Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Popa Duhu de Ion CREANGA (Povestire)

 

Cine-a intalnit vrodata in calea sa un popa, imbracat cu straie saracute, scurt la stat, smolit la fata, cu capul ples, mergand cu pas rar, incet si ganditor, raspunzand indesat "sluga dumitale" cui nu-l trecea cu vederea, cascand cu zgomot cand nu-si gasea omul cu care sa stea la vorba, facand lungi popasuri prin aleile ascunse ale gradinilor publice din Iasi, cate cu o carte in mana, tresarind la cantecul pasarelelor si oprindu-se cu mirare langa mosi noaiele de furnici, pe care le numea el "republici intelepte", dezmierdand iarba si florile campului, icoane ale vietii omenesti, pe care le uda cate c-o lacrima fierbinte din ochii sai si apoi, cuprins de foame si obosit de osteneala si gandire, isi lua catinel drumul spre gazda, unde-l astepta saracia cu masa intinsa.

Acesta ere parintele Isaia Duhu, nascut in satul CogeascaVeche din judetul Iasi.

Patru pereti straini, afumati si imbracati cu rogojini; teancuri de traftoloage grecesti, latinesti, bulgaresti, frantuzesti, rusesti si romanesti, pline de painjeni si aruncate in neregula prin cele unghere, un lighean de lut cu ibric pentru spalat, in mijlocul odaii, aparie pe jos, gunoi si gandaci fojgaind in toate partile, o paine uscata pe masa si un motan ghemuit dupa soba era toata averea sfintiei-sale.

Mare de inima, iar la gura si mai mare, parintele Duhu nu se invrednicise de o viata mai buna; dar se vede ca nici poftea el una asa, de vreme ce nu-si astampara gura catre mai-marii sai macar sa-l fi picat cu lumanarea.

De copil, in seminarul Socola, unde-a invatat carte, mai mult singur decat de la profesori, isi punea degetele pe o piatra si le batea cu alta, de ciuda ca nu scriu frumos; se lovea cu pumnul peste cap, cand vedea ca nici dascalul nu putea sa-i talmaceasca bine ceva, si vai de scolarii care-l sminteau de la invatatura!

Asa fiind el, cica unul dintre calugarii Socolei a zis ca e bun de calugar, numindu-l "Duh diavolesc", si de unde pana unde l-a si calugarit, si Duhu i-a ramas numele. Iara el Isaia Teodorescu se iscalea. Si din scolar, profesor a ajuns la Socola; si duh din duhul sau a dat scolarilor sai o bucata de vreme. Dar purici multi nu facea el intr-un loc, Doamne fereste, caci era duh neastamparat si neimpacat chiar cu sine insusi. Nici lacom de avere, nici de chinuri; multumit cu cat avea, cu cat n-avea, cand te miri ce nu-i venea la socoteala, ia-ti, popo, desagii si toiagul, si pe ici ti-e drumul! Vorba ceea: "Geasta cu trepadatele, ca nu-s departe satele".




Aci era la Socola, aci in Iasi, aci la manastirea si in Targul Neamtului profesor, de unde cutreiera muntii in sudoarea fruntii, si mai la tot pasul canta:

Ruinata cetatuie, ce acopere-acel munte,

Si de unde ochiul vede lucruri multe!

Apoi:

Pe o stanca neagra, intr-un vechi castel,

Unde curge-n vale un rau mititel.

Iar la urma urmelor:

Pasare galbena-n cioc,

Rau mi-ai cantat de noroc!

Si tot asa, si iar asa, pana i se facea viata neagra si aici; apoi iar se intorcea la Iasi, indragindu-l pentru o bucata de vreme.

Duh neastamparat si cutezator in predicile sale de pe amvoanele bisericilor, intepa ca viespea, zicand:

- Elisei a curatit de lepra pe Neeman Sirianul, trimitandu-l sa se scalde in raul Iordanului. Iara eu va trimit la Cacaina, ca sa va curatiti de lepra ignorantei si a trandaviei!

- Odata era o floare, numita rusinea fetelor, foarte raspandita in tara la noi; dar de cand au luat "marsavele de moda" locul gospodinelor romance, aceasta floare a inceput a disparea din gradinile si tarinile noastre.

- Cine are urechi de auzit sa auda! Iar pe cei slugarnici, mandri si luxosi, ii arata cu degetul, zicand:

- Fatarnice, a zis Hristos, curata mai intai partea cea dinlauntru a paharului si a blidului, ca sa fie si cea din afara curata!

Si cate si mai cate, publicate prin jurnalul Predicatorul moralului evanghelic, redactat de dansul, pana i-a luat chiriarhia puterea de predicator. Dar parintelui Duhu nu i-a tors ma-sa pe limba.

