Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Iona de Marin SORESCU (Teatru)

 

TABLOU 1

Tragedie in patru tablouri

PERSONAJE:

IONA, pescar PESCARUL I PESCARUL II , fara varsta, figuranti

Ca orice om foarte singur, Iona vorbeste tare cu sine insusi, isi pune intrebari si-si raspunde, se comporta, tot timpul, ca si cand in scena ar fi doua personaje. Se dedubleaza si se "strange", dupa cerintele vietii sale interioare si trebuintele scenice. Caracterul acesta "pliant" al individului trebuie jucat cu suplete, neostentativ. Daca rolul va parea prea greu, ultimele doua tablouri pot fi interpretate de alt actor.



2


TABLOUL I Scena e impartita in doua. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste. Cealalta jumatate - apa, niste cercuri facute cu creta. Iona sta in gura pestelui, nepasator, cu navodul aruncat peste cercurile de creta. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. Langa el, un mic acvariu, in care dau veseli din coada cativa pestisori.

3


-

Acum incep sa Parca aud poc, poc, tronc, poc, in navod. Bolovani nu alta. Ca avem o mare bogata. Ce mare bogata avem! Cred ca nu mai au mult. Nici o grija. (Striga.) Iona! (Ragusit.) Iona! (Mai ragusit.) Iona! Nimic. Pustietate. Pustietatea macar ar trebui sa-mi raspunda: ecoul. (Bagand de seama ca n-are ecou.) Ei, dar ecoul? (Mai striga odata, sa verifice banuiala.) Io(AsteaptA) na (AsteaptA) (Frecandu-si mainile a paguba.) Gata si cu ecoul meu Nu mai e, s-a ispravit. S-a dus si asta. Semn rau. As, poate e vreo masura mai noua luata de pescari. (Explicativ.) Sa se termine odata cu galagia de pe mare. Ce vacarm! Nu e bine sa urli pe mare. Pe uscat mai treaca-mearga. Dar pe apa, ba. Tip eu, tipi tu, tipa celalalt. Zgomotele s-aduna. Valurile intra in vibratie. Ca un pod peste care trec soldatii, toti in acelasi timp: se darama. Pai, cand se pun si astia sa treaca! Asa e si marea. Intra in rezonanta valul asta, intra celalalt. S-ar putea isca o furtuna! Si cand s-ar darama toata apa peste noi Zau nu e bine sa strige toti de pe mare odata. Chiar daca sunt naufragiati? Chiar naufragiatii. Sa strige toti, dar pe rand. Inteleg, sa nu se bage de seama Altfel s-ar crede ca e o jelanie absoluta. S-ar infuria marea. (Intelept.) De-aia fiecare om trebuie sa-si vada de trebusoara lui. (Uitandu-se in apA) Sa priveasca in cercul sau. Si sa taca. (Pauza.) Numai ca eu trebuie sa strig. Sa-l chem pe Iona. (Striga.) Ionaaa! Nimic. (Striga.) Sa nu te prind pe-aici, auzi? Nu te mai tine dupa mine, Iona! (Pauza.) De fapt, Iona sunt eu. Psst! Sa nu afle pestii. De-aia strig, sa-i induc in eroare. Ca Iona n-are noroc si pace. Pestii trebuie sa creada ca el pescuieste cine stie unde. In alta parte (Razand.) Cred ca ar trebui sa pescuiasca in alta mare. Poate acolo Dar daca poti sa-ti schimbi marea?! A, nici pomeneala.

4


-

(Striga.) Iona, sa nu te apropii de locul asta, ca-mi sperii norocul. (Scotand navodul gol.) L-ai si speriat. (Arunca din nou navoduL) Ce mare bogata avem! Habar n-aveti cati pesti misuna pe-aici. (Curios.) Cam cati? Dumnezeu stie: multi. (Cu uimire.) O suta? Mai multi. Cam cat a-m numara toata viata? Mai multi. Atunci, cat a numara toata moartea? Poate, moartea e foarte lunga. Ce moarte lunga avem! Daca poti numara atata bogatie Ce mare bogata avem! Si cum poate marea sa-i tina pe toti pestii astia pe mancare si pe bere? Se descurca. Greu, dar se descurca. (Razand.) Cred ca le da mai multa apa. Nu, ca ei nu beau apa. (Concesiv.) Ei, le-o mai turnand ea si apa. Cand ii vede pe toti cu gurile cascate (Incercand navodul.) Parca acum atarna mai greu. Cred ca l-am prins pe-al mare. De mult pandesc eu pestele asta. L-am si visat. Nu-i vorba, ca eu visez in fiecare noapte doar pesti. Poate unde ma ocup si cu (Gest, insemnand pescuitul.) Dar prea m-am saturat de atata duhoare in somn. Visul si pestele. Visul unu - crap. Visul doi - morun. Visul trei - platica. La platica intotdeauna ma trezesc injurand. Ma foiesc in pat pana spre ziua, cand atipesc din nou, si ce crezi ca visez? (Curios.) Ce? Ghiceste. O balena? As, n-am eu norocul asta! Ce crezi ca visez? (Si mai curioS) Ce? O fata. O fata? O fata de peste atat de mic, incat Nici nu ti-l poti aminti. Se topeste pana te trezesti. Si asa in fiecare noapte de cand ma stiu Asta se mai poate numi vis? Si in timpul asta, cei doi copii ai mei dorm bustean. Cum pot dormi unii asa? O data i-am intrebat: Ma, voi ce visati, de dormiti bustean? Si ei cu ochii sclipind de fericire: "Marea". Ptiu! Dar poate lor le convine: viseaza marea fara peste.



