Nuvela
Sarmanul Dionis este romantica, fiindca ne aduce eroi exceptionali in "imprejurari exceptionale. Calugarul Dan din timpul lui Alexandru cel Bun devine prin reincarnare, deci metempsihoza, functionarul Dionis. imprejurarea exceptionala este determinata de greseala, pe care o face Dan, cand rasfoieste o carte magica, la indemnul rabinului Ruben, devenit prin metamorfoza demon. Metamorfoza si metempsihoza sunt deci imprejurarile exceptionale, romantice, pe care le traiesc Dan si Ruben.
Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de lume ca vis, concept preluat de Eminescu din filosofia lui Schopenhauer si de aceea avem o continua alternare de planuri intre realitate si vis.
Fantasticul este o trasatura a romantismului. il gasim la Eminescu in nuvelele Cizara, Avatarii faraonului T/a, Arhaeus, Moartea lui
Ion Vestimie, Fat-Frumos din lacrima. Avem in acelasi timp o evaziune in trecutul istoric, fiindca acelasi personaj Dionis-Dan traieste in doua lumi paralele, sunt puse fata in fata doua lumi, este folosit contrastul.
Fantasticul este o coordonata a gandirii eminesciene: "in fapta lumea-i visul sufletului nostru", idee preluata din filosofia lui Fichte. Din acelasi filosof el mai preia idei ca: "Orice credinta este minunata si creatoare de minuni. Dumnezeu exista in clipa cand cred in El". Este o idee paradoxala, care are o ambiguitate vicleana, ca sa-i ascunda esenta satanica-ateista. Ernjnescu se gaseste intr-o etapa de cautare, sub masca lui Dionis.
Arhaeul lui Dionis se sublimeaza intr-6 imagine romantica. Elduce un dialog cu tatal sau, al carui chip iese din tablou, ceea ce ii aduce o alunecare extatica in vis. Calugarul Dan traieste in vis o prefigurare a vietii sale viitoare ca Dionis.
Textul are inserata o poezie, "Cugetarile sarmanului Dionis", care contine de fapt mesajul sub forma unei meditatii pe tema fortuna labilis. El are o nuanta de umor, pe motan ar vrea sa-1 faca vornic peste un sat de mate, pe purice nu vrea sa-l strivesca, fiindca alaturi de soareci ii alunga singuratatea si melancolia.
Nuvela are ca nucleu epic o carte Arhitecturae cosmicae sive geometricae compendium, un tratat de astrologie, la care este anexat un zodiac, sentinte grecesti, talcuiri de vise, o schema mistica cu calcule geometrice, avand la urma o imagine a Sfantului Gheorghe nimicind balaurul, ceea ce ar simboliza adevarul nimicind .nestiinta. Din centrul de jaratec al acestei carti el aude un glas, care-1 intreaba: "Unde sa stam?". El se vede pe o campie cu iarba cosita, cu cerul limpede si adanc, cu nouri de jaratec.
Autorul cauta sa gaseasca planurile narative prin care sa-si exprime ideea: "Lumea-i visul sufletului nostru". Este un mod platonic de a concepe lumea sub forma a trei dimensiuni. Lumea ideilor eterne (eidos), a modelelor, lumea creata, materiala, pe care o percepem cu simturile noastre si nu-i decat o copie a modelelor eterne. Apoi avem lumea artei care este o copie a lumii simturilor.
Conceptul de corespondenta este vazut intr-o perspectiva kantiana: "reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua". La Kant avem "Cerul instelat deasupra mea, legea morala in mine".
Prezent in text conceptul de lume ca univers al afectului structureaza tema, eroii, subiectul, dandu-le o dezvoltare romantica. Maria, mama lui Dionis, este fiica de preot si are fata de Dionis o iubire materna. Marja, iubita lui Dan, este fiica spatarului Tudor Mustata si-l iubeste pe Dan ca o logodnica.
Conceptul de lume ca numar este preluat din filosofia lui Pitagora si este prezent in cartea Iui Zoroastru. Omul este un numar intr-un sir, Dumnezeu este definit de rabinul Ruben-diavol, ca fiind toate timpurile si toate neamurile. Este o conceptie panteista care confunda creatia cu Creatorul. Omul este unitatea-Unul, iar Dumnezeu Totul, ca in filosofia lui Platon in dialogul Parmenides.
Nuvela este o meditatie pe teme-motive filosofice din Platon, Fichte, Schopenhauer, Kant, redate intr-o haina romantica-fantastica cu metamorfoze, metempsihoize ca in Avatarii faraonului Tla.
Genul acesta de nuvela fantastica, in care un eu etern - eidos - arhaeus ia diferite intrupari, este romantic. Mihail Eminescu deschide in proza romaneasca seria prozatorilor care vor cultiva nuvela fantastica: Ion Luca Caragiale, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu. Mihail Eminescu ramane poet chiar si cand se exprima in proza, asa cum Ion Luca Caragiale ramane dramaturg chiar cand scrie proza, asa cum Arghezi ramane prozator atunci cand face.versuri. De aceea limbajul eroilor din
Luceafarul ramane unic cum este cel eminescian, nu avem plurilingvism, fiindca in proza lui Eminescu nu avem trasaturile textului in proza.