Odata, slujind un episcop oarecare de hramul bisericii, la Bunavestire din Iasi, parintele Duhu intra in biserica, se inchina rar pe la icoane, si cum era lume multa adunata, si episcopul sta in strana arhiereasca, imbracat pompos si cu mitra pe cap, parintele Duhu se opreste in fata-i si zice cu gura mare, clatinand din cap:

- Dragul mamei Canilic, bine-ti sede mitropolit! Unde-i neneaca-ta sa te vada? Apoi, oftand adanc, mai adauga: Cand veti vedea uraciunea pustiirii stand la locul unde nu se cade sa stea, sa stiti ca aproape este sfarsitul, a zis Hristos.

Dupa aceea se trage cu dispret din fata episcopului si, iesind din biserica, isi cauta de drum.

Iara ceilalti popi, inlemniti cu mainile la piept, cat pe ce sa cada ametiti din picioare, de frica si de rusinea arhipastorului.

Nu tarziu dupa aceasta, mitropolitul face pe parintele Duhu arhimandrit cu mitra, adica ii da voie sa poarte straie de mii de lei, fara sa aiba cu ce sa si le cumpere.

Si parintele Isaia, in loc sa umble mortis, ca alti popi, dupa cersitorit, luand si de pe viu si de pe mort, sa aiba cu ce se impopotona, el, dimpotriva, zicea ca este de alta parere, si anume: "Decat sa dai de pomana la calici sambata, mai bine ceva de baut mahmurilor, martea"

Odata, chemand epitropul unei biserici mai saracute pe parintele Duhu sa slujeasca de hram, sfintia-sa si-a atarnat la piept o cruce mare, de lemn, legata cu sfoara groasa de canepa, zicand:

- Iarta-ma, Doamne, ca te-am spanzurat cu ata, neavand lant de aur, nici de argint, cu care te spanzura mai marii mei, arhiereii.

La Manastirea Neamtului, stand adeseori de vorba cu staretul Naftanail, parintele Duhu ii zicea, sfichiuindu-l, ca rusii din aceasta lavra romaneasca s-au puiezit, ca si holera adusa in Moldova pe cozile cailor rusesti la 1828. Staretul, nemaiputandu-i sta impotriva, zicea de la o vreme: "Hai pacam, parinte Isaia", cinstindu-l cu rachiu indulcit cu miere, pahar dupa pahar, pana ce parintele Duhu spunea:

- Lasa-ma in pace, cuvioase, ca se invarteste lumea cu mine de-atata aghiazma ruseasca; mai bine sa ne impacam. Si incepea a-i canta irmosul urmator, pe glas al doilea: "Umblat-au Israil prin valul cel invaluit, c-un ulcior legat de gat si c-un curcan fript, ca s-a proslavit".

Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea: "Din tineretile mele, multe oale si ulcele se lupta cu mine; dar mai multe paharele, cate stele sunt pe cer




Ploscuta mea, iubit vas,

Pasare cu dulce glas,

Eu la gura te ridic,

Tu imi canti; coglic! coglic!

Si nu ma-ndur sa te las,

Caci ma plesnesti tot in nas

Vai, sarace poloboace,

De te-ai face mai incoace;

Sa ne strangem vro cativa,

Noi, spre mantuirea ta.

S-om mai veni vro doi-trei

Si ti-om pune-un capatai,

S-om aduce-un popa rus,

Si te-a da cu fundu-n sus!"

Unui arhimandrit grec ce blagoslovea pe diacon la slujba: "Sa indrepteze Domnul pasii lui spre tot lucrul bun", parintele Duhu ii zise:

- Ba mai bine sa indrepteze Domnul pasii vostri peste Dunare, cuviosilor, ca destul ne-ati pangarit biserica si neamul cu smeritele voastre blagoslovenii.

Profesorului Columb de la liceu, care zise odata parintelui Isaia "Buna dimineata, Duhule", el ii raspunse:

- Multumesc, cadavrule! Si cred ca ai la stiinta ca cuvintele popa si profesor se incep cu "pocoi", ca si substantivul porcule.

Popilor de mir, pe care ii numea haldei, le canta antifoanele urmatoare:

"Diaconii si cu pochii, de treji ce sunt, de-abia vad cu ochii. Iar mamelor preotese, betia din cap nu le mai iese!"

Si cate ponturi si ponosuri nu da dintr-insul, de-i era si lui lehamete cateodata sa se mai intalneasca cu cineva si sa-l mai starneasca la vorba.

Odata, iesind suparat de la Mitropolie, il intalneste parintele Arbore de la Barnovschi si-l intreaba:

- De unde vii, parinte Isaie?

