Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Ion Creanga - universul creatiei - Romanul traditional despre Ion CREANGA



Ion Creanga ramane, poate, cea mai spectaculoasa si originala voce ivita in literatura romana din secolul al XlX-lea, autor al unei opere rapsodice in care se manifesta un scriitor cult, o constiinta spontana, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rand pe rand, culegator de basme, rapsod popular, geniu oral etc, Creanga scapa, in mod evident, unei caracterizari unice. Opera sa nu se raporteaza la nimic din ce s-a scris in literatura romana, constituindu-se intr-un micro-univers inchis si inexplicabil, suficient siesi. Ibraileanu il numeste un Homer al nostru", opera sa fiind o epopee" in care traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului", iar cele peste o mie de referinte bibliografice ne indreptatesc sa vorbim de un fenomen Creanga.



Tudor Vianu apreciaza ca Ion Creanga face trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana", iar Nicolae Manolescu vede in el creatorul unei comedii umane tot asa de profunde si de universale in tipicitatea ei precum aceea a lui Sadoveanu".

Dupa ce Maiorescu 1-a indemnat sa scrie manuale, iar Eminescu 1-a adus la Junimea", Creanga nu numai ca si-a descoperit vocatia creatoare, dar a dobandit chiar o constiinta artistica, de scriitor, el exprimandu-se in scris nu numai dintr-o pornire instinctiva de a se destainui, cum au spus unii, ci avand o conceptie si o viziune proprii actului creator.

Ca orasean, a fost toata viata un insingurat, negasindu-si locul altundeva decat in satul natal. Obsedat de ideea trecerii timpului obiectiv, Creanga i se sustrage, evadand in cel subiectiv, al operei sale. Din acest punct de vedere, Amintiri reprezinta un document uman foarte important, deoarece eternizeaza copilaria autorului. Marele povestitor reinvie o epoca cu oameni si intamplari verosimile, o lume a traditiilor, un sat arhetipal cu o aureola inconfundabila, evocata de afectivitatea scriitorului. Scriind, Creanga se construieste pe sine si de la acest grad de identificare incepe sa se faureasca, tipologic, un fundal complex, un spectacol ce poarta pecetea autenticitatii.



Universul operei lui Creanga, cuprinzand povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani etC), povestiri (Mos Ion Roata, Ion Roata si Voda Cuza, Popa Duhu, Inul si camesa etC), nuvele (Mos Nechifor CotcariuT), basme (Povestea Porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) si romanul Amintiri din copilarie, se defineste prin proiectarea lumii taranesti traditionale in fabulos, prin perspectiva nostalgica si anecdotica asupra trecutului, prin umorul si oralitatea stilului, prin viziunea morala si caracterologica.

Jovial povestitor baroc in linie rabelaisiana, Ion Creanga are voluptatea epicului pur, opera sa marturisind o adanca nevoie de a povesti prin care se restituie povestirii functia ei estetica primitiva, de a se adresa unui auditoriu si de a fi generata nu din nevoia de a transmite o anume idee sau informatie, ci de a stabili un raport uman cald, apropiat, intr-un spatiu spiritual comun." (Tudor VianU) in acelasi sens, Filimon Domnica observa ca povestirile lui Creanga nareaza intamplari mai mult sau mai putin verosimile, in care nu desfasurarea actiunii este partea cea mai importanta, ci zugravirea relatiilor dintre oameni, a gesturilor si a reactiilor lor sufletesti, reproducerea vorbirii lor".

In intreaga opera a lui Creanga exprimarea este vie, autentica, iar spontaneitatea expresiilor ascunde caracterul lucrat al compozitiei si tentatia spectacularului, astfel incat scene intregi pot fi dramatizate. Farmecul naratiunii, in ansamblul ei, este rezultatul unei armonizari desavarsite intre povestire, descriere si dialog, nascuta dintr-o incomensurabila p/cere de a taifasui, ce confera textului o vibratie puternica si o emotie neintrerupta.



Limba lui Creanga este sufletul povestitorului, in masura in care si acesta se asaza ca voroitor in mijlocul ascultatorilor, si, totodata, sufletul eroilor sai. Naratiunea are doua realitati concentrice: intai pe aceea a povestitorului, care starneste hazul si multumirea prin chiar prezenta lui, cum se intampla cu actorul si cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din naratiune."(G. CalinescU)

Caracterizat de Vladimir Streinu ca un scriitor popular pentru intelectuali si cult pentru popor", un spirit nastratinesc" (G. CalinescU), emblematic pentru poporul roman, dar si pentru intreg spatiul balcanic, Ion Creanga stie sa genereze, prin opera sa, o buna dispozitie contagioasa, alimentata de un umor definitoriu pentru intreaga sa opera, indiferent de specia literara in care se incadreaza fiecare lucrare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.