Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Ion CREANGA



Ion CREANGA - poza (imagine) portret Ion CREANGA



Despre Povestea lui Harap Alb

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Povestea lui Harap Alb
Interpretare de text la prima vedere Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb - intelegerea textului, Oralitatea stilului
POVESTEA LUI HARAP-ALB rezumat
POVESTEA LUI HARAP - ALB - Repere




Povestea lui Harap Alb de Ion CREANGA





a) Harap Alb este ca forma un basm cult, din punctul de vedere al continutului o nuvela simbolista, ca mesaj o fabula, ca modalitate artistica o alegorie si are ca tema lupta dintre bine si rau. Ideea este ca binele invinge.



Subiectul are o structura secventiala, fiecare element constitutiv fiind de fapt o initiere a eroului principal, o sacralizare a lui prin dobandirea .cunoasterii, a constiintei de sine, ca o trecere de la conditia de muritor la cea de nemuritor, de principiu, de centru a) universului, de spirit conducator al ordinii universale.



Alegerea eroului este realizata in prima secventa si este determinata de destinul sau, asa cum i-l aduce la cunostinta Sfanta Duminica, care-l incearca prefacandu-se intr-o batrana. Cei doi frati mai mari, orgoliosi, se cred indreptatiti sa aiba aceasta cinste, dar se intorc umiliti, fiindca nu au virtutile morale necesare.



Initierea are in vedere o insusire, o afirmare, o verificare si o consolidare a virtutilor: rabdarea (furnicilor care aleg macul de nisip), milostenia (dania facuta unei batrane - Sfanta Duminica), smerenia (ii este rusine de intoarcerea fratilor sai), intelepciunea (simbolizata de salatele din gradina ursului, pe care le obtine, fiindca asculta, este milos, harnic), blandetea (are grija de furnica, de albina, de cal, de Flamanzila, Ochila, Setila, Pasarila, Gerila), curatenia (respecta cuvantul dat prin juramant), cumpatarea (echilibrul cu care trece prin incercari), harnicia (face "adapost pentru albine, ingrijeste calul, freaca armele, ocroteste furnicile), curajul (andreea), ascultarea (implineste sfaturile Sfintei Duminici).



O singura neascultare, a sfatului tatalui sau, de a nu-si lua un slujitor span, ii aduce toate necazurile. Toate elementele naratiunii au o ordine simbolica, ca un drum prin labirint. Prin milostenie dand un ban Sfintei Duminici el afla cum sa se pregateasca de drum. Alegerea calului cu o tipsie de jaratec sugereaza purificarea trupului,- calul. in mod simbolic calaretul este spiritul, care trebuie sa conduca trupul. El. ia hainele de mire ale tatalui si armele simbolizand arhetipal investirea sa ca principiu masculin. Andreea - curajul - il ajuta sa intre in labirint, trecand peste podul strajuit de tajal in piele de urs. Dobandirea pieii de urs ii este necesara, fiindca simbolizeaza intelepciunea cu care va insela pe ursul - demon, care pazeste salata -cunoasterea - simbolizata in Mahabharata prin aiurita - soma nemuririi.



Atacul spanului - reprezentare a vrajmasului - inseamna lupta cu lumea, se petrece cand intra in fantana, adica in sine spre a obtine apa rece - psihe - psihon -spiritul rece. Lupta are deci trei etape distincte: cu trupul, cu lumea, cu demonii.



Lupta cu trupul se incheie prin dobandirea calului, adica supunerea trupului, prin dobandirea armelor, adica a virtutilor, a hainelor si a pielei de urs, adica a conditiei arhetipale exprimata prin simbolul mire.



Lupta cu lumea, adica cu vrajmasul - spanul - inseamna dobandirea cunoasterii (salatele din gradina ursului), a puterii, cand il va invinge pe Mara (cerbul cu nestemate), care declanseaza maya (iluzia valorilor materiale), adica pe demonul ascuns in lume.



Lupta cu demonul - imparatul Rosu - are ca scop obtinerea fetei acestuia (simbol al constiintei - de aceea se ascunde pe luna - al principiului feminin), adica sa realizeze o metamorfoza a constiintei, sa o transforme intr-o "sosie", intr-un alter ego al eroului.



Lupta eroului.nu este pentru o cauza personala, ci are ca scop salvarea lumii din mana duhului rau. De aceea atunci cand preia sabia si obrazarul lui Statu-Palma-Barba-Cot, el preia insemnele puterii asupra lumii. Cand groapa se umple de sangele cerbului, Harap Alb, ca si Singfried eroul din Cantecul Nibelungilor", dobandeste botezul eternitatii, de aici si stralucirea de soare a capului cerbului.



Prin incercarea cu casa de arama se sugereaza puterea de a raci mintea infierbantata de demonul maniei in razboiul cu gandurile. incercarea cu multe feluri de mancare este infrangerea demonului lacomiei. Alegerea adevaratei fete a imparatului Rosu este lupta cu demonul minciunii, pentru care trebuie darul deosebirii duhurilor s.au cunoasterea discriminativa coordonata de legea discriminarii, adica dobandirea credintei adevarate. De aici incercarea puterii discriminative a nuantelor simbolizata de alegerea macului de nisip facuta de furnicile - ganduri. Cand fata imparatului Rosu se va ascunde pe luna, ea sugereaza ca este o ipostaza a principiului feminin, o dimensiune a constiintei universale. in Upanisade luna este ochiul stang al constiintei universale iar soarele ochiul drept. Harap Alb are atributele lui Fat Frumos-Sfantul Soare, adica palosul fermecat, calul inaripat, a infrant balaurul-demonul-cerbul, a fost sacralizat prin botezul cu sanger Fata imparatului Rosu devine Ileana Cosanzeana, dar sugereaza si mitul pasarea maiastra. Ea trimite o pasare sa-i aduca apa vie si trei smicele de mar dulce. Locul este simbolic, unde se bat muntii in capete, adica la limita lumilor. Apa vie este apa Duhului Sfant care curge in gradina raiului, smicelele de mar dulce sugereaza cele trei etape ale cunoasterii, de initiere in tainele lumii, tu ele fata imparatului Rosu va da lui Fat-Frumos viata vesnica, iar imparatul Verde, Bunul Parinte al Vietii, ii va da ca rasplata imparatia, ca sa se implineasca una din fericirile din textul Sfintei Evanghelii: "Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul".





