Fictiunea artistica Orice opera literara, chiar si cea fantastica sau stiintifico-fantastica, porneste de la date reale pe care artistul le transfigureaza cu ajutorul imaginatiei sale. Nici o creatie literara, chiar daca este una apartinand miscarii realiste, nu copiaza realitatea, ci o transforma in fictiune artistica. intre datele reale, ce formeaza sursa de inspiratie, si suportul creatiei imaginate de scriitor, se interpune personalitatea artistului care interpreteaza faptele si le prelucreaza in conformitate cu: gandirea si imaginatia, crezul estetic, experienta de viata, cultura, gustul literar, atitudinea morala si convingerile sociale pe care le manifesta. Adesea, scriitorii recurg, in mod voit, la licente artistice, modificand intentionat datele istorice consacrate, ordinea intamplarilor relatate ori faptele apartinand unui personaj real, pentru a evidentia anumite aspecte, sau pentru a le modifica semnificatia in opinia cititorilor: de pilda, in
Scrisoarea III, Mihai Eminescu plaseaza batalia de la Rovine dupa cea de la Nicopole, inversand cronologia istorica, pentru a reliefa atat orgoliul nemasurat al lui Baiazid, cat si calitatile militare ale strategului Mircea cel Batran; in romanul Scrinul negru, G. Calinescu porneste de la o documentatie reala, formata din scrisorile de dragoste gasite intr-un scrin cumparat de ocazie, pe care, insa, le transforma intr-o intriga originala.
