Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Poezia Astfel de Marin SORESCU



Marin SORESCU Astfel
Poezia Astfel de Marin Si-rescu este o meditatie pe tema destinului [fortuna labiliS) nostru national. Ideea este ca romanii au o adanca radacina infipta in spatiul caipato-dunarcan sau altfel spus, ideea este a profundei unitati dintre poet, popor si patrie. Aceasta idee il aseaza in continuitatea poeziei de specific national reprezentata de Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, George Cosbuc, Octavian Goga, Ion Barbu, Vasile Voiculescu.



Tezele etnogenezei sunt subtil sugerate. Astfel ideea continuitatii romanilor in Dacia vizeaza un trecut inaintea venirii romanilor si anume venirea ostilor lui Darius: Pierdut candva de oastea lui Darius". Privite din departare, evenimentele apar intr-o alta perspectiva . Invaziile dusmane, ea cea a lui Darius imparatul persilor, a lui Alexandru Macedon, a turcilor si tatarilor, a slavilor, ungurilor, pecenegilor. cumanilor, gotilor, a tuturor popoarelor migratoare, arata un destin benefic exprimai metaforic in versul: Devine pasnica recolta". Acest destin benefic trebuie inteles in sensul ca aceste permanente lupte pentru apararea fiintei nationale au tinut treaza constiinta nationala. Romanii au trebuit permanent sa-si afirme aceasta constiinta nationala printr-un sacrificiu de mare amplitudine exprimat simbolic prin arcul Carpatilor". in acelasi timp, inaltimea aspiratiilor nationale este sugerata prin expresia putem visa pana la Luceafarul".



Miracolul supravietuirii poporului roman in aceste conditii istorice in care alte popoare ar fi disparut constituie o idee fundamentala a poeziei, exprimata in fragmentul al treilea al textului: Astfel atenti / La tot si la toate, / Am invatat mereu



/ Sa fim vesnici".

Se sugