Finalul (epiloguL)
1. Epilogul (fr. epilogue, lat.lit. epilogus, gr. epilogos cuvant de sfarsit, incheiere, concluzie") este partea finala a unor lucrari literare, in care autorul rezuma ori subliniaza anumite idei dintr-o opera, sau reliefeaza semnificatia operei in ansamblul ei.
2. in Antichitate, reprezenta alocutiunea concisa, formulata in versuri si adresata publicului chiar de autorul operei dramatice, sau de un actor desemnat de acesta, pentru a aduce direct multumiri spectatorilor la sfarsitul reprezentatiei teatrale.
3. in retorica (arta discursului publiC), desemneaza partea finala a unui discurs Gat. con-clusiO), in care autorul sau rezuma argumentatia si incearca sa capteze bunavointa publicului.
4. Sfarsitul unei fabule, in care este evidentiata morala" (cf. 6. op. cit.) desprinsa din textul alegoric. Dintre epilogurile celebre mentionam: finalul romanului Razboi si pace de Lev Tolstoi, al nuvelei fantastice
Sarmanul Dionis de M. Eminescu, al romanului istoric semnat de M. Sadoveanu,
Neamul Soimarestilor, al trilogiei La Medeleni de
IonelTeodoreanu, epilogul I" si epilogul II povestit de autor", care incheie
Patul lui Procust de Camil Petrescu etc.
