Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE de Mihai EMINESCU (Proza)

 

In iunie anul 1812 Napoleon 1 statea gata sa treaca preste Niemen cu o armata cum n-o mai vazuse pamintul pina atunci, de 640000, (zi sase sute patruzeci de miI) de oameni cu 3370 tunuri (zi una mie trei sute saptezecI).

Ce avea a le opune Alexandru I al Rusiei?

Barclay de Tolly statea la Vilna cu 112000 de oameni, avind a se impotrivi la peste de jumatatea de milion a armiei celei mari, comandata in prima linie de insusi Napoleon I.



In momentul acesta Rusia avea 53000 de oameni sub Cutusof in Moldova, cari-i trebuiau ca aerul pentru a nu fi inadusita si inecata de precumpanirea puterii lui Napoleon.




Spuie oricine drept: Era atunci Rusia in pozitia de a anexa Basarabia ? Cind delegatii ei din Bucuresti aveau avizul de a incheia pace cu orice pret, poate cineva visa ca afacerea Basarabiei a fost curata, a fost o afacere de cucerire ?

Dumnezeu sa ne ierte, dar nu stim intr-adevar cum ar trebui sa fie conformat acel cap omenesc care ar putea sa vada in retragerea grabnica a ostirii rusesti din Moldova o armata invingatoare. Oamenii batrini care au vazut pe atunci armata lui Kutusof povestesc ca, demersurile fortate, bietii soldati cadeau in santurile drumurilor de tara si pe paveaua de lemn a Iasilor si, cu toata cumplita graba, i-a trebuit patru luni ca sa ajunga in fata aripei drepte a armiei imparatului francez; in fata corpului auxiliar de 34000 de austriaci de sub generalul Seliwarzemberg.

Noi am spus-o inca in cel dintii articoli ca Anglia au staruit pentru incheierea acestei paci, ca ea a silit pe sultan s-o iscaleasca. O flota engleza era in Bosfor, care a silit pe turci de a nu se folosi de cumplita pozitie in care se afla Rusia atunci. Dar nici influenta engleza n-ar fi fost in stare de-a cuceri Rusiei o provincie daca nu era angajata o alta arma, rubla ruseasca si tradarea dragomanului Moruzi.

In orice caz, stiind ca adevarata putere care a silit pe turci sa-ncheie pace e Anglia si nu Rusia, trebuie sa admitem ca diplomatii engleji erau in deplina cunostinta de cauza si ca ei ne vor da stiintele cele mai exacte despre aceasta ciudata cucerire cu sabia.

Consulul general al Angliei de la Bucuresti, W. Wilkinson, in cartea sa Tablou istoric, geografic si politic al Moldovei si Valahiei, ne da o descriere clara a acelei cesiuni, facute in imprejurari atit de nefavorabile Rusiei. Iata acea relatiune:

Galib Efendi care, dupa schimbarile mari intimplate la Constantinopole, reluase functiunile de ministru al afacerilor straine a fost principalul plenipotentiar la Bucuresti in anii 1811 si 1812: insa printul grec Dimitrie Moruzi, dragoman al statului, era fata la negociatiuni, au dat directie celei mai mari parti a lor si era in realitate revestit cu foarte intinse puteri. Ca si cei doi frati ai sai, el fusese cu nestramutare atasat de partidul rusesc de la inceputul carierei sale politice; si speranta ce o concepuse, de a fi inaltat la domnia unuia din cele doua Principate, cel mai mare obiect al ambitiunii sale, ii parea foarte intemeiata dupa restabilirea pacii. Caracterul sau public, serviciile la Congres, sprijinul Rusiei, erau intr-adevar consideratiuni care pareau a face sigura numirea lui.

Cesiunea Valahiei si a Moldovei nu putea in nici un fel sa intre in vederile sale si el o combatu cu energie si succes; dar, facind Portii un serviciu atit de important, era necesar ca, pe de alta parte, sa deie Rusiei o proba de atasamentul sau. Daca el ar fi insistat sa se restituie cele doua Principate in intregul lor (restitution intégralE), plenipotentiarii rusi ar fi consimtit fara nici o indoiala, caci aveau ordin a grabi incheierea pacii si de a o subscrie sub orice conditie care nu s-ar fi intins dincolo de aceasta restitutiune. Dar Moruzi, care avea cunostinta perfecta despre aceste dispozitiuni, au hotarit definitiv conditiunile tratatului, cedind Rusiei cea mai frumoasa parte a Moldovei, care e siluata intre riurile Nistru si Prut, si facind astfel pentru viitor din acest din urma riu linia de demarcatiune a frontierelor rusesti.