b) Sinteza estetica, realizata de Ion Creanga o gasim si in povestile sale, unde insa accentul cade pe dimensiunea romantica. De aceea structura narativa este romantica, fiindca are modelul vegetal. Radacina este alegerea si plecarea eroului, trunchiul il formeaza cele trei incercari: cu salata din gradina ursului, cu cerbul si cu fata imparatului Rosu. Arborescenta este data de evenimentele legate de cea de a treia incercare: protejarea albineloY, furnicilor, luarea tovarasilor de drum: Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasarila, care impreuna cu albina si furnica fac sapte. La acestia adaugam pe Sfanta Duminica, calul si fata imparatului Rosu, fiindca el Fat-Frumos este desavarsit, element sugerat prin numarul zece.

Romantice sunt tema, eroii, conflictul, subiectul, fiindca avem o evaziune in basm, o pretuire a folclorului prin dezvoltarea, unor structuri si simboluri preluate de Ion Creanga din folclor. Fantasticul ca trasatura a romantismului consta in pre?.enta Sfintei Duminici, a calului care vorbeste, a comunicarii eroului cu albinele si furnicile, a puterilor celor cinci tovarasi de drum. Sub infatisarea lor de eroi de basm distingem insa vorbele si trasaturile de caracter ale unor tarani din Humulesti, ceea ce arata ca realismul este o prezenta vie chiar si in structura basmelor lui Creanga. in acelasi timp -eroii au si trasaturi general umane: Gerila este egoistul, Setila si Flamanzila sunt lacomia personificata, furnica este harnicul, albina este adevarul, Ochila este prevederea, Pasarila este priceperea, care dau masura omului.



Contextul simbolic este bine realizat si puncteaza etapele drumului prin labirint: podul, fantana, salatele, cerbul, albina, furnica, palosul, calul, fata imparatului Rosu, casa de arama, luna, muntii cai;e se bat in capete, turturica, ursul, jaratecul, smicelele de mar dulce, apa vie, de aceea se poate discuta de o prefigurare a simbolismului la Ion Creanga.



Arta povestirii se caracterizeaza prin profunzimea sensurilor, prin simboluri, prin expresivitate, ineditul situatiilor, construirea personajelor. Personajele au detalii semnificative, care le dau aspectul de unicat. Gerila are urechi "clapauge" si "buzoaie groase si dabalazate" si cand sufla din ele se pune o promoroaca groasa de-o palma. Ochila are un singur ochi in frunte si vorbeste ca un taran din Humulesti: "Mai, fetisoara imparatului ne-a tras butucul. A dracului zgatie de fata, s-a prefacut in pasarica a zburat ca sageata pe langa ceilalti si ei habar n-au de asta." Pasarila se lungeste "cotrobaie" pe dupa stanci si o "gabuieste" pe fata in spatele lunii.



Comicul este de personaj, de limbaj, de situatie. Comicul sau umorul alterneaza in realizarea unor eroi, in limbaj, in situatiile create. Eroii sunt priviti cu umor. "Gerila se intindea de caldura de-i treceau genunchii de gura". Cand este introdus in casa de arama nu vrea s-o raceasca, fiindca pentru el este foarte buna. Comicul este ca in loc sa arda ei striga ca mor de frig. La fel cand li se dau cantitati mari de . mancare ei ii lasa pe Flamanzila si pe Setila sa-si arate maiestria iar ei apoi striga ca mor de foame. Puterea imparatului Rosu, ca si in cazul lui Ivan Turbinca, se dovedeste neputincioasa.



Dativul etic sugereaza participarea autorului la actul narativ si-l va angaja pe cititor. Cand calul il prinde pe Span, ca sa-l pedepseasca, avem un dativ etic: "si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap".



Stilul lui Creanga se caracterizeaza prin oralitate, nuantare, vocabularul moldovenesc, expresii ale limbii vorbite, proverbe si zicatori, obiecte si port. Oralitatea este evidenta prin onomatopee, exclamatii, expresii: "inteles-ati", .,ce-mi pasa mie . ", ,.de-ar sti omul ce-ar pati / dinainte s-ar pazi!".



Caracterul moralizator con.sta in concluzia pe care trebuie sa o traga cititorul si anume, ca, pentru a iesi de sub influenta duhului rau, omul trebuie sa duca un razboi cu trupul, cu lumea .si cu demonii. Aceasta lupta trebuie dusa cu iscusinta, cumpatare, vitejie, eu afirmarea virtutilor, care nu sunt o problema teoretica ci seninul drumului spre desavarsire Masura omului, valoarea lui, sunt date de faptele, cuvintele si gandurile, pe care le imbunatateste mereu spre a intra pe teritoriul sacrului. implinind cuvintele sfantului apostol Pavel, ca cei alesi fie ca suni in trup, fie ca sunt in cer, pentru Dumnezeu traiesc. Ca diacon, Ion Creanga a stiut acest lucru si a lucrat mai putin diaconia, dar scrisul sau a adus lumina in multe mint inimii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.