Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Eminescu in cadrul romantismului european despre Mihai EMINESCU



Ca temperament si structura, dar si ca mijloace si procedee artistice Eminescu este un romantic, asa cum s-a autoproclamat in arta sa poetica postuma "Eu nu cred nici in Iehova":

"Nu ma-ncantati nici cu clasici,

Nici cu stil curat si antic -

Toate-mi sunt deopotriva,

Eu raman ce-am fost: romantic".

Eminescu trebuie incadrat in romantismul european si comparat cu toti marii romantici europeni, cu Byron si Shelley, cu Holderlin si Novalis, cu Leopardi si Victor Hugo, cu Puskin si Lermontov.

Eminescu a fost considerat de critica straina si romaneasca ultimul mare romantic european in ordine cronologica, dupa Victor Hugo. Partea a treia din "Legendele secolelor" a lui Victor Hugo a aparut in acelasi an (1883) cu capodopera eminesciana "Luceafarul".

Prin formatia si orientarea sa culturala, dar si prin firea sa profunda si interiorizata Eminescu a fost atras cel mai mult de romantismul german. Singurul romantic german despre care avem o dovada certa ca Eminescu l-a citit este Jean Paul Richter, romantic din perioada de tranzitie, autorul unei opere vaste, insemnand peste 150 de titluri de nuvele si romane, estetician si stralucit teoretician al visului. AZntr-o notita de pe marginea manuscrisului care contine traducerea lucrarii "Arta reprezentarii dramatice" a lui Enrich Theodor Rotscher, Eminescu scria despre circularitatea gandirii de geniu, adica despre importanta cercului hermeneutic. Sub aceasta notita, Eminescu adauga "Jean Paul's Weltangschauung - aceasta insemnand ca Eminescu citise "Introducerea in estetica" a lui Jean Paul Richter.

Raporturile lui Eminescu cu romantismul german au fost analizate de Zoe Dumitrescu-Busulenga in lucrarea "Eminescu si romantismul german" (1976), in care exegeta se arata mai putin preocupata de studiul influentelor directe pe care miza comparatismul vechi de tip traditional, fiind dispusa sa acorde mai mult credit sinonimiilor, corespondentelor si afinitatilor elective. Eminescu prezinta mari afinitati cu Holderlin, alt mare romantic german din perioada de tranzitie.



Ca si Eminescu in "Luceafarul", Holderlin a valorificat mitul lui Hyperion, in romanul sau epistolar "Hyperion", in care eroul este un tanar revolutionar grec care lupta pentru libertatea poporului sau, si care este indragostit de Diotima, idealul frumusetii feminine eline. De altfel, Holderlin are un intreg ciclu de versuri intitulat "Farmecele Diotimei".

Pe buna dreptate Zor Dumitrescu-Busulenga ii numea pe cei doi mari poeti "hyperionici in spirit". Ca si Holderlin, Eminescu a valorificat din plin mitul lui Orpheu. Asa cum ii caracteriza admirabil Zoe Dumitrescu-Busulenga ambii mari poeti purtau pe masca lor apolloniana de o zeiasca frumusete, pecetea nestearsa a harului orfic. AZntr-un studiu de referinta "Holderlin si esenta poeziei" marele filosof existentialist german Martin Heidegger il numea pe Holderlin "un poet al poetilor", un "poeta poetarum". }i Eminescu poate fi considerat, ca si Holderlin, un "poeta poetarum".

Eminecu prezinta mari afinitati si cu Novalis, corifeul romantismului german. De Novalis il leaga pe Eminescu simbolul florii albastre si motivul vietii ca vis, precum si descoperirea dimensiunii interioare a fiintei. Cel mai mare merit al lucrarii lui Zoe Dumitrescu-Busulenga il constituie faptul ca exegeta nu face din Eminescu un epigon tributar romantismului german, ci-l considera, dimpotriva, un egal si un rival in spirit al marilor romantici germani.

Despre ceilalti mari romantici germani nu avem nici o dovada sigura ca Eminescu le-a citit operele, dar este de presupus ca le cunostea foarte bine pentru ca se familiarizase pe deplin cu literatura germana in perioada studiilor de la Viena si Berlin.



Eminescu ocupa un loc aparte in romantismul european. Romantismul eminescian este un romantism clasicizant, pentru ca are cateva note clasice, cum sunt: prezenta numeroasa a artelor poetice, specie prin definitie clasica; valorificarea masiva a marilor mituri ale antichitatii greco-latine; aspiratia spre desavarsire formala si o anumita conceptie statica neevolutionista asupra istoriei.

AZn opera lui Eminescu intalnim toate trasaturile specifice ale romantismului:

- cultul pasiunii (estetica inimiI);

- cultul imaginatiei si al fanteziei;

- aspiratia spre absolut (cu punctul de plecare in doctrina eului absolut a lui FichtE);

-descoperirea dimensiunii interioare, abisale a fiintei umane;

- cultivarea visului (ca modalitate de investigare a subconstientuluI);

- valorificarea miturilor si a creatiilor populare (bazele folcloristicii, ca disciplina au fost puse in romantisM);

- specificul national (categoria specificului national a fost creata in romantisM);

- dragostea fata de natura;

- regresiunea spre natura;

- evocarea trecutului istoric.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.