Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Mos Ion Roata de Ion CREANGA (Povestire)

 

(AnecdotA)

La 1857, pe cand se fierbea Unirea in Iasi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogalniceanu si altii, au gasit cu cale sa cheme la Adunare si cativa tarani fruntasi, cate unul de fiecare judet, spre a lua si ei parte la facerea acestui maret si nobil act national. Cum au ajuns taranii la Iasi, boierii au pus mana de la mana, de i-au ferchezuit frumos si i-au imbracat la fel, cu cheburi albe si cusme noua, de se mirau taranii ce berechet i-a gasit. Apoi, se zice ca i-ar fi dat pe seama unuia dintre boieri sa le tina cuvant, ca sa-i faca a intelege scopul chemarii lor la Iasi.

- Oameni buni, stiti pentru ce sunteti chemati aici, intre noi? zise boierul cu blandete.

- Vom sti, cucoane, daca ni-ti spune, raspunse cu sfiala un taran mai batran, scarpinandu-se in cap.

- Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, doua tari surori, crestine si megiese, Moldova noastra si Valahia sau Tara Munteneasca, de care poate-ti fi auzit vorbindu-se, se sfasie si se mananca intre dansele, spre cumplita urgie si pieire a neamului romanesc. Tari surori si crestine, am zis, oameni buni; caci precum ne inchinam noi, moldovenii, asa se inchina si fratii nostri din Valahia. Statura, vorba, hrana, imbracamintea si toate obiceiurile cate le avem noi le au intocmai si fratii nostri munteni. Tari megiese, am zis, oameni buni; caci numai parauasul Milcov, ce trece pe la Focsani, le desparte. "Sa-l secam dar dintr-o sorbire" si sa facem sfanta Unire, adica infratirea dorita de stramosii nostri, pe care ei n-au putut s-o faca in imprejurarile grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treaba crestineasca si frumoasa avem de facut. Numai Dumnezeu sa ne-ajute! Inteles-ati, va rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Si daca aveti ceva de zis, nu va sfiiti; spuneti verde, moldoveneste, ca la niste frati ce va suntem; ca de-aceea ne-am adunat aici, ca sa ne luminam unii pe altii si Dumnezeu sa ne lumineze pe toti cum a sti el mai bine!




- Intelegem, cucoane, asa a fi, raspunsera cativa tarani mai rusinosi; ca, da, daca nu-ti sti dumneavoastra ce-i pe lume, noi, taranimea de la coarnele plugului, avem sa stim ce-i bine si ce-i rau?

- Ba eu, drept sa va spun, cucoane, n-am inteles! cica zise cu indrazneala unul dintre tarani, anume Ion Roata. S-apoi, chiar daca ne-am pricepe si noi la cate ceva, cine se mai uita in gura noastra? Vorba ceea, cucoane: "Taranul, cand merge, tropaieste, si cand vorbeste, hodorogeste", sa ierte cinstita fata dumneavoastra. Eu socot ca treaba asta se putea face si fara de noi; ca, da, noi stim a invarti sapa, coasa si secera, dar dumneavoastra invartiti condeiul si, cand vreti, stiti a face din alb negru si din negru alb Dumnezeu v-a daruit cu minte, ca sa ne povatuiti si pe noi, prostimea

- Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe cand numai boierii faceau totul in tara aceasta s-o storceau dupa plac. Astazi toti, de la vladica pana la opinca, trebuie sa luam parte la nevoile si la fericirea tarii. Munca si castig, datorii si drepturi, pentru toti deopotriva.

Le spuse boierul apoi despre originea romanilor, cum si de cine au fost ei adusi pe aceste locuri; despre suferintele lor si cum au ajuns a fi dezbinati si imprastiati prin alte tari. Le da el pilde cate si mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii invrajbiti si, in sfarsit, se sileste bietul crestin din rasputeri a-i face sa inteleaga care sunt roadele binefacatoare ale Unirii, aducandu-le aminte ca tot "pentru unirea tuturor" se roaga si sfanta biserica in toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.

- Ei, oameni buni, cred ca acum ati priceput!

- Priceput, cucoane, cat se poate de bine, raspunsera mai toti. Dumnezeu sa va ajute la cele bune!

- Ba eu tot nu, cucoane, raspunse mosul Ion Roata.

- Dumnezeu sa ma ierte, mos Ioane, dar dumneata, cum vad, esti cam greu de cap; ia haidem in gradina, sa va fac a intelege si mai bine. Mos Ioane, vezi colo, in ograda la mine, bolovanul cel mare?

- Il vedem, cucoane.

- Ia fa bine si ada-l ici langa mine, zise boierul, care sedea acum pe un jilt in mijlocul taranilor.

- S-avem iertare, cucoane, n-om putea, ca doar acolo-i greutate, nu saga.

- Ia cearca si vezi. Mos Ion Roata se duce si vrea sa ridice bolovanul, dar nu poate.

- Ia du-te si dumneata, mos Vasile, si dumneata, bade Ilie, si dumneata, bade Pandelachi.

In sfarsit, se duc ei vro 34 tarani, urnesc bolovanul din loc, il ridica pe umeri si-l aduc langa boier.




