Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Idila Sara pe deal de Mihai EMINESCU



Mihai EMINESCU Sara pe deal
a) Sara pe deal este o idila, in care pe fondul afectiv creat de sentimentul naturii, se constituie si se amplifica sentimentul iubirii pe masura ce corelativul sau, adica sentimentul de tristete, scade. Starea de poezie este creata prin expresiile: "buciumul suna cu jale", "apele plang", care prin sugestiile lor, prin iradierea celui mai puternic sentiment, adica melancolia, angajeaza pe cititor in perceperea afectiva a imaginilor vizuale si auditive: "Turmele-1 urc, stele le scapara-n cale / Apele plang clar izvorand in fantane", din care iradiaza sentimentul naturii.



Corespondenta dintre constiinta universala, exprimata prin simbolul luna si constiinta individuala, exprimata prin simbolul ochi, are la baza principiul feminin in dimensiunea caruia iubita si luna sunt ipostaze: "Luna pe cer trece-asa sfanta si clara, / Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara". in Upanisade luna este ochiul stang al constiintei universale, iar ochii sunt definiti ca niste zei. De aceea miscarea ochilor in microcosmos echivaleaza cu miscarea lunii in macrocosmos. Aceeasi analogie o gasim intre simbolul stele si ganduri, spre a defini modul in care se naste sentimentul iubirii: "Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina". Este modelul constelat al gandirii poetice (Stelele nasc umezi pe bolta senina), asa cum il vom gasi cristalizat Luceafarul.



Imaginile din catrenele 3-4 sunt alcatuite prin metonimii si, simboluri: "Nourii curg, raze-a lor siruri despica", care au in structura lor conceptul de panta rhei. Imaginile simbolice si auditive din versul: "Scartaie-n vant cumpana de la fantana" sugereaza conceptul de armonie si echilibru prin simbolul cumpana si conceptul de constiinta prin simbolul fantana. Conceptul de armonie va fi, reluat prin simbolul fluiere, care intra in alcatuirea sintagmei modul "fluiere murmura-n stana" si este in acelasi timp o metonimie, fiindca substituie omul care canta. Fondul afectiv general de aceste imagini se concentreaza in versul: "Clopotul vechi imple cu glasul lui sara" si se sublimeaza, devenind iubii:: "Sufletul meu arde-n iubire ca para". Sentimentul de iubire raportat la iubita era static m-astepti tu pe mme", fiindca principiul feminin este pasiv; raportat la poet el este dinamic, fiindca principiul masculin este activ: "pasu-mi spre tine grabeste". Iubirea determina unirea dintre poetul-arhetip construit pe principiul masculin si iubita construita ca ipostaza a principiului feminin: "Sta-vom noi noaptea intreaga". Pronumele personal noi devine cuvant cheie,.fiindca in el se concentreaza sensul sentimentului de iubire, care uneste. Actul este arhetipal, fiindca iubita este natura, este luna, este principiul feminin iar poetul este principiul masculin, spiritul, centru al universului, Fat-Frumos, Sfantul Soare sugerat ca mit intr-o devenire, care se va desavarsi in Luceafarul, Sentimentul de iubire are o ascensiune nuantata, gradata. Raportat la iubita este "asteptare" si "cautare", "dor" si "ganduri" ("Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina") iar raportat la poet devine "foc" ("Sufletul meu arde-n iubire ca para") asa cum Luceafarul vine la fata de imparat "scaldat in foc de soare". Se sugereaza miturile Sfantul Soare si Sfanta Luna in ipostazele antropomorfe poetul si iubita. Unitatea lor genereaza echilibrul cosmic sugerat de simbolul cumpana, de unde o anume intelegere legica, de ridiqare la nivel de constiinta, de comuniune intre om si univers.





b) Caracterul filozofic este exprimat prin conceptele, principiile, legile, simbolurile, sugerate prin context. Astfel conceptul de panta rhei devine "Norii curg", "Lunatrece"; conceptul de fortuna labilis este sugerat de simbolul frunza "Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara". Sensul vietii este sugerat de simbolurile toaca si clopotul intr-o corespondenta arhetipala (clopotul-sufletul, luna-ochii, stele-ganduri) dar si de corespondente mai putin vizibile ("vom adormi", "satul in vale-amuteste", "apele plang", "buciumul suna cu jale"). Conceptul de catharsis este sugerat de versul: "Sufletul meu arde-n iubire ca para", in timp ce conceptul de mimesis este sugerat de imitarea miscarii lunii prin miscarea ochilor de catre iubita. Conceptul de armonie si echilibru sugerat de simbolurile: "buciumul", "fluiere", "cumpana", "clopotul", "toaca" este o trasatura clasicista dar si filosofica, ca si celelalte concepte discutate pana acum: panta rhei, fortuna labilis, catharsis. mimesis.



