Pentru intretinerea foaei Curierul de lasi se arata la punctul 3 asociatii recunosc necesitatea a doi redactori, care special sa se ocupe cu redactiunea ei, si cu care se vor incheia contracte a parte, pentru a garanta aparitiunea si valoarea publicistica a ei."8 Proprietarii foii iesene nu gasesc timp de patru ani un redactor pe placul lor. Judecind in lumina prevederilor contractuale si a acestei situatii conducerea junimista a ziarului il introduce pe Eminescu in redactie inca inainte de primirea ordinului de destituire din postul de revizor scolar si-i incredinteaza raspunderea pentru aparitia regulata a foii si tinuta publicistica a ei. Opinia lui G. Calinescu, preluata de toti istoricii literari, dupa care junimistii i-ar fi gasit cu multa greutate, o indeletnicire umila si prost retribuita"9, nu poate fi impartasita. Eminescu primea functia de redactor la cea mai importanta publicatie din Moldovei din acea vreme.
Eminescu incepe sa lucreze efectiv in redactia Curierului de lasi incepind cu numarul 55 din 19 mai 187610. Aspectul cel mai izbitor il formeaza, de la acest numar, modul de utilizare a datelor calendaristice in publicarea materialelor. inainte de 19 mai 1876, acestea sint dotate numai dupa stilul vechi, in uz in presa romaneasca de atunci. Eminescu introduce si datarea dupa stilul nou. O telegrama din Londra din 14/26 mai ne instiinteaza", precizeaza poetul in cronica de politica externa, primul material pe care il publica in foaia ieseana. Acest sistem de datare revine si in alte materiale, din acelasi numar. La 14/26 mai curent a murit la Praga" ; O telegrama din Versailles cu data de 14/26 mai ne anunta"., Explicatia pentru introducerea acestui sistem de datare sta in faptul ca Eminescu pune la contributie presa straina care folosea stilul nou. Poetul evita prin dubla datare crearea de confuzii in privinta informatiilor.
Foaia ieseana publica inainte de 19 mai 1876 buletine de stiri, pe tari, cu informatii aparute si iro ziarele din Bucuresti cu citeva zile mai inainte. Eminescu transforma buletinele de stiri in revista externa, in sensul ca face sinteze ale informatiilor. Revista externa ia infatisarea unor naratiuni care ocupa, nu o data, coloane intregi ale ziarului. Poetul pune la contributie, pe de alta parte, presa straina si indica, nu o data, si publicatiile din care isi extragea informatiile. Mergind direct la surse, cu precadere germane, Eminescu publica noutatile inaintea presei bucurestene. Si chiar a celei guvernamentale, care dispunea de mijloace mai largi de informare si documentare.
Marturii importante in sprijinul opiniei noastre ne ofera si comentariile lui Eminescu pe marginea materialelor din presa romaneasca. Poetul porneste^ si aici de la materiale aparute in ziarele romanesti incepind cu 19 mai 1876. Se impune atentiei un articol, Flori stilistice din ziarele romanesti, publicat de Eminescu in 28 mai 1876 si in care se foloseste de materiale din Romanul din 19 mai 1876 ca sa satirizeze stricatorii de limba romaneasca".
Merita sa retina atentia si faptul ca in numarul din 19 mai 1876 gasim si prima informatie cu caracter redactional. Un articol foarte important si scris cu multa liniste - noteaza Eminescu - au aparut sub titlul Zece ani de lupta in Telegraful roman din Sibiu. In acest articol se caracterizeaza foarte bine pactul dintre cele doua jumatati al(e> monarhiei aus-tro-ungare si se arata pozitia romanilor fata de el. Daca spatiul ne va permite, il vom reproduce la rindul sau". Poetul va acorda un spatiu larg informatiilor privind situatia romanilor din provinciile de sub stapiniri straine si le va consacra numeroase articole si chiar studii. Se desprinde de aici ca o data cu intrarea lui Eminescu in redactie intervin schimbari importante si in orientarea politica a foii iesene.