- Nu stiu!

- Incotro ai luat-o, parinte Isaie?

- Nu stiu!

- Cum asa, de nu stii nici de unde vii, nici incotro te duci?!

- Iaca cum, raspunse parintele Duhu: cand eram baiat, stupeam in palma stanga, apoi tranteam cu muchea palmei celeilalte in stupit si, in care parte sarea el, intr-acolo apucam si eu.

- Si acum tot asa faci? intreba parintele Arbore.

- Tot, batar sa crape dracul!

- Dar daca, din intamplare, ar sari stupitul inspre Golia, cum ti s-ar parea?

- Dar stii ca m-ai ars, haldeule?! zise parintele Duhu, luandu-si talpasita, Dunare de manios.

La cea din urma, strangand parintele Duhu para catre para, si-a comisionat carti spiritiste si, citindu-le, cica a zis catre oarecine:

- Aceste carti, incapand in mana unor sarlatani ignoranti, ai sa auzi vorbindu-se ca fac minuni, ca sfintii.

Si sfant sa fie rostul parintelul Duhu, caci tocmai asa s-a intamplat.

Intr-una din zile, neavand el cu ce sa-si cumpere paine, le-a luat cu vravul si le-a vandut directorasului unei scoli primare cu te miri ce. Si de-atunci inceputul spiritistilor in Iasi. De-atunci Grigore Nazianzul, Efrem Sirul, Solomon inteleptul si alti raposati de veacuri nu se mai pot linisti in morminte; intrebare peste intrebare li se face. S-apoi, ia sa nu raspunda, ca dracu-i al lor pe sapte ani!

Auzind parintele Duhu ca s-a facut zvon prin Iasi despre niste nazdravanii ca aceste, cica s-a luat sfintia-sa pe ganduri, zicand:

- Vai de cel ce se sminteste, dar mai vai de cel prin care vine sminteala!

Si poate ca din aceasta pricina, bolnavindu-se greu, si-a dat duhul, tocmai cand ajunsese ingrijitor la biserica Nicorita din Tatarasi; de unde aproape fiindu-i tintirimul Eternitatea, si-a luat acolo casa de veci, fie-i tarna usoara! Si de-atunci, ca' mai ba sa-l vada cineva badadaind pe ulitele Iasilor.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Popa Duhu



Opera si activitatea literara Ion CREANGA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion CREANGA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Amintiri din copilarie

- citeste textul
Amintiri din copilarie - primul roman rural romanesc (Compozitia, Subiectul)
Povestire pe parti
AMINTIRI DIN COPILA,RIE (PUPA,ZA DIN TEI) - Diferitele episoade - comentariu
Amintiri din copilarie - romanul devenirii
Amintiri din copilarie - capodopera a creatiei lui Ion Creanga.
Caracterizare - Smaranda - personaj din opera Amintiri din copilarie
AMINTIRI DIN COPILARIE - comentariu pe subiecte si fragmente (proverbe si zicatori - copilaria)
Ion Creanga, Amintiri din copilarie, partea I - Interpretare de text la prima vedere
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - analiza pe fragmente
EXERCITII
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Geneza operei
Portretul lui Nica si al mamei sale Smaranda
Sursele umorului
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Studiul textului

PUPAZA DIN TEI

- citeste textul
PUPAZA DIN TEI - analiza literara



Poezie

Inul si camasa

- citeste textul



Basm popular

Povestea lui Harap Alb

- citeste textul
Povestea lui Harap Alb
Interpretare de text la prima vedere Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb - intelegerea textului, Oralitatea stilului
POVESTEA LUI HARAP-ALB rezumat
POVESTEA LUI HARAP - ALB - Repere

HARAP ALB


Relatiile dintre doua personaje studiate intr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Relatia dintre incipit si final intr-un basm: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Relatia dintre doua personaje studiate intr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
basmul HARAP ALB
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb -intre realitate si fabulos - Basmul cult
POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creanga (1837 -1889)
POVESTEA LUI HARAP-ALB - basm cult -
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga - Opera si contextul cultural

Danila Prepeleac

- citeste textul
Basmul Danila Prepeleac de Ion Creanga

Acul si barosul

- citeste textul

Cinci paini

- citeste textul



Povestiri

POVESTEA LUI STAN PATITUL

- citeste textul
POVESTEA LUI STAN PATITUL - analiza literara

Pacala

- citeste textul

Ursul pacalit de vulpe

- citeste textul

Mos Nichifor cotcariul

- citeste textul

Povestea unui om lenes

- citeste textul

Mos Ion Roata

- citeste textul

Popa Duhu

- citeste textul