Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




lona - metamorfoze in spatiul teatralitatii :: Iona de Marin SORESCU



Marin SORESCU Iona
Desi cunoscut mai ales ca poet, teatrul lui Marin Sorescu completeaza personalitatea autorului, fara a fi un teatru poetic. Tensiunea ideilor si traducerea unor atitudini umane in simboluri importante confera lirism si dramatism pieselor sale, care sunt parabole ale marilor teme existentiale.

Un amestec fascinant de absurd, existentialism, expresionism si suprarealism se regaseste in lungi monologuri lirice. Se poate astfel vorbi de un teatru metaforic, in care apar forme ale poemului, ale naratiunii sau ale eseului. D. Micu il considera un cautator, un Ulise, un strigator in pustie, un insingurat bantuit de vedenii".

Ne-am fi asteptat si in teatru la o prelungire a liricii parodice soresciene, la luciditatea si sobrietatea poetului care a ales parodia pentru a impleti satira cu gravitatea estetica a comicului. Liricii adevarati, spune E. Simion, se folosesc de instrumentele parodiei pentru a suprapune viziunea lor proprie peste un peisaj liric constituit. Marin Sorescu este unul dintre acestia". Dramaturgul modifica insa tonalitatea liricii, desi in adancimea textelor dramatice ironia amara si simbolurile poetice grave insotesc teatrul sau de idei.

Aceste creatii se grupeaza in doua categorii majore - drame istorice si piese parabolice. Documentarea din cronici, evocarea lui Vlad Tepes, spiritul ironic si parodic uneori caracterizeaza piesele istorice A treia teapa si Raceala, in care se pun probleme legate de raporturile complexe dintre individ si istorie, dintre destinul fiintei si mecanica implacabila a societatii, dintre adevar si mistificare.





Trilogia Setea muntelui de sare contine piesele parabolice lona, Paracliserul si Matca. Paracliserul ilustreaza asteptarea, veghea in fata unei catedrale a carei usa nu se deschide. Personajul straniu, coborat parca din picturile lui El Greco, asteapta un semn dintr-o alta existenta, tinand in mana o lumanare cu care vrea sa innegreasca zidurile pentru a le conferi iluzia durabilitatii, a traditiei si continuitatii. Dupa ce ultima lumanare se stinge, acesta isi aprinde vesmintele pentru a innegri fasia de zid ramasa si piere mistuit ca un rug de focul credintei. Sugestii ale mitului jertfei lui Manole transpar in ideea ca simbolul creatiei impune o ispasire totala, o experienta mitica repetabila. Absurdul, spiritualul, simbolicul, tragicul, starea de criza sunt elemente definitorii ale unui text ce confrunta individul cu existenta, starea de inocenta a fiintei anonime cu neobisnuitul si aberatiile istoriei, ale societatii, ale existentei in general.





Matca este o drama a singuratatii majore, a solidaritatii si continuitatii in ordinea existentei, o parabola moderna a potopului. Tanara invatatoare se pregateste sa nasca in satul inconjurat de ape, in timp ce tatal asteapta sa moara, cu resemnare si liniste sufleteasca. Viata si moartea, pruncul si batranul, barbatul si femeia sunt aparente antinomii intr-un intreg ce isi are legile proprii de succesiune ciclica. lona pare cea mai existentialista dintre piesele sale, ilustrand un conflict modern in teatru - confruntarea omului cu moartea. Solutia propusa de autor nu este doar sinuciderea, ci si revolta in fata conditiei imposibile a propriului destin, in maniera viziunii lui A. Camus. Pentru Camus, sinuciderea este adevarata problema a filosofiei", este manifestarea unei libertati interioare, moartea voluntara are valoarea unui act de revolta si de demnitate.

Tematica piesei este data de singuratatea fiintei, de cautarea identitatii pierdute, dar si de libertatea individului care isi asuma destinul ca in tragediile antice. Piesa comenteaza si raportul individ - societate, puterea logosului, conditia tragica a omului.