- Ei, oameni buni, vedeti? S-a dus mos Ion si n-a putut face treaba singur; dar cand v-ati mai dus cativa intr-ajutor, treaba s-a facut cu mare usurinta, greutatea n-a mai fost aceeasi. Povestea cantecului:

Unde-i unul, nu-i putere,

La nevoi si la durere;

Unde-s multi, puterea creste,

Si dusmanul nu sporeste.

Asa si cu Unirea, oameni buni! Credeti dumneavoastra ca, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem sa fim numai atatia? Fratii nostri din Transilvania, Bucovina, Basarabia si cei de peste Dunare, din Macedonia si de prin alte parti ale lumii, numai sa ne vada ca traim bine, si ei se vor bucura si ne vor iubi, de n-or mai indrazni dusmanii, in vecii vecilor, a se lega de romani. D-apoi fratii nostri de sange: frantujii, italienii, spaniolii si portughezii, ce asteapta? La orice intamplare, Doamne fereste, stau gata sa-si verse sangele pentru noi Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ati inteles si rasinteles.

- Ba eu, unul, sa iertati dumneavoastra, cucoane, inca tot n-am inteles, raspunde mos Roata.

- Cum se face asta, mos Ioane? Mai bine ce v-am talmacit, si un copil putea sa inteleaga.

- Mai asa, cucoane, raspunsera ceilalti.

- Mos Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multa oboseala, ia spune dumneata, in legea dumitale, cum ai inteles, cum n-ai inteles, de cand se face atata vorba; sa auzim si noi!

- Da, cucoane, sa nu va fie cu suparare, dar de la vorba si pana la fapta este mare deosebire Dumneavoastra, ca fiecare boier, numai ne-ati poruncit sa aducem bolovanul, dar n-ati pus umarul impreuna cu noi la adus, cum ne spuneati dinioarea, ca de-acum toti au sa ia parte la sarcini: de la vladica pana la opinca. Bine-ar fi dac-ar fi asa, cucoane, caci la razboi inapoi si la pomana navala, parca nu prea vine la socoteala Iar de la bolovanul dumneavoastra am inteles asa: ca pana acum noi, taranii, am dus fiecare cate-o piatra mai mare sau mai mica pe umeri; insa acum suntem chemati a purta impreuna tot noi, opinca, o stanca pe umerele noastre Sa dea Domnul, cucoane, sa fie altfel, ca mie unuia, nu mi-a parea rau

La aceste vorbe, taranii ceilalti au inceput a strange din umeri, a se uita lung unul la altul si a zice :

- Ia, poate ca si Roata al nostru sa aiba dreptate! Iar boierul, luandu-i inainte cu glume, a inghitit galusca si a tacut molcum.

Iasi, 4 mai, 1880

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Mos Ion Roata



Opera si activitatea literara Ion CREANGA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion CREANGA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Amintiri din copilarie

- citeste textul
Amintiri din copilarie - primul roman rural romanesc (Compozitia, Subiectul)
Povestire pe parti
AMINTIRI DIN COPILA,RIE (PUPA,ZA DIN TEI) - Diferitele episoade - comentariu
Amintiri din copilarie - romanul devenirii
Amintiri din copilarie - capodopera a creatiei lui Ion Creanga.
Caracterizare - Smaranda - personaj din opera Amintiri din copilarie
AMINTIRI DIN COPILARIE - comentariu pe subiecte si fragmente (proverbe si zicatori - copilaria)
Ion Creanga, Amintiri din copilarie, partea I - Interpretare de text la prima vedere
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - analiza pe fragmente
EXERCITII
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Geneza operei
Portretul lui Nica si al mamei sale Smaranda
Sursele umorului
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Studiul textului

PUPAZA DIN TEI

- citeste textul
PUPAZA DIN TEI - analiza literara



Poezie

Inul si camasa

- citeste textul



Basm popular

Povestea lui Harap Alb

- citeste textul
Povestea lui Harap Alb
Interpretare de text la prima vedere Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb - intelegerea textului, Oralitatea stilului
POVESTEA LUI HARAP-ALB rezumat
POVESTEA LUI HARAP - ALB - Repere

HARAP ALB


Relatiile dintre doua personaje studiate intr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Relatia dintre incipit si final intr-un basm: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Relatia dintre doua personaje studiate intr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
basmul HARAP ALB
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb -intre realitate si fabulos - Basmul cult
POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creanga (1837 -1889)
POVESTEA LUI HARAP-ALB - basm cult -
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga - Opera si contextul cultural

Danila Prepeleac

- citeste textul
Basmul Danila Prepeleac de Ion Creanga

Acul si barosul

- citeste textul

Cinci paini

- citeste textul



Povestiri

POVESTEA LUI STAN PATITUL

- citeste textul
POVESTEA LUI STAN PATITUL - analiza literara

Pacala

- citeste textul

Ursul pacalit de vulpe

- citeste textul

Mos Nichifor cotcariul

- citeste textul

Povestea unui om lenes

- citeste textul

Mos Ion Roata

- citeste textul