5


-

Doar apa marii frumoasa, a naibii cand te uiti la ea. Asta viseaza ei, lasand tot greu pestelui pe mine. (MelancoliC) Daca as fi padurar, de la o vreme mi-ar veni in somn numai copaci. As vrea sa ma fac padurar si sa visez chiar din prima noapte un milion de copaci. Si eu sa stau la umbra lor S-ar face in somn ca eu stau la umbra lor. Ce umbra deasa trebuie sa dea un milion de copaci la un loc! Deasa ca mierea. Si eu colo, cu capul pe-o radacina, sa ma tot uit dupa veverite. Veveritele nu trebuie sa le prinzi. Asta mi-ar lipsi - sa mai alerg si dupa veverite in somnul meu nenorocit! (Catand spre navod.) Oare?! Ai, sa-l scot? (Nehotarat.) Stiu eu daca a sosit momentul? De ce-o fi tragand asa de greu navodul? Barosanul De mult il pandesc eu Stiu si cum arata. Uite-asa are o gura! (Gest indicand involuntar, gura pestelui mare din scena.) A, de mult il pandesc eu. Ii cunosc fiecare solz Daca mi s-a aratat noaptea! De cativa ani il am in cap, numai ca nu pot sa-l pun aici in navod. (Facandu-si curaj.) Da, Doamne! (Trage de navod.) Greu, greu (Scoate navodul.) Nimic? (Uimire.) Nimic. Atunci, ce naiba atarna asa? (Priveste in zare.) Asa, inteleg. Norul acela. Isi culcase umbra exact pe navodul meu. Mai bine m-as face pescar de nori. Azi unul, maine altul. As aduce repede potopul Ca la nori am noroc. (Pauza.) (Da cu ochii de acvariu. Vorbind cu pestisoriI) Tot in voi mi-e speranta. Plevusca, saraca. Ea duce greul marilor si oceanelor. (Aratand spre acvariu.) Sunt ai mei, particulari. (Cu compatimirE) Au mai fost prinsi odata. Ii tin pe fereastra. Lumina le face bine, ea contine fel de fel de substante. Ii ingrasa, ii inveseleste. (Trist.) Numai ca nu le da drumul. (Speriat.) Cum sa le dea? Sunt pescar si trebuie sa se gaseasca oricand un peste si-n casa mea. Altfel ce-ar zice lumea? Cand le arunc mancare dimineata, raman si eu asa, privindu-i. Uneori stau ceasuri intregi. Daca n-ai chef sa te duci sa prinzi altii, zice sotia mea, care ma iubeste, nu te mai uita asa la ei. Ca mor si astia. Ea ma iubeste, dar nu cand stau si ma uit la pesti. N-ar fi exclus sa moara din privirea mea. Ca am o privire otravita. Pe ce-mi pun ochii - moare.

6


-

Asa zice ea Eu parca n-as crede. Daca era asa, nu murea si ea? Ehe! De cand! Dar ei tot or sa se ispraveasca. Pentru ca de cate ori plec la pescuit, iau si acvariul. Cand vad ca e lata rau, am stat o zi intreaga degeaba, scot undita (o scoatE) si-o arunc in acvariu. (O arunca.) Pe cel care s-a agatat il arunc apoi in navod. Ca e mult pana prinzi unul. (Cu ochii pe pluta.) Acum incep sa traga Nu-i vorba, si astia trag greu. C-au mai fost prinsi odata Dar pana la urma, unul tot da in carlig. (Scuzandu-l parca.) Apa mica Nevoile de hrana mereu crescande. Te pui cu nevoile?! Daca e sa fiu sincer, eu n-as mai vrea sa cada acum nici unul. Asta e imposibil. E ca si cand ai bea otrava si te-ai astepta ca ea sa nu-si faca efectul. Mi-e mila de el. Pesti, fiti atenti, nada mea o sa-si faca efectul! (Privind acvariul, apoi marea.) Apa asta e plina de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, pestii, inotam printre ele, atat de repede, incat parem galagiosi. Visul nostru de aur e sa inghitim una, bineinteles, pe cea mai mare. Ne punem in gand o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos, dar peste cateva clipe observam mirati ca ni s-a terminat apa. (Cu solemnitatea unui cor.) O, tu pescar, care stai sus de mal, macar lasane limpede drumul pana la ea, nu ni-l tulbura cu umbra picioarelor. Trebuie sa traiesc si eu. Hai, ma, ai apucat-o? (Se apleaca peste acvariu si in clipa aceasta gura pestelui urias incepe sa se inchida. Iona incearca sa lupte cu falcile, care se inclesteaza scartaind groaznic.) Ajutor! Ajutoooor! Eh, de-ar fi macar ecoul!
Intuneric.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.