Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Memento mori - un poem sociogonic de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Memento mori
Memento mori este o incercare de a realiza un poem sociogonic pe tema fortuna labilis, intr-o mtaniera romantica, fiindca textul este incheiat ca si poemul imparat si proletar cu enurttul viata e vis". Fiind realizat in anii, cand poetul se gasea la studii la Viena si gestatia poemului Imparat si proletar cunostea varianta Umbre pe panta vremii, ne dam seama ca impaiat si proletar are aspectul unor secvente din acest amplu poem, asa cum Sara pe deal este un fragment din Eco.



Subtitlul Panorama desertaciunilor sugereaza versetul din Ecleziastul: Desertaciunea desertaciunilor toate sunt desertaciuni". Textul este mai mult un mod eminescian de a acumula, de a versifica istoria lumii cam un fel de a ilustra Sic transit .gloria mundi". Destinul national este pus in contextul unei evolutii a societatii omenesti.



Prima secventa incepe cu o enuntare a conceptului de lume ca vis: Mergi tu, luntre-a vietii mele. pe-a visarii lucii valuri" dar si a conceptului de fortuna labilis", care surit, ca intr-o .sonata,, cele doua motive: Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite / Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite". Aceasta lume Unde sfintii se preimbla in lungi haine de lumina" este romantica, in timp ce dimensiunea realista Cearca-a da fierului aspru forma cugetarii reci".

Al doilea fragment este dedicai Babilonului si civilizatiei sumeriene: Babilon cetate mandra cat o tara, o cetate / Cu muri lungi cat patru zile, cu o mare de palate". Suni evocate gradinile Semiramidei, ca una din cele sapte minuni ale lumii antice. Este evocat Sadarnapal si ospetele regale, dar din cetatea Ninive n-a ramas nimic, fiindca desertul i-a inghitit ruinele.





Al treilea fragment este dedicat Egiptului Ca un vis al marii sfinte", cu piramidele-uriasc", cu Racle ce incap in ele lantazia unui Scald". in timp ce Nilul doarme si ies stele din strunga" apare regele in haina de-aur ros si pietre scumpe", care deschide piramida ca sa vad-acolo tot trecutul", ca in nuvela Avalarii faraonului Tla. Totul este dominat de motivul lumii ca vis: Sufletul sc-mbata-n visuri", Undele viseaza spume", Noaptea zeii se preimbla in vesmintele lor dalbe / S.i-ale preotilor cantec suna-n arfe de argint", ca in Ospatul lui Penlaur de Alexandru Macedonski. Magul priveste in oglinda lui de aur/ Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun", si A aflat samburul lumii, tot ce-i drept, frumos si bun". El este gard al razbunarii, a citit semnul intors / Si-atunci vantul ridicat-a tot nisipul din pustiuri / Astupand cu dansu-orase, ca gigantice sicriuri", pedepsind regii patati de crime", preotimea desfranata", gintile efeminate". Mcmphis ramane insa o cetate de vis Sub nisipul din pustie cufundat e un popor", unde-n sali lumina luce", asa cum gasim la Alexandru Macedonski .in Noapte de decembrie, o cetate din vise, Mecca.



Al patrulea fragment este dedicat Ierusalimului, Iordanului, unde Pe Sion, templul lehovei, o minune il privim". Este evocat poetul rege David zdrobind arfn-i sunatoare de o marmura curata" si fiul sau, regele Solomon care canta pe imparatul in hlamida de lumina", incat Soarele stetea pe ceruri auzind cantarea-i lina". Pacatul insa ii pandeste si dupa el vine pedeapsa: Dar venit-a judecata si de salcii plangatoare / Cantaretul isi anina arfa lui tremuratoare", incat: Soarele priveste galben peste-a mortii lunga drama", fiindca Si popor si regi si preoti ingropati-s sub ruine".



Al cincilea fragment este al Greciei antice, care se naste ca Afrodita din spuma marii: Astfel Grecia se naste din intunecata mare". De aceea Nimfe albe ca zapada scutur ap-albastra, calda", in timp ce Satyr isi stoarce-n gura poama neagra", Se stramba de ras si-n fuga se da vesel peste cap". Eros crenge lin indoaie" si face semn nimfelor, care pier prin bolti de frunze, pe-un drum verde si ingust", Joe preschimbat in tanar, cu imobili ochi sub gene / Pandea umbra mladioasa unei fete pamantene". Natura participa la aceasta lume a mitului: A fi rau e-o fericire" fiindca nimfele se lasa Duse de obraznici unde cu glascioare de argint", in timp ce frunzele toate isi comunica misteruri V-Este o exprimare a conceptului lumea ca mit dominant in Grecia antica. Poetul mitic Qrfeu sta cu arfa sfaramata", disperat Asculta cum vantu-nsala si cum undele il mint", Daca el ar fi aruncat in caos arfa-i de cantari imflata / Toata lumea dupa dansa, de-al ei sunet atarnata, / Ar fi curs in vai eterne, ". Dar el si-a aruncat harfa in mare si de aceea marea canta a Greciei durere: De-atunci marea-nfiorata de sublima ei durere / in imagini de talazuri, cant-a Greciei cadere".



Al saselea fragment este o apologie a gloriei Romei antice, cu imparati stand pe tron cu trepte multe", care au frunte-ncinsa in luceferi", fiindca Cezarii-mpart pamantul in Senatul cel de regi". Gloria Romei este evocata Pe sub arcuri triumfale trece mandru-nvingatorul" in timp ce la carul lui de aur", Regii tarilor invinse gem cu greu tragand in jug".

