Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Poezia folclorica despre CONCEPTE OPERATIONALE



Poezia folclorica Din engl. foDdore creatie, tezaur popular". Folclorul reprezinta ansamblul manifestarilor populare din sfera creatiei culturale si artistice" (domeniul literaturii, al muzicii, al dansului, al spectacoluluI) ca si credintele, superstitiile, practicile magi-co-rituale si ale medicinii traditional-empirice, adica intreg tezaurul care exprima (prin forme diverse cuvant, melodie, gesT) universul spiritual al unui popor ca entitate colectiva." (cf. 6. op. cit.) Desi domeniile artistice mai sus mentionate se manifesta sincretic in folclor, intr-o stransa interdependenta, pentru nevoile cercetarii ele sunt, in mod conventional, impartite in discipline similare cu cele ale artelor culte": folclor literar, muzical, coregrafic, dramatic etc. Folclorul literar are o functie estetica, datorata creatorilor sai anonimi care, prin talent si sensibilitate, au integrat operele lor in categoria frumosului artistic. Folclorul literar s-a raspandit sub forma variantelor orale si a coexistat sincretic cu obiceiurile si cu traditiile autohtone.



Literatura populara atrage atentia inca din secolul al XVIII-lea, ca depozitara consecventa a traditiilor istorice nationale: foarte pretuita de romantici, in primul rand de cei germani (Herder, Fratii Grimm, UhlanD), ea incepe sa fie culeasa la debutul secolului al XlX-lea si studiata sistematic catre mijlocul aceluiasi veac, cand i se atribuie un rol important in reconstituirea faptelor istorice trecute (din perioade mai putin cunoscutE) si, deci, in reliefarea specificului national. in tara noastra, cronicarii in mod sporadic , si D. Cantemir in calitate de premergator al studiului folcloristic mentionasera un numar de texte folclorice, obiceiuri si credinte populare, dansuri cu functii ritualice (precum Calusarii") inca din veacul alXVIHea. in prima jumatate a secolului al XK-lea, apar cele dintai culegeri de folclor datorate lui T. Cipariu, N. Pauleti, I. Rusu s.a. in 1838, Foaia literara" din Brasov recomanda a insamna si a aduna din gura si din conversatia cu poporul nostru feliurimi de obiceiuri vechi, povestiri, proverburi", iar in 1839, G. Barit cere a se culege odata cantecele barzilor si ossianilor romanesti". Solicitate apoi de M. Kogalniceanu si N. Balcescu in introducerile lor vestite la Dacia literara" si, respectiv, la Magazin istoric pentru Dacia", culegerile de folclor incep sa apara; remarcabila va fi aceea intocmita de Vasile Alecsandri (Poeziipoporale ale romanilor din 1852-1853, refacuta in 1866), care ofera, intaia oara publicului capodoperele literaturii noastre orale: Miorita si Monastirea Argesului, alaturi de alte cantece batranesti, doine si colinde.



Prin contributiile lui B.P. Hasdeu (cu opera Cuvente den batranI), ale lui M. Gaster, T.T. Burada, L. Saineanu, O. Densusianu s.a. folcloristica romana intra, de la sfarsitul secolului al XK-lea, in domeniul propriu-zis stiintific, (dupa M. Pop si P. Ruxandoiu, Folclor literar romanesc, 1979).

Cercetarea moderna a stabilit cinci trasaturi pe care trebuie sa le indeplineasca un text pentru a fi socotit drept autentic produs folcloric, trasaturi care se conditioneaza reciproc: oralitatea, spritul traditional, caracterul colectiv, cel anonim, sincretismul.



I. Caracterul oral reprezinta trasatura specifica fundamentala a literaturii populare si consta in faptul ca aceasta este creata, pastrata si transmisa prin viu grai, de la o generatie la alta, de catre rapsozi.

II. Caracterul traditional are in vedere existenta, in cadrul literaturii folclorice, a unui sistem prestabilit de mijloace de expresie artistica, intr-o diversitate nesfarsita de variante, tipuri de variante sau de opere folclorice noi.

III. Caracterul colectiv reprezinta particularitatea operei literare folclorice de a fi produsul artistic al unei constiinte colective. Numai colectivitatea asigura drept de circulatie in mai multe arii geografice unui produs folcloric creat de un individ anonim.

