Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


CONCEPTE OPERATIONALE





Despre CONCEPTE OPERATIONALE

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Actul
Actiunea
Aliteratia
Antiteza
Arta poetica
Autorul
Basmul cult
Campul semantic
Cititorul
Comedia
Comicul
Comparatia
Compozitia
Conflictul
Constructia subiectului
Curentul literar
Disertatia
Drama
Dramaturgia
Elipsa
Enumeratia
Episodul
Epitetul
Eul liric
Exclamatia retorica
Fantasticul
Fantasticul romanesc
Fictiunea artistica
Finalul (epilogul)
Functia emotiva a limbajului
Functia poetica
Functia emotiva
Functia conativa a limbajului
Functia conativa
Functia fatica a limbajului
Imaginea artistica
Indicatia scenica
Interogatia retorica
Lirismul obiectiv
Lirismul subiectiv
Metafora
Modalitati de caracterizare a personajului literar
Modalitatea narativa
Modernismul si modernitatea
Modurile de expunere
Monologul si monologul literar
Monologul literar
Monologul interior
Naratorul
Neomodernismul
Nuvela - tipuri
Oximoronul
Paralelismul sintactic si simetria
Paralelismul simbolic
Personajul literar si devenirea sa
Perspectiva narativa
Poezia
Poezia folclorica
Poezia lirica si poezia epica
Portretul literar
Postmodernismul
Povestirea
Proza
Proza savanta
Realismul universal si national.
Refrenul
Relatiile temporale si spatiale In naratie
Repetitia
Rima
Ritmul
Romantismul
Romanul
Scena
Sens denotativ
Simbolul - Figura de semnificatie
Simbolismul - Simbolismul romanesc
Sinestezia
Stilurile vorbirii
Stilurile functionale ale limbii
Stilul juridic-administrativ
Stilul beletristic (artistic)
Stilul oral
Structura operei literare (tema, motivul, ideea)
Structura operei literare versificate
Text literar/nonliterar
Traditionalismul
Tragicul
Vorbirea directa
Vorbirea directa legata si vorbirea intonata-direct
GENUL DRAMATIC
TRAGEDIA








Monologul interior despre CONCEPTE OPERATIONALE








Monologul interior (forma de vorbire neadresata) nu are un interlocutor determinat si nu poate fi considerat extensie a unor replici intr-un dialog, intrucat nu i se presupune nici macar un raspuns virtual. Unitate compozitionala sub forma stilului direct, acesta reprezinta mai ales in literatura moderna forma predilecta a prozei. Folosit prima oara in 1887, de Edouard Dujardin (in romanul Laurii au fost taiatI), procedeul a dobandit o larga aplicatie in creatiile lui M. Proust, J. Joyce, A. Gide, F. Kafka (din literatura universala) si in cele semnate de Camil Petrescu, H. Papadat-Bengescu, A. Holban, M. Sebastian, M. Preda (din cultura nationala).

Fluxul constiintei este tipul de monolog cel mai apropiat de gandirea intima, de inlantuirea juxtapusa a impresiilor si a gandurilor momentane, de asocierile mentale neobisnuite; obsesiile datorate unor factori psihici perturbatori. Fluxul neingradit al constientului este intim legat de interventiile greu sesizabile ale subconstientului, ce surprind gandurile primare inaintea oricarei organizari logice, asa cum se deruleaza ele instantaneu in mintea personajului. Visul lui Marcel (din romanul In cautarea timpului pierdut de M. ProusT), reveriile eroilor din proza lui J. Joyce (UlyssE) ori a Virginiei Woolf, ecourile launtrice ale unei crize de hemoptizie, asa cum le-a receptat personajul maladiv Maxentiu, in Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, sunt tot atatea exemple de surprindere a fluxului constiintei in proza subiectiva.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.