Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb :: HARAP ALB



Ion CREANGA HARAP ALB
Ion Creanga, cel mai mare povestitor al romanilor, creeaza o opera extrem de unitara sub raportul continutului si al mijloacelor si de aceea considerata epopeea poporului romana€¯, iar scriitorul a€“ Homer al nostrua€¯ (G. IbraileanU).

Publicat in anul 1887 in revista Convorbiri literarea€¯, basmul cult Povestea lui Harap-Alba€¯ urmareste drumul initiatic al protagonistului si dificultatile inerente acestuia, din acest motiv opera putand fi considerata un bildungsroman.

Personajele din basmul cult ca si cele din basmul popular sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria binelui.

Chiar daca pastreaza tipologia personajelor din basmul popular si simbolistica acestora, Creanga de indeparteaza de modelul sau, prin constructia unor personaje complexe, originale, inconfundabile. Personajul principal, Harap-Alb, ca de altfel si celelalte este individualizat prin comportament, prin limbaj, prin nume. Reactiile diverse, starile ce reies din diferite situatii denota o psihologie tipic umana, indiferent daca sunt personaje cu puteri supranaturale sau nu. Detaliul cu rol individualizator este esential in caracterizarea personajelor.

Protagonistul basmului, Harap-Alb, nu mai este modelul de frumusete fizica si morala, dotat cu puteri supranaturale, din basmul popular, iar drumul sau nu mai are rolul de a confirma aceste calitati. Dimpotriva, Creanga prezinta un personaj in formare, cu trairi si reactii normale, umane, care pe masura ce depaseste diferite probe, se maturizeaza.



Prin urmare, drumul sau este unul de initiere in tainele vietii.

Fiul cel mai mic al craiului este reprezentant al binelui. Acesta este la inceput timid, rusinos, lipsit de curaj. Cand tatal sau ii mustra pe fratii lui mai mari pentru ca s-au intors din drum de frica ursului, el nu are curajul sa-i spuna acestuia ca vrea si el sa-si incerce norocul. Reactia sa este evidentiata de narator prin intermediul caracterizarii directe: Fiul craiului cel mic, facandu-se atunci ros cum ii gotca, iese afara in gradina si incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul sufletului de apasatoarel cuvinte ale parintelui sau.a€¯

Incapabil de a distinge esenta de aparenta, tanarul o respinge de doua ori pe batrana cersetoare fara a fi atent la vorbele ei. Aˇn cele din urma ii da acesteia un banut si milostenia ii este rasplatita, fiindca batrana femeie il ajuta sa-si indeplineasca dorinta de a incerca sa plece spre unchiul sau, Verde Aˇmparat. Batrana ii spune sa ceara calul, armele si hainelea€¯ cu care tatal sau a fost mire. Aˇn momentul alegerii calului, fiul craiului se lasa din nou inselat de aparente, insa animalul, ce parea batran si bolnav, dupa ce mananca din jaratec, isi arata adevaratele puteri si il ajuta pe tanar sa treaca de proba tatalui sau, aceea de a se deghiza in urs pentru a-si pune fii la incercare. La plecarea fiului sau, craiul ii da pielea de urs acestuia si il indeamna sa se fereasca de Span si de omul ros. Trecere podului semnifica pentru mezin trecerea catre o alta etapa a existentei sale, dar si un act de curaj, reprezentand afundarea in necunoscut.

Apoi tanarul se rataceste in padure, dovedind lipsa sa de experienta (boboc in felul sau la trebi de-aistea€¯), in plus uita de vorbele tatalui si il ia drept calauza pe Span, care il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere, in schimbul vietii lui sa isi schimbe intre ei identitatile. Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb, harap insemnand rob, sclav de culoare neagra, iar intregul nume semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, deci dubla conditie a acestuia.

Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: aducerea salatilora€¯ din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului impreuna cu nestematele si a fetei Aˇmparatului Ros. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici si al calului: prima proba ii solicita curajul, iar in a doua, pe langa curaj in manuirea sabiei, stapanirea de sine si respectarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati. A treia proba presupune o alta etapa a initierii, mai complexa si necesita ajutoare: de la craiasa frunicilor primeste o aripa, de la craiasa albinelor acelasi lucru, si de la cei cinci monstri ajutor pentru a trece probele Aˇmparatului Ros si a lua fata. Aceasta il demasca de Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. Calul il omoara pe Span, iar fata il readuce la viata pe Harap-Alb cu ajutorul obiectelor magice. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe fata imparatului Ros si imparatia. Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului.



Asadar, in drumul sau initiatic, Harap-Alb, un tanar neexperimentat, va reusi, datorita unor calitati ale sale (bunatate, solidaritate, sinceritatE), dar si gratie altor personaje, semn ca in viata omul, pentru a izbandi, trebuie sa ajute si sa primeasca ajutor. Adevarata maturizare este cea in plan moral si spiritual (probabil de aceea scriitorul nu ofera un portret fizic al personajului saU), treapta finala fiind inplinirea prin iubire (casatoria lui Harap-Alb cu fata imparatului RoS).

Majotitatea trasaturilor personajului reies in mod indirect, prin comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj, Creanga punandu-si eroul in scena si lasandu-l sa se manifeste.

Aˇn concluzie, Povestea lui Harap-Alba€¯ ramane un basm memorabil, care, desi porneste de la tiparul popular il depaseste prin crearea unor personaje complexe, care folosesc un limbaj savuros in scene de un comic inconfundabil.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...




Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.





loading...