Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Folclorul a€“ izvor de inspiratie in opera lui Eminescu despre Mihai EMINESCU





Aˇn Istoria literaturii romane. Introducere sinteticaa€¯ (1929) Nicolae Iorga il numea pe Eminescu, printr-o admirabila caracterizare expresia integrala a sufletului romanesca€¯. Aˇn eseul sau Spatiul mioritica€¯ (1936) Lucian Blaga afirma ca exista o idee Eminescu care s-a nascut sub zodii romanestia€¯.

Specificul national se manifesta in toate compartimentele operei lui Eminescu, in forma cea mai evidenta prin inspiratia din folclor, despre care G. Calinescu spunea ca reprezinta componenta cea mai nationala a universalitatii lui Eminescua€¯.

Folclorul a constituit un permanent izvor de inspiratie pentru Eminescu. Nici un alt scriitor roman nu a fost convins mai mult decat Eminescu despre importanta folclorului pentru creatia culta. Eminescu a prelucrat si valorificat creatia populara retopind-o, rafinand-o si cristalizand-o la retortele geniului sau. Inspiratia din folclor este una din trasaturile caracteristice ale Romantismului. Impulsul catre folclor a fost dat de marele filosof german Herder. Tot in Romantism au fost puse bazele folcloristicii, ca disciplina.

Dintre toate speciile Eminescu a fost atras cel mai mult de basm. Romanticii germani au creat basmul cult, pe care-l considerau un gen suprem, sinteza filosofiei cu poezia. Prin Fat-Frumos din lacrimaa€¯ Eminescu a creat basmul cult romanesc. Cele mai multe dintre poemele eminesciene au structura unui basm cult. Luceafarula€¯, care-si are punctul de plecare in basmul popular romanesc, Fata din gradina de aura€¯, Povestea magului calator in stelea€¯, Calin, file din povestea€¯, Strigoiia€¯, chiar si Memento moria€¯ are uneori aspecte de basm. Putem spune astfel ca basmul constituie temelia creatiei eminesciene. Din elegia Mai am un singur dora€¯ se desprinde conceptia mioritica despre moarte.

Pe buna dreptate Garabet Ibraileanu spunea ca Eminescu a prelucrat dorul popular si a creat noi variante de dora€¯, cum sunt dorul de moartea€¯ si dorul nemarginita€¯. Distanta de la poezia populara la poezia lui Eminescu este echivalenta cu distanta de la muzica populara la muzica simfonica. Eminescu face muzica simfonica in versurile sale. G. Calinescu spunea ca prin romantele sale Eminescu propune lautarilor adevarate simfonii beethovenienea€¯. Influenta metricii populare se observa mai ales in poezii ca Revederea€¯, Ce te legenia€¯ si La mijloc de codrua€¯. Acelasi Calinescu afirma ca in aceste poezii Eminescu face folclor savanta€¯, adica recurge la metrica populara pentru a exprima idei filosofice culte.

Nu in ultimul rand specificul national se manifesta la Eminescu prin limba, prin idiomatic, Eminescu ramane cel mai mare creator de limba din literatura noastra. Putem spune chiar ca exista o limba eminesciana, asa cum exista o limba sadoveniana, argheziana sau crengiana. Eminescu a stapanit ca nimeni altul legitatile interne ale limbii romane si este un inovator in cadrul limbii noastre.

Prin Eminescu limba romana a glasuit ca niciodata mai frumos. Aˇn legatura cu aparitia lui Eminescu in literatura noastra s-au exprimat doua puncte de vedere complet opuse. Dupa Garabet Ibraileanu aparitia lui Eminescu in literatura noastra reprezinta un miracol. Dupa Calinescu, dimpotriva, aparitia lui Eminescu constituie o continuare a traditiei si o sinteza stralucita a ei.

Ambele puncte de vedere raman valabile si se completeaza reciproc. Aˇn Eminescu trebuie sa vedem atat un miracol, cat si o sinteza a traditiei.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.