Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Ion Creanga - arta naratiunii despre Ion CREANGA



Naratiunea prin dialog, umorul, jovialitatea si eruditia paremiologica, oralitatea povestirii intr-un ritm alert, toate acestea particularizeaza stilul si talentul prozatorului ilustrat in toate creatiile literare, definind arta naratiunii lui Ion Creanga.



Facand o paralela fntre lumea basmului si taranii din Humulestii lui Creanga, Harap-Alb, un fel de Fat-Frumos din basmele . populare, este viteaz, rabdator, generos, curajos, angajat cu toata convingerea in lupta impotriva raului si mai ales este inzestrat cu arta de a-si face prieteni. El este mereu condus, sfatuit si ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, numai astfel reusind sa treaca unele probe, altele fiind depasite de bunii sai prieteni, personaje fabuloase de basm. Pe de alta parfe, Harap-Alb este flacaul supus initierii in experienta vietii catre maturizare, supus incercarilor sortii, din care tanarul trebuie sa devina apt a-si intemeia o familie, sa aiba capacitatea de a conduce, de a pastra un secret si de a-si tine cuvantul dat, adica de a se putea integra in viata colectivitatii. Trecand cu bine toate probele, flacaul se inscrie in codul civilizatiei taranesti, demonstrand generozitate, bunatate, inteligenta, tact, discretie, capacitatea de a intretine o familie, valorificand traditiile mostenite de la strabuni (hainele, armele si calul tatalui saU).

Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creanga, deoarece ele definesc trasatura dominanta de caracter care-i individualizeaza in mod sugestiv: "Setila" poate fi betivul satului; "Flamanzila" - taranul lacom si mancau; "Ochila" - cel care vede tot peste gardurile oamenilor, oricum s-ar ascunde acestia de ochii lumii ("care vede .toate si pe toti altfel de cum vede lumea cealalta, numai pe sine nu se vede cat e de frumusel"); "Gerila" care umbla si vara infofolit si se vaita de frig etc. Dai* orice trasatura, fie ea si defect, ce domina omul de rand poate deveni la un moment dat benefica, "tot omul are un dar si un amar, si unde prisoseste darul, nu se mai baga in sama amarul".



Spanul, om insemnat de natura, este simbolul raului, viclean, infricosator, agresiv si violent, avand ca principiu de viata ideea ca "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc tinute in frau". Prin intregul sau comportament, spanul ilustreaza proverbul "Sa te fereasca D-zeu cand se face tiganul fecior de imparat", ca devine arogant, dictatorial, deoarece "frica pazeste bostanaria" sau "cand vezi ca mata face marazuri, s-o strangi de coada pana mananca mere padurete". El simbolizeaza pe omul ajuns bogat prin viclesug si prin minciuni, care dispretuieste munca, pe care nu-1 respecta nimeni in satul lui, desi toti ii stiu de frica. Dar cand vine momentul dezvaluirilor, oamenii sunt necrutatori, mai ales prietenii celui persecutat in mod deosebit, ca in basm, unde calul este cel care-I pedepseste pe span.

"Geniul humulestean este aceasta capacitate extraordinara de a-si lua in serios eroii, de a le retrai aventurile, de a pune cu voluptate in fiecare propriile lui aspiratii nerostite, slabiciuni, vicii, tulburari si uimiri, adica de a crea viata. [] Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul span si omul ros." (Nicolae ManolescU).

Arta naratiunii se contureaza cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii, fara digresiuni sau descrieri suplimentare, prin dialogul dramatizat, prin umorul debordant realizat cu jovialitate, prin oralitatea stilului, data mai ales de eruditia sa paremiologica.

Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a intamplarilor in fata unui public, a unui auditoriu care asculta si nu pentru cititori.



Modalitati de realizare a oralitatii stilului:

» dialogul: "- Parca v-a iesit un sfant din gura, Luminate imparate, zise atunci Flamanzila. []- Ia lasati, mai, zise Ochila, clipocind mereu din gene."; "Atunci spanul zice ingamfat: - Ei, mosule, ce mai zici? - Ce sa zic, nepoate!

    Ia, cand as avea eu o sluga ca aceasta, nu i-as trece pe dinainte. - D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasa? Numai de vrednicia lui - zise spanul - caci altfel nu-1 mai luam dupa mine ca sa-mi incurce zilele.";

» folosirea dativului etic: "Si odata mi ti I insfaca cu dintii de cap, zboara cu dansul in inaltul ceriului si apoi, dandu-i drumul de-acolo, se face spanul pana jos praf si pulbere.";

» exclamatii, interogatii, interjectii: "Si odata mi t-o insfaca ei, unul de o mana si altul de cealalta, si hai, hai!

    hai, hai!

    in zori de ziua ajung la palat" "- Mai, Pasarila, iacata-o-i, ia!

   " "Ei, apoi? Lasa-te in sama lor, daca vrei sa ramai fara cap";

» expresii onomatopeice: "si cand sa puna mana pe dansa, zbrr!

   pe varful unui munte si se ascunde dupa o stanca [,..] si cand sa puna mana pe dansa, zbrr!

    si de acolo si se duce de se ascunde tocmai dupa luna"; "S-odata pornesc ei, tcleap-teleap-teleap, si cum ajung in dreptul usii, se opresc putin."

» imprecatii, apostrofe: "Numai de nu i-ar muri multi inainte; sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri."; "Na!

    asa trebuie sa pateasca cine calca juramantul!