Geneza operei porneste de la mitul biblic al pescarului Iona, pedepsit pentru ignorarea poruncii divine de a propovadui credinta crestina. El este inchis patru zileli in burta unui peste urias, se roaga, se pocaieste, apoi este eliberat si isi asuma menirea de profet al cuvantului biblic. Dar subiectul fabulei biblice se regaseste vag in textul dramatic pe-sonajul lui Sorescu este chiar opus celui biblic, pocainta devine revolta, omul este desacralizat. Dramaturgul nu a intentionat sa scrie o drama crestina, ci sa reactualizeze un vechi mit biblic intr-o perspectiva moderna. Brutalitatea existentei, conditia omului incatusat si revoltat, experientele teatrului modern al absurdului din scrierile lui E. Ionescu sau S. Beckett ilustreaza sincronizarea teatrului romanesc cu cel european.

Structura piesei, subintitulata tragedie in patru acte", publicata in 1968, este constituita din patru tablouri ce contin un lung monolog sau fals dialog interiorizat. Piesa este o parabola asupra conditiei umane, in care eroul vorbeste cu sine insusi, textul fiind o suita de intrebari si raspunsuri, intr-un stil interogativ, problematizam. Indicatiile de regie sunt minime, decorul este conventional, redus la sugestie, discursul dramatic mentinandu-se intr-o ambiguitate specifica teatrului metaforic. Distanta fata de teatrul clasic este evidenta, personajele sunt idei, simboluri, scenariul este minimal, piesa fiind greu de reprezentat scenic, adresandu-se unui public avizat.





Compozitie si semnificatii

Meditatie filosofica dramatica asupra omului si a vietii sale, opera trimite la teatrul antic (lupta omului cu destinuL) si la cel modern, contemporan - expresionismul si teatrul absurd. Desacralizarea mitului crestin este expresia strigatului tragic al individului insingurat care se zbate disperat sa-si regaseasca identitatea, cautand calea libertatii.

Cele patru tablouri urmaresc avatarurile devenirii lui Iona, experientele sale ontologice intr-o dialectica interior/exterior, lume launtrica/existenta de suprafata, acasa/in lume. Desfasurarea simetrica a tablourilor conduce la gruparea lor I-IV (Iona este afara) si II-III (in interiorul baleneI).

Tabloul I prezinta personajul inca de la inceput in gura pestelui", deci amenintat, lipsit de posibilitatea eliberarii in fapt. Este pescarul aflat in fata marii, apa fiind semnul libertatii, al aspiratiei, deschidere catre un orizont nelimitat, dar si capcana, iluzie. El este un pescar ghinionist, nu prinde pestele mare, ci numai fate" si, pentru a rezolva neputinta impusa de destin, isi ia un acvariu ca sa pescuiasca pestii care au mai fost prinsi o data (iluzia ritualului, contrafacerea destinului prin joC). Sentimentul de ratare si de damnare se insinueaza treptat, Iona se striga pe sine pentru a se regasi si mediteaza asupa relatiei viata - moarte (Ce moarte lunga avem! "). inconjurat de nade frumos colorate", ca si pestii, Iona vorbeste de visul de a inghiti una, pe cea mai mare, urmat de deziluzia ca ni s-a terminat apa". in final, eroul este inghitit de un peste urias, cu care incearca sa se lupte, strigand dupa ajutor. Ramane singur, intr-o aventura a cunoasterii.

Tabloul al H-lea se petrece in interiorul Pestelui I", in intuneric. Iona vorbeste mult, incearca sa se salveze prin logos. Monologul sau dialogat contine idei existentiale, meditatii filosofice, cugetari sententioase: de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte ?". isi doreste libertatea, depasirea spaimei de singuratate si moartea (fac ce vreau, vorbesc. Sa vedem daca pot sa si tac. Sa-mi tin gura. Nu mi-e frica."). Vesnica mistuire" este o sintagma ironica pentru legile supravietuirii omenesti. Gaseste un cutit, semnul libertatii de actiune, prilej de a se gandi la lipsa de vigilenta a Mitului. Ar trebui sa fie un gratar la intrarea in orice suflet", o forma de protectie a eului si de selectie a lucrurilor importante. Solutia pentru situatia-limita este ironic-amara acum - sinuciderea, fiind primul pescar pescuit de el", inversare a rolurilor intr-un scenariu absurd. in final, lona devine visator, vrea sa construiasca o banca de lemn in mijlocul marii", pe care sa se odihne3

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.