IV. Caracterul anonim este direct determinat de oralitatea folclorului. Opera literara folclorica nu este marcata de identitatea vreunui autor individual, insa poarta pecetea talentelor umane care au participat la desavarsirea ei.

V. Caracterul sincretic reprezinta contributia mai multor modalitati artistice (sau a mai multor artE) la realizarea unor opere folclorice: de pilda, poezia (doina, baladA) se canta sau se scandeaza in ritmul jocului (ca strigaturilE); colindele se canta, dar se si reprezinta intr-un spectacol in care imbracamintea, obiectele si instrumentele traditionale au semnificatii precise; formulele de invocatie sau tamaduitoare (descantece curative, vraji, blesteme etc.) presupun nu numai un text, ci si un ritual, o gestica cu valoare magica. in prefata editiei sale de texte folclorice, V. Alecsandri apreciaza originalitatea, ideile inalte", simtirile duioase", frumusetile poetice" ale folclorului romanesc, comoara de informatii nepretuite despre istoria si datinile stramosesti, configurand laolalta o avere nationala, demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Ramane meritul etern al poetului cult de a fi inteles valoarea artistica si impactul creatiei populare asupra contemporanilor si a urmasilor, numind gestul publicarii lor o sfanta datorie de a le cauta si a le feri de noianul timpului si al uitarei." Creatia folclorica literara poate avea o functie ritualica precum: a. poezia obiceiurilor: de Craciun, de Anul Nou (colindele, Plugusorul, Capra, UrsuL), obiceiuri de primavara (Vergelul, Junii, Sambra oiloR), rituri de invocare a ploii (Paparudele, ScaloianuL); b. poezia ceremonialului de trecere: nasterea, nunta, moartea (oratiile, Cantecul miresei, Cantecul bradului, Zorile, bocetelE); c. poezia descantecelor.

Din creatia folclorica literara fara functie ritualica fac parte: a. poeziile lirice (in versurI): doina, cantecul propriu-zis, strigatura; b. creatiile epice: in versuri: balada (haiduceasca, pastorala, legendara, fantastica, cu subiect feudal, familiala), jurnalele orale; in proza: basmul, legenda, snoava; c. creatiile aforistice si enigmatice: proverbele, zicatorile, ghicitorile.

Epicul in versuri Din gr. epikos, epos cuvant, zicere, ceea ce se exprima prin cuvant, ori discurs". Epicul este genul literar in care interventia directa a autorului in opera este mai restransa, iar prezenta sa indirecta devine mai ampla, fiind mediata prin intermediul personajelor si al faptelor povestite. In genul epic, esentiala ramane naratiunea (versificata sau in proza), dar acest mod de expunere dominant alterneaza frecvent cu descrierea si categoriile dramaticului (dialogul si monologuL). Aristotel considera epopeea drept forma reprezentativa a epicului, subliniind faptul ca autorul acesteia nu vorbeste in numele lui, ci in numele altora. Tot Aristotel semnala ca epicul (respectiv epopeeA) nu este limitat in timp, spre deosebire de genul dramatic (in speta, tragediA)." (cf 6. op. cit.) Acelasi ganditor antic ii gasea si un metru prozodic ideal, si anume hexametrul. Abia teoreticienii Renasterii (de exemplu, MinturnO) disociaza intre epic asimilat cu epopeicul si narativ, extinzand sfera conceptului si asupra altor specii literare decat cea consacrata de Antichitate. .Aparand ideea gratuitatii estetice a epicului, acest gen cuprinde tot mai mult profanul, eliminand miraculosul sau pastrandu-1 in forme caricaturizate (specia parodieI), in cadrul epopeii eroicomice cu rol satiric.

Conceptul de epic" se largeste ajungand la definitia lui Paul Valery, conform careia AĞun poem epic este un text care poate fi povestitAğ." (cf. 6. op. cit.) Genul epic in versuri se clasifica in: oral (populaR), in sfera caruia se inscriu balada si legenda, si scris (culT), reprezentat prin speciile: balada culta, poemul, epopeea, legenda culta, fabula, jurnalul versificat

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.