Conceptul de constiinta sugerat de simbolul fantana ("Apele plang clar izvorand in fantane") este amplificat prin asocierea stelelor care "nasc umezi pe bolta senina", asa cum rasar gandurile "fruntea de ganduri ti-e plina". Se sugereaza modelul constelat al gandirii poetului ca modei al constiintei creatoare.

Ritmul este viata, universul se recreeaza mereu, este viu, are o continua metamorfoza, de aceea este fireasca prezenta principiilor primordiale: apa ("apele plang"), focul ("arde ca para"), pamantul ("deal"), aerul ("vant"). Ele alcatuiesc impreuna cu poetul - principiu masculin, iubita - principiu feminin, un context arhetipal fundamental, care potenteaza textul. Sunt sugerate si principiile kantiene timpul si spatiul ("Sara pe deal").

Caracterul filosofic este amplu dezvoltat de textul poeziei Eco din care Sara pe deal este un fragment in care se concentreaza un cantec al cantecului pentru "Regina albelor nopti regine", un lied in care "Amesteca-n vorbe de miere / Durere", ca o pledoarie pentru estetica romantica la care a aderat poetul. Intentia lui Eminescu a fost sa exprime prin aceasta idila un cantec al poeziei, ceea ce argumenteaza satisfacator interpretarea ei ca 6 ars poetica, adica, o poezie in care se exprima programul estetic al autorului.



c) Sara pe deal este o ars poetica care contine modelul estetic eminescian romantic, cu elemente de clasicism, realism, baroc, sintetizate in conceptele cheie ale acestor programe estetice.

Structura romantica este iradiata prin conceptul de lume ca univers al afectului, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe sentimentele de iubire, tristete, dragoste fata de natura. Avem si o sugerare a miturilor populare: Sfantul Soare, Sfanta Luna, Stelele logostele, Sfintele ape, arborele sacru, ca mod al romanticilor de a pretui folclorul si a realiza specificul national.

Contextul poeziei Eco din care face parte Sara pe deal este romantic, fiindca eroii sunt exceptionali in imprejurari exceptionale arhetipale.

Elementele clasiciste sunt sugerate de caracterul general-uman al eroilor, de conceptele clasice: panta rhei, fortuna labilis, catharsis, mimesis, armonie ,si echilibru ultimul fiind conceptul cheie al acestei structuri.

Elementele realiste sunt sugerate de faptul ca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea sociala: "Si osteniti oameni cu coasa-n spinare / Vin de la camp". Avem sugerata prezenta omului prin "buciumul suna cu jale", "fluiere murmura-n stana", "toaca rasuna", "casele-n luna ridica". Elementele filosofice se integreaza in trasatura scientista a realismului.



Simbolurile care sugereaza corespondenta om - univers (clopotul - sufletul, luna - ochii, stele - ganduri) aduc prefigurari de estetica simbolista. Se poate discuta chiar de o tehnica de simboluri centrale. Salcamul sugereaza un centru al universului, catre care converg eroii arhetipali - poetul si iubita - spre a realiza Iubirea. De aici caracterul modern al poeziei lui Eminescu, care prefigureaza simbolismul si expresionismul.



d) Sara pe deal este o ars poetica si fiindca in ea gasim trasaturi alt" stilului unic eminescian, muzicalitatea, simbolurile si contextul arhetipal, metaforele si metonimiile unice ("flujere murmura", "buciumul suna", "Stresine vechi casele-n luna ridica"), vibratia adanca a sufletului, melancolia, rimele rare, alternanta ritmurilor, densitatea si claritatea, miturile populare, cosmicizarea, dorul. in ea gasim cantecul "frumos ca din rai", qare transfigureaza realitatea, definind un concept despre poet si poezie. in Sara pe deal se sugereaza momentul in care poetul se desprinde de lume, de social, de caracterul militant, pasind pe un drum spre interior, spre o alta intelegere, spre a deveni "nemuritor si rece" ca in Luceafarul. Poezia va deveni un univers autonom "lumea mea" desprins de realitate, de senzorial, de concret, spre a deveni un univers al constiintei, un univers spiritual. Poezia Glossa va fi punctul terminus al unui proces interior exprimat in Sara pe deal.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.