Colaborarea lui Eminescu la Curierul de lasi inainte de 19 mai 1876 este greu de demonstrat in absenta unor texte relevante pentru scrisul sau. Nu incape insa discutie ca o asemenea colaborare intra in preocuparile sale. Se poate invoca in acest sens conica sa dramatica la drama lui Antonin Roques, Moartea lui Constantin Brincovanu, reprezentata pe scena Teatrului National din lasi in 31 octombrie 1874. Cronica cuprindea aprecieri care nu se inscriau in vederile redactiei si ramine in manuscrise. Desi in stadiul initial de elaborare, textul este reprezentativ, cum am aratat, ca anticipare a activitatii sale de cronicar dramatic la foaia ieseana 11.
Investigatiile intreprinse in paginile Curierului de lasi inainte de 19 mai 1876 pentru indentificarea textelor eminesciene nu au condus, pina acum, la rezultate satisfacatoare. Poetului i se atribuie 12 un articol, Serbarea de la Putna, publicat in foaia ieseana in 22-25 august 1871 13, insa argumentele invocate in sprijinul paternitatii eminesciene nu inlatura toate semnele de intrebare. Dimitrie Gusti, personalitate marcanta a vietii politice si culturale, face parte din delegatia ieseana care participa la serbarea de la Putna si daca poemul sau, La mormintul lui Stefan cel Mare, a putut fi atribuit pina de curind lui Eminescu si inclus in editiile sale de poezii, nu vedem de ce n-ar fi putut intocmi si o dare de seama eminesciana" asupra festivitatilor de la Putna. Ar putea intra in discutie si unele rezumate la prelegerile Junimii si chiar citeva cronici dramatice. Un rezumat, ca acela al prelegerii lui Al. Lambrior, Limba cronicarilor si limba de astazi, publicat in Curierul de lasi in 6 martie 1874 14, or, putea fi atribuit lui Eminescu tinind seama de interesul ce-l arata poetul pe tot parcursul activitatii sale publicistice vechiului scris romanesc. Intilnim in rezumatul prelegerii si o critica la adresa celor ce curgeau din Franta" si lucrau la peirea limbii". Desi se pot invoca asemenea argumente, paternitatea eminesciana este exclusa. ST aceasta pentru faptul ca in februarie-martie 1874 Eminescu se afla la studii in Germania.
Din cronicile dramatice aparute in Curierul de lasi intre august 1874, cind se stabileste Eminescu la lasi, si 19 mai 1876, data intrarii sale in redactia ziarului iesean, ar putea fi retinuta numai Fata mamei Ango si Girofle-Girofla, publicata in 21 decembrie 1875 15. Poetul ia atitudine, cum face si in alte cronici dramatice ale sale, impotriva teatrului francez bulevardier si critica opereta Girof/e-G/rof/a, la care se refera si in articolul Teatrul romanesc in Lugos (Banatul timisaN), publicat in 24 noiembrie 1876 16. Se impune atentiei si faptul ca se arata si aici pretuire operei lui Moliere, cum face Eminescu in cronicile dramatice si al carui nume il invoca si in articolele sale politice.
Paternitatea eminesciana a unor asemenea articole nu poate fi indeajuns demonstrata, in absenta unor marturii documentare ori insemnari din manuscrise. Un lucru este insa sigur. De o colaborare sustinuta a lui Eminescu la Curierul de lasi inainte de 1876 nu poate fi vorba si ea incepe in 19 mai 1876, o data cu intrarea sa in redactia foii iesene.
Intrarea lui Eminescu in redactia Curierului de lasi marcheaza, cum spuneam la inceput, un moment de rascruce in biografia sa. Poetul imbratiseaza cariera de ziarist profesionist, mai potrivita cu structura personalitatii sale decit cea de bibliotecar ori revizor scolar. Sta marturie insusi faptul ca n-o paraseste pina la prabusirea sa intelectuala si o profeseaza cu o daruire de sine, o competenta si un orizont intelectual fara egal in cultura romana.
