Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Metafora despre CONCEPTE OPERATIONALE



Metafora Din fr. metaphore, gr. metaphora deplasare", transfer de sens". Este figura de stil prin intermediul careia se prezinta ca echivalenti doi termeni distincti, intre care se realizeaza un transfer de trasaturi semantice. Transferul este posibil datorita continutului semantic partial comun al elementului substituit si al celui care substituie. De aceea se mai numeste trop prin asemanare sau prin analogie. Dar metafora nu trebuie confundata cu o comparatie, pentru ca echivalarea metaforica nu presupune obligatoriu nici asemanarea de continut semantic, nici substituirea de sens corespunzatoare; metafora nu rezulta niciodata dintr-o unificare totala de sens; dimpotriva, in limbajul poetic modern, sunt predilecte tipurile de metafore construite pe baza diferentierilor fata de termenii propriu-zisi, care conduc la imagini artistice inedite, socante chiar. in functie de conservarea/eliminarea termenului metaforizat, exista doua realizari sintactice de baza ale figurii: a. metafora in praesentia (explicita), numita si coalescenta, construita dupa tiparul A este B, sau orice formula sintactica reductibila la aceasta: Cand noaptea-i o regina lunateca si bruna" (M. EminescU); b. metafora in absentia (implicita), numita si implicatie, care are forma B in locul lui A: Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta/Prin care trece alba, regina noptii moarta" (M. EminescU). in functie de expresia sa morfologica, metafora poate fi: nominala, verbala, adjectivala (de obicei realizata ca epitet metaforiC) si, mai rar, adverbiala (ca epitet pe langa un verB); cea mai frecventa dintre ele este metafora nominala: Pe miscatoarele carari/ Corabii negre duce." (M. EminescU); Materia, in trecerea-i prin om/E o pasare ce plange intr-un pom." (M. SorescU).

Adesea, metafora are caracter explicit si implicit concomitent: Cenusa visarilor noastre/Se cerne gramezi peste noi." (T. ArghezI); Cenusa ingerilor arsi de ceruri/ne cade fulguind pe umeri si pe case" (L. BlagA). O realizare sintactico-semantica aparte este lantul metaforic /sau metafora in lant): O fata frumoasa e/mirajul din zariste/aurul graiului,/lacrima raiuluf L. BlagA). Cand termenii lantului metaforic sunt alesi dintr-o sfera semantica determinabila si unitara, avem de-a face cu metafora filata Nevinovatul, noul ou/Palat de nunta si cavou" (I. BarbU); Din caier incalcit de nouri/toarce vantul/Gre lungi de ploaie" (L. BlagA).

Din punct de vedere semantic, metafora asociaza frecvent termeni distincti ca inteles, ori chiar aflati in opozitie binara: concret-abstract (Si gandirea-i aratura/Peste care boi de zgura plugaresc" (T. ArghezI); concret-concret (Spune tu, Noapte, martor de smarald ) (T. ArghezI); abstract-concret Tacereagandului si-a orei (T ArghezI); abstract-abstract: Din vecinicia ta nu sunt macar un ceas" (T. ArghezI). in studiul Problemele metaforei, esteticianul Tudor Vianu prezinta functiile acesteia: filosofica, psihologica, estetica, sensibilizatoare si unificatoare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.