A doua zi, greaca se scula foarte dimineata si isi facu toaleta cu ingrijire mult mai mare decat in celelalte zile; dupa aceea ea chema pe tiganca si-i porunci sa aduca doua cafele, doua dulcete, un ciubuc si o narghelea. Chema apoi pe Paturica si, dupa ce ramase cu dansul, ii facu semn sa sada langa dansa pe sofa.
Paturica, desi dorea de mult timp sa ajunga aci, desi in calitatea sa de om cu multa minte intelegea pricina care o silea sa devie atat de blanda cu dansul, nu primi totusi sa sada.
- Ci sezi, Dinicule draga, ii repeta greaca cu gratie.
- Vai de mine, cuconita, cum as putea sa sed langa milostiva mea stapana?
- Tu mi-ai dat sa inteleg ca doresti foarte mult de casa mea. Mi-am implinit datoria si nimic mai mult. Asa este, dar o slujba ca aceasta cata sa fie rasplatita si eu voi sa te rasplatesc; vino dar sa luam dulceata si cafea impreuna.
- Nu cutez, milostivo. Greaca, vazand rezistenta ciocoiului, se ridica dupa sofa si, dupa ce dete o aruncatura de ochi la fereastra, il lua de mana, il puse langa dansa si, ca sa-i insufle mai mult curajul, ii dete cu propria ei mana dulceata si cafeaua.
In timpul cat tinu bautul cafelei, greaca examina cu mult interes trasaturile fetei lui Paturica si ramase foarte multumita, caci, fie zis intre noi, baiatul nu era de loc urat. Dupa ce dar se gandi putin, fata ei lua un aer dulce si amoros.
Ce se va fi petrecut in inima ei in acele momente, nu stim; judecand insa dupa cele dinafara, am putea zice numai ca inima ei nu era stapanita in acel minut de amor, ci mai cu seama de temerea de fi respinsa, daca cumva din nenorocire pasiunea ei n-ar fi intrat in planurile ambitioase ale ciocoiului.
In fine se scula de pe sofa plina de tulburare si, iesind din camera, zise mai intai cateva cuvinte servitoarei sale credincioase; apoi se intoarse tinand in maini o sticla cu anason de Chio din care bea numai postelnicul si un taler plin cu alune prajite.
"Sa vedem zice ea in sine va putea el sa-si p
astreze acest cumpat sfiet si rece, cand aceasta bautura va arunca tulburarea in mintile si in simturile lui?" Si punandu-se iarasi pe sofa, intr-o pozitiune voluptoasa, turna licoarea de foc cu mana ei cea alba si o prezenta cu gratie lui Paturica.
- Tine zise ea bea acest spirt in sanatatea mea!
Dinu lua paharul si zise:
- In sanatatea cucoanei Duduca, cea mai frumoasa din toate femeile Bucurestiului.
- Astea sunt lingusiri, strengarule!
raspunse greaca luand o pozitiune si mai invitatoare.
- Nu, nicidecum; ba inca daca voiesti sa spun adevarul, esti mai frumoasa decat Afrodita din mitologie.
- Greaca turna inca un pahar si, sorbind putin dintr-insul, il dete lui Paturica cu mana tremuranda.
Ciocoiul, band si acest pahar, simti un foc strecurandu-se prin tot trupul sau si o tulburare voluptoasa ii cuprinse mintile; el privi pe Duduca cu o sete de amor nedescriptibila. Atunci greaca, vazandu-se sigura de triumf, dete glasului sau o intonatie si mai dulce si, privind pe Dinu cu ochi galesi, il intreba:
- Ia spune-mi, Dinicule draga, ai iubit t
u vreo femeie pan acum?
- Pe nici una, frumoasa mea stapana.
- Nu ma-nseli oare?
- Nu, zau, nicidecum.
- Stii tu ca eu de mult te iubesc si nu cutezam sa-ti spun, caci ma temeam sa nu fii vreun berbant; dar fapta ta de asta-noapte, dragostea si credinta despre care mi-ai dat dovada m-au facut sa-mi iau hotararea Vino dar, draga, in bratele mele!
Nu te sfii, Dinule; eu te iubesc, caci esti tanar si frumos, esti plin de foc si de mandrete.
Apoi, lasand sa iasa din adancul pieptului ei un suspin infocat, se arunca in bratele ciocoiului si-l stranse cu ardoare pe sanul ei. Gurile lor se lipira; ochii lor, jumatate inchisi de delirul pasiunii, clipeau din cand in cand cu scantei de amor si voluptate Erau beti de fercire!
Doua ore in urma acestei scene de desfranata si uracioasa tradare, Dinu Paturica putea sa se laude ca a invatat pe dinafara alfabetul norocului. Greaca asemenea dobandise un complice cu care sa poata manca in siguranta starea postelniclui. Numai postelnicul, sarmanul!
el culegea in acele momente roadele oarbei sale increderi.