Agentii vigilenti ai lui Buonaparte la Constantinopole nu pregetara de a face cunoscuta purtarea lui Moruzi. Cind, dupa incheierea pacii, ei s-au vazut frustrati in speranta de-a determina pe Poarta sa continue razboiul au cautat sa faca sa cada in dizgratie familia acestui print grec, pentru a putea cel putin sa hotarasca pe guvernul otoman de a pune in capul Principatelor persoane alese de dinsii. Ei il aratara pe printul Dimitrie ca e tradator, caci fusese cumparat (suborné) de Rusia pentru a-i servi interesele, in momentul in care era in puterea sa de a obtine conditiile cele mai avantagioase.

Intre acestea se-ncepura ostilitatile intre Franta si Rusia; si Poarta, aratind rezolutia sa tare de-a ramine neutra si nevoind sa dea nici umbra de indoiala celor doua puteri beligerante prin alegerea noilor hospodari, hotari a o fixa asupra a doi indivizi a caror principii politice nu fusese niciodata in contact cu curtile straine (Scarlat Calimah pentru Moldova. Iancu Caragea pentru ValahiA)Dimitrie Moruzi, care se afla inca in Valahia cu Galib Etfendi, afla noutatea acestor doua numiri intr-un moment in care s-astepta de-a primi numirea sa. Totodata el fu informat in taina ca, intorcindu-se la Constantinopole, s-ar expune la cele mai mari pericole si i s-au dat sfatul de a se retrage intr-un stat crestin. I s-a oferit un azil in Rusia, cu o pensiune considerabila din partea acestui guvern, insa, temindu-se ca fuga sa ar face pe guvernul otoman de a se razbuna asupra familiei sale, care ramasese in puterea turcilor, si in speranta de a justifica purtarea sa, pentru ca toata responsabilitatea afacerilor tratate la Congres trebuia, proprie vorbind, sa cada asupra lui Galib Effendi, el se determina de a insoti pe acest ministru pina in capitala. El era departe de a presupune ca acest ministru turc, a carui purtare fusese dezaprobata, stersese din spiritul sultanului toate impresiile defavorabile pe cari le-ar fi putut concepe in socoteala lui, atribuind conditiile pacii ce le subscrise intrigilor si tradarii lui Moruzi si ca primise in consecinta ordine secrete de a aresta pe acest print, indata ce vor fi trecut amindoi Dunarea si a-l trimite prins marelui vizir, care avea inca cartierul sau general la Sumla.

Moruzi, incuragiat din ce in ce mai mult de protestatiunile de amicitie a lui Galib Effendi, parasi Bucurestiul in luna lui septemvrie. Ajungind la Rusciuc a fost condus cu escorta la Sumla; dar abia intra in locuinta marelui vizir cind mai multi ceausi se aruncara asupra lui il taiara in bucati cu lovituri de sabie. Capul sau a fost trimis la Constantinopol



, unde a fost espus trei zile la portile seraiului impreuna cu capul fratelui sau Panaiot Moruzi, care, in absenta lui Dimitrie, suplinise postul (de dragomaN) pe linga Poarta si-a fost acuzat de a fi complice la tradarea sa in contra imperiului otoman.

Iata dar sfirsitul binemeritat al aceluia care a tradat Basarabia pentru ca s-ajunga Domn, povestita de un contimporan, de un consul general englez care era la Bucuresti in vremea tratarilor si, fiind interesata chiar Anglia la incheierea acestei paci, e sigur ca trebuie sa fi fost in cunostinta deplina despre toate firele care se torceau si se teseau la noi, pe socoteala noastra.

Este oare cu putinta de-a admite ca onoarea marelui nostru vecin ar fi fost angajata in aceasta cucerire? Posibil de-a zice astazi cumca imparatul ar lua-o ca o insulta facuta lui daca aceasta cestiune ar veni inaintea Congresului? Am intelege ca ziaristica ruseasca sa vorbeasca de interesul Rusiei de a o recapata; atunci discutiunea s-ar invirti pe un teren propriu si le-am opune asemenea arma interesului. Dar a mesteca in toata afacerea numele celui mai puternic monarc, pe care ne-am obicinuit a-l crede generos si bun intru cit priveste persoana ga, noi, in simplitatea noastra, credem ca nu se cuvine.