   ";

» adresare directa: "Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati";

» diminutive: "Si daca Ji putea scoate la capat trebusoara asta, atunci oi mai vedea eu"; "Ma, fetisoara imparatului ne-a tras butucul [] s-a prefacut in pasarica, a zburat ca sageata pe langa ceilalti";

» formule specifice oralitatii: "toate ca toate","vorba ceea", "de voie de nevoie", "vorba unei babe"; "vorba cantecului"; "Vorba ceea: Da-mi, doamne, ce n-am avut,/ Sa ma mier ce m-a gasit";

» proverbe si zicatori: "Capul de-ar fi sanatos, ca belele curg garla"; "Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale"; "Nu-i dupa cum gandeste omul, ci-i dupa cum vrea Domnul"; "frica pazeste bostanaria"; "omul sfinteste locul"; "Sa nu dea Dumnezeu omului, cat poate el suferi".

» versuri populare sau fraze ritmate: "Poate ca acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbita, var primare cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila, ori din targ de la Sa-1-cati, megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati.", "La placinte,/ inainte/ Si la razboi/ inapoi."; "Voinic tanar, cal batran/ Greu se-ngaduie la drum!

   ".




» cuvinte si expresii populare, regionalisme: "m-ai bagat in toate grozile mortii" (m-ai ingrozit -nN); "n-ai cui banui" (n-ai pe cine da vina - n n.); "o lua in porneala" (se ducea la pascut - nN); "a mana porcii Ia jir" (a sforai - nN); "hatarul" (placerea - nN); "a se chiurchiului" (a se chercheli, a se ameti - nN); "farmazoana" (vrajitoare, sireata - nN); "arzuliu" (fierbinte - nN); "teleaga" (partea de dinainte a plugului - nn.);

a-  Umorul in proza Iui Creanga este dat de starea permanenta de buna dispozitie a autorului, de jovialitatea, verva si placerea lui de a povesti pentru a starni veselia "ascultatorilor". Absenta satirei deosebeste, in principal, umorul lui Creanga de comicul lui Caragiale, povestitorul avand o atitudine de intelegere fata de pacatele omenesti, ba chiar facand haz de necaz cu optimism si vitalitate, crezand intr-o atare indreptare a defectelor umane ("Razi tu, razi, Harap Alb [] dar unde mergi, fara de mine n-ai sa poti face nimica").



Modalitati de realizarea umorului:

» exprimarea poznasa, mucalita, intr-o siretenie a frazei la care este. imposibil sa nu te amuzi: "Si inaltimei voastre gand bun si mana sloboda, ca sa ne dati cat se poate mai multa mancare si bauturica, zise Setila, caruia ii lasa gura apa; ca din mancare si bautura las daca ne-a intrece cineva; numai la treaba nu ne prea punem cu toti nebunii"; "as ruga pe luminarea sa, ca daca are de gand a ne ospata, dupa cum s-a hotarat, apoi sa ne indeseasca mai mult cu udeala, pentru ca acolo sta toata puterea si indrazneala"; "Doar unu-i imparatul Ros, vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita.";

» combinatii neasteptate de cuvinte: "Tare-mi esti drag!

    Te-as vari in san, dar nu incapi de urechi"; "Dar amarnic mai esti la viata; cand te manii, faci sange-n baliga"; "Ia sa-i faci chica topor, spinarea doba si pantecele cobza";

» caracterizari pitoresti cu ajutorul cuvintelor familiale: fata imparatului Ros este "o zgatie de fata", "un drac, bucatica rupta din tata-sau din cap pana in picioare, ba inca si mai si"; "care de care mai chipos si mai imbracat, de se taraiau atele si curgeau oghelele dupa dansii";

» vorbe de duh: "Vorba ceea: da-i cu cinstea, sa piara rusinea";

» autopersiflarea: "Crai, craiese si-mparati,/ Oameni in sama bagati,/ S-un pacat de povestariu,/ Fara bani in buzunariu."

» ironia: "Se vede lucru, ca nici tu nu esti de imparat, nici imparatia pentru tine; si decat sa incurci numai asa lumea, mai bine sa sezi deoparte cum zici, caci mila domnului: lac de-ar fi, broaste sunt destule"; "Ei, dragul tatei, asa-i ca s-a implinit vorba ceea: apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem.";

» caracterele personajelor: imparatul Ros are "inima haina, nu se mai satura de a varsa sange omenesc"; fata Iui este "o farmazoana cumplita"; imparatul Verde este bland, vesel si petrecaret, "prea intri in voia supusilor";

» poreclele personajelor: Pasarila, Buzila;

» situatiile si intamplarile in care sunt pusi eroii: aparitia ciudatelor personaje in fata imparatului Ros, care incercau sa se poarte elegant si protocolar, starneste nedumerirea acestuia: "imparatul i-a fost de-a mirarea, vazand ca niste golani au asemenea indrazneala, de vin cu nerusinare sa-i ceara fata, fie din partea oricui ar fi.";

» diminutive cu valoare augmentativa: "bauturica" pentru cele "12 buti pline cu vin din cel hranit (vin tare - n.n.) [] bauturica mai este ce este" , "buzisoare" pentru "niste buzoaie groase si dabalazate" (lalai, atarnand in jos - n.n.): "Atunci Gerila sufla de trei ori cu buzisoarele sale cele iscusite";

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.