Gloria este umbrita de Neron, imparatul nebun care a dat foc Romei ca sa vada cum arde Troia: si din frunte-i canta Neron cantul Troiei funerar".



Al saptelea fragment este al Daciei ca o gradina cu dumbravi de aur", codri de argint", paduri de arama", palatul Dochiei, paduri de flori". Mitul Sfanta Luna este dezvoltat intr-o imagine antropomorfa: O regina juna, blonda si cu brate de argint", cu Ochii ei cei mari albastri". Mitul stelelor-logostele din versul: Stelele in carduri blonde pe regina o urmeaza" are valorile din poezia populara Un rai dulce se inalta sub a stelelor lumina/ Alt rai s-adanceste mandru intr-al fluviului fund". De aici conexiunea cu mitul Sfintelor Ape, intre care Dunarea este fluviul care taie mfinit-acea gradina". De aceea ,Pe oglinzife-i marete, ale stelelor icoane / Umede se nasc in fundu-i printre ape diafane". Mitul pasarea maiastra apare in versul: Zana Dochia cu glasu-i cheam-o pasare maiastra" iar mitul cu zana din dafin, devine Din copaci ies zane mandre, de-mparat frumoase fete". Zana Dochia calatoreste intr-o barca trasa de lebede pana la poarta soarelui la Zeii Daciei". Motivul cornului din creatia lui Eminescu este o sugerare a lor: Cate odata-un corn de aur ei rasuna-n departare". Mitul Sfantul Soare si mitul Stanta Luna sunt reprezentari antropomorfe: Luna, zana Daciei, vine la a zeilor serbare/ Soarele, copil de aur al albastrei sfintei mari" impletite cu mitul Sfintele Ape. Este descrisa chiar o imparatie a Sfantului Soare cu dumbravi cu rodii de-aur", cu fluvii de briliant", cu aer de diamant", unde stau a soarelui copile". Motivul manastirii lunei apare ca o componenta a gradinii raiului, unde vin dupa moarte sufletele viteze ale eroilor Daciei.





Fragmentul opt este al razboiului dintre daci si romani. Ca in epopeile antice, lupta se da in cer intre zeii Daciei si ai Romei iar pe pamant intre armata daca condusa de Decebal si ostasii Romei": Lupta-i cruda, lunga, aspra". Joe, adica Zeus. se confrunta cu Zamolxis: C-o strigare rece Joe fulgerand-nfinge-n coaste" si-l raneste. Ranirea Iu? duce la retragerea zeilor daci din lupta si ei sunt la randul lor raniti de ploaia de sageti". Apa; imagini si expresii, cate se vortelua in Scrisoarea IU, in tabloul luptei de la Rovine. Imaginea lui Traian, care contempla cortegiul Cezarilor trecand spre apus asociaza imaginea regelui Lear din imparat si proletar. Este descrisa moartea conducatorilor daci care iau otrava precum si blestemul lui Decebal, care prooroceste migrat::inea popoarelor si distrugerea imperiului roman.



Al noualea fragment este al. zeilor nordici care in Valhala hotarasc caderea Romei sub valurile migratoare venite din nord: Odin sta-n frunte - cu parul de ninsoare incarcat; / Acolo decid ei moartea Romei si o scriu in rune". Sulita lui Odin insa se preface-n d-aur cruce", Odin moare in fata Romei si Tibrul este al Credintei lui sicriu".



Poemul se incheie cu al zecelea fragment care se apropie mult de imparat si proletar, fiindca este evocata revolutia franceza de la 1789, prin caderea Bastiliei, cu Robespierre, cu Napoleon, cand preia puterea printr-o lovitura de stat sj insangereaza Europa. El este vazut Exilat in stance sure si-n titanica-i gandire". Poetul mediteaza la conditia omului de geniu, ca prototip ideal: Vai! in van se lupta firea-mi sa-nteleaga a ta fire!". intrebarile poetului raman fara raspuns Cum esti tu : nimeni n-o stie". Cum va fi sfarsitul acestei lumi: Soarele divin ce-apare varsa ultimile-i raze" iar locul sau il ia oceanul de-ntuneric".



Finalul este o adancire a temei fortuna labilis": La nimic reduce moartea cifra vietii cea obscura" dar in acelasi timp o impletire cu tema lumea ca, vis", fiindca viata este vis". Deci finalul este identic ca in imparat si proletar. Toate tablourile sunt de fapt umbre pe panza vremii".



Valoarea poemului este de nivel expresiv prin sintagme poetice ca: Turma visurilor mele ele le pasc ca oi de aur", a stelelor ninsoare", stele ies din strunga", oglinda lui de aur". Nivelul productiv este realizat prin cele zece tablouri, care incearca sa trateze tema istoriei Elementele de nivel inventiv sunt conceptele de fortuna labilis" si lumea ca vis" , care alaturi de mitologia nationala se impletesc cu specificul national". Textul ramane nefinisat, nepublicat, fiindca E; iinescu era nemultumit de valoarea sa. Unele expresii ca: siruri lungi de batalie- , ploaie de sageti le toarna" le vom regasi in Scrisoarea III, Adancit vorbeste noaptea cu-a lui umbra din parete" va fi reluata in Sarmanul Dionis", turnuri negre", furtuna in ea se scalda" in imparat si proletar. El apartine unei perioade de acumulari cantitative urmand ca saltul calitativ sa fie realizat mai tarziu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.