Toate elementele morale in aceasta afacere sint in partea noastra. Dreptul nostru istoric, incapacitatea juridica a Turciei de-a instraina pamint romanesc, tradarea unui dragoman al Portii, recapatarea acelui pamint printr-un tratat european semnat de sapte puteri si obligatoriu pentru ele, garantarea integritatii actuale a Romaniei prin conventia ruso-romana, ajutorul dezinteresat ce l-am dat Rusiei in momente grele, toate acestea fac ca partea morala si de drept sa fie pe deplin in partea noastra.

Mai vine insa in partea noastra imprejurarea ca acel pamint nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea de pe el, ca e bucata din patria noastra straveche, este zestrea impartitului si nenorocitului popor romanesc.

Ni se scoate ochii cu binele ce l-am avut din partea rusilor. Pentru a raspunde si la aceasta ne-ar trebui sa implem un volum intreg. Destul numai sa pomenim ca alianta de la Lusc dintre Petru cel Mare si Dim. Cantemir ne-a costat domnia nationala si un veac de injosire si de mizerie, iar cea mai noua alianta dintre Rusia si noi a inceput a aduna nouri grei deasupra noastra. Basarabia, manastirile inchinate, mii de oameni pierduti in batalie, zeci de milioane de lei aruncate in Dunare si in fine poate existenta poporului romanesc pusa in joc, iata binele de care ni se cere a ne bucura si a fi multamitori.

Ce ni se opune?

Interesul a 80 de milioane de oameni fata cu slabele noastre cinci milioane. Dar Temis e cu ochii legati spre a nu vedea partile ce se judeca inaintea ei si, in loc de cumpana in care sa se cumpaneasca deosebirea de greutate intre 80 si 5 milioane, ea ar trebui sa ia cintarul. De bratul scurt sau prezent al cintarului ar atirna in greu Rusia, de bratul cel lung al unei istorii de 500 de ani atirna Romania cu drepturile sale stravechi si noua.

Inainte de a incheia, avem a implini un act de gratitudine, nu pentru noi, asupra carora nu pretindem ca sa se reflecte meritul acestei lucrari, ci pentru tara in genere, careia putinii lucratori pe ogorul istoriei nationale ii ofera azi mijloace de a se apara.

Pentru veacul al XIV si al XV-lea am cercetat cu mult folos Istoria critica a romanilor de d. B. P. Hajdeu si Arhiva istorica a Romaniei, editata de acelasi, apoi Beitrage zur Geschichte der Romunen V. Eudoxius, Frhrn. v. Hurmuzaki; pentru veacul al XVI-lea materialul cel mai pretios sint capitulatiunile Domnilor moldoveni cu Poarta; pentru al XVII-lea, textul cronicelor editate de d. Mihail Cogalniceanu, iar, in privirea eparhiei Proilaviei, Cronica Husilor de P.S.S. Parintele Melchisedec, episcopul Dunarei de Jos ; pentru al XVIII-lea aceeasi colectie de cronici, cu deosebire insa cronica tradusa dupa ordinul lui Grigorie Voda in greceste de un Amiras, in care e cuprins si textul autentic al inscrisului tatarilor din Bugeac, apoi colectiunea de documente a lui Hurmuzaki, vol. VII; pentru veacul al XIX in fine mai sus citata carte al consului general englez Wilkinson. Asupra lui Amiras si Wilkinson ne-au atras atentia d. Al. Odobescu.





 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE



Opera si activitatea literara Mihai EMINESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Mihai EMINESCU



Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

VISUL DOCHIEI, POEM INTR-UN ACT. - OSTENII NOSTRI. COMEDIE (?) IN TREI ACTE

- citeste textul

PARALÉLE ECONOMICE

- citeste textul

VEACUL AL NOUASPREZECELEA. IZVOARE

- citeste textul



Poezie

Epigonii

- citeste textul
Mihail Eminescu — Epigonii - Tema poeziei, Ideea, Compozitia
EPIGONII - analiza literara
EPIGONII - Arta poetica - Semnificatia titlului
Tema iubirii si a naturii
Arte poetice eminesciene. Epigonii

Memento mori

- citeste textul
Memento mori - un poem sociogonic

Imparat si proletar

- citeste textul
Mihail Eminescu imparat si proletar

Scrisoarea I

- citeste textul
Scrisoarea I - o sinteza a temelor universului eminescian
SCRISOAREA I - comentariu (referat)
Scrisoarea I poemul
Scrisoarea I - comantariu literar
M. Eminescu, Scrisoarea I - Particularitati stilistice
Conditia geniului in poemul filozofic Scrisoarea I de Minai Eminescu.
SCRISOAREA I - Poem filozofic - Portretul savantului
SCRISOAREA I - STUDIUL TEXTULUI
SCRISOAREA III - STUDIUL TEXTULUI

Scrisoarea III

- citeste textul
Mihail Eminescu — Scrisoarea III - exaltarea trecutului glorios si critica prezentului decazut
SCRISOAREA III - comentariu
SCRISOAREA III - analiza literara si comentariu
Comentariu Scrisoarea III - antiteza dintre Prezent si Trecut
SCRISOAREA III - Tema si tablourile nalizate pe versuri
Caracterizarea personajului principal Mircea cel Batran

Sara pe deal

- citeste textul
Idila Sara pe deal
SARA PE DEAL - analiza literara
Sara pe deal - visul de dragoste
Sara pe deal - comantariu
SARA PE DEAL - Idila-pastel - analiza pe strofe
SARA PE DEAL - STUDIUL TEXTULUI

Floare albastra

- citeste textul
Idila Floare albastra - tema iubirea
FLOARE ALBASTRA‚ comentariu
Floare albastra - puritatea infinita, idealitatea, aspiratia catre absolut
FLOARE ALBASTRA‚ - Idila - cu accente filozofice
Poezia iubirii si a naturii: Floare albastra
FLOARE ALBASTRA‚ - STUDIUL TEXTULUI

Atat de frageda

- citeste textul
Atat de frageda - idila reprezentativa pentru tema iubirii

Dorinta

- citeste textul
Mihail Eminescu - Dorinta
Dorinta de Eminescu - comentariu
DORINTA Idila
DORINTA - STUDIUL TEXTULUI
Dorinta De Mihai Eminescu - comentariu

Revedere

- citeste textul
Revedere - o meditatie pe tema fortuna labilis
Comentariu Revedere
Poezia de inspiratie folclorica. Revedere - nelinisti in temporalitate
Revedere - analiza si comentariu
REVEDERE Creatie lirica de inspiratie folclorica - ideea poeziei
REVEDERE - STUDIUL TEXTULUI

Calin (File din poveste)

- citeste textul
Poemul Calin (file din poveste) - mitul zburatorului
Comentariul la poemul - CA‚LIN (FILE DIN POVESTE)
Calin (file din poveste) - poem de Mihai Eminescu
CA‚LIN ( file din poveste) - analiza versurilor
EXERCITII

Luceafarul

- citeste textul
Luceafarul - o sinteza a universului eminescian (Compozitia, Tema, Motivul Zburatorului)
LUCEAFA‚RUL comentariul
LUCEAFA‚RUL - analiza literara si comentariu
Luceafarul poemul
Luceafarul - capodopera a creatiei eminesciene
Catalina - personaj simbol al poemului Luceafarul
Caracterizare - Luceafarul Hyperion - personaj simbol al poemului omonim Luceafarul
LUCEAFARUL - Poem filozofic - Geneza poemului Luceafarul
Teme si motive in poemul Luceafarul
Genuri literare in poemul Luceafarul
Specii literare in poemul Luceafarul
Luceafarul (incercare de sinteza)
Luceafarul - Geneza si surse de inspiratie
VALOAREA UNIVERSALA A POEMULUI LUCEAFARUL
LUCEAFARUL sinteza a gandirii filozofice si poetice eminesciene
Geneza Luceafaruluia€¯
Semnificatii mitice si filosofice in Luceafarula€¯
Structuri compozitionale si mijloace literar-artistice in Luceafarula€¯

Glossa

- citeste textul
Poezia Glossa - o meditatie pe concepte filosofice clasice
GLOSSA‚ - comentariu
Glossa - tipare aforistice
Luceafarul comentariu - chintesenta a lirismului eminescian
Glossa - analiza
GLOSSA‚ - Poezie cu forma fixa
ODA‚ (in metru antic) - Poezie a maturitatii artistice
Glossa - Unica in literatura noastra
GLOSSA‚ - STUDIUL TEXTULUI
Structuri compozitionale si motivul lumii ca teatrua€¯ in Glossaa€¯

Oda (in metru antic)

- citeste textul
Oda (in metru antic) - Tema, Ideea, Motivul
ODA‚ (IN METRU ANTIC) - analiza literara
Lirica filozofica. Oda (in metru antic)
Poezie a maturitatii depline, ODA IN METRU ANTIC

Trecut-au anii

- citeste textul
Trecut-au anii - o meditatie pe tema panta rhei

Sonet III (Cand insusi glasul)

- citeste textul
Idila Sonet III (Cand insusi glasul)
Sonetul III (Cand insusi glasul) - iubirea, icoana a trecutului

La steaua

- citeste textul
La steaua - o meditatie pe tema fortuna labilis

Mai am un singur dor

- citeste textul
Mai am un singur dor - motivul comuniunii dintre om si natura

Peste varfuri

- citeste textul
Peste varfuri
PESTE VARFURI - Structura, semnificatii, limbaj poetic

Ta twam asi

- citeste textul
Tat twam asi - o mantia (formula sacerdotala indiana)
Ta twam asi - analiza

Rugaciune

- citeste textul
Rugaciune
RUGA‚CIUNE - comentariu
Rugaciune - poezie de Octavian Goga
Rugaciune de Octavian Goga- Rugaciunea poetului e un crez artistic

Invierea

- citeste textul
Poezia Invierea

Rasai asupra mea

- citeste textul
Rasai asupra mea - Sonet dedicat Maicii Domnului

DOINA

- citeste textul
DOINA - analiza literara si comentariu
DOINA - Doina culta - Structura si semnificatii

Melancolie

- citeste textul
M. Eminescu — Melancolie - Particularitati stilistice

AFARA-I TOAMNA

- citeste textul
AFARA-I TOAMNA - Sonet

CRAIASA DIN POVESTI

- citeste textul
CRAIASA DIN POVESTI - Idila-pastel - Semnificatia titlului, Structura si semnificatii

LACUL

- citeste textul
LACUL - Idila-pastel - comentariu pe strofe

O, RAMAI

- citeste textul
O, RAMAI - Elegia

CE TE LEGENI

- citeste textul
CE TE LEGENI - Creatie lirica de inspiratie folclorica

LA MIJLOC DE CODRU

- citeste textul
LA MIJLOC DE CODRU - Creatie lirica de inspiratie folclorica

Bolnav in al meu suflet

- citeste textul
Bolnav in al meu suflet -analzia

Cand privesti oglinda marei

- citeste textul
Cand privesti oglinda marei - Aparenta si esenta

Venetia

- citeste textul
Venetia - Simpla traducere sau creatie originala?

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

- citeste textul

INGER SI DEMON

- citeste textul



Teatru

JUNETEA LUI MIRABEAU. DRAMA IN 4 ACTE

- citeste textul



Basm popular

FAT FRUMOS DIN LACRIMA

- citeste textul
FAT-FRUMOS DIN LACRIMA - comentariu literar - Semnificatii artistice
Caracterizarea personajelor
FA‚T-FRUMOS DIN LACRIMA - basm cult - Subiectul basmului



Nuvele

Sarmanul Dionis

- citeste textul
Sarmanul Dionis - Nuvela
Sarmanul Dionis - fantastic si oniric
Sarmanul Dionis - nuvela de Mihai Eminescu
Dionis - personaj principal in nuvela Sarmanul Dionis
M. Eminescu, Sarmanul Dionis - intelegerea textului
Caracterizarea personajului Dionis/Dan din nuvela Sarmanul Dionis
SA‚RMANUL DIONIS - comentariu literar - Nuvela fantastica, de factura romantica
Dionis (Dan) - caracterizare
Mituri si semnificatii
NUVELA FANTASTICA - SA‚RMANUL DIONIS
Sarmanul Dionis de M. Eminescu - MOMENTE ALE PROZEI ROMANESTI
SA‚RMANUL DIONIS - Studiul textului
SARMANUL DIONIS de Mihai Eminescu - rezumat

Cezara

- citeste textul



Eseu

GHEORGHE EMINOVICI

- citeste textul

RALUCA EMINOVICI SI COPIII

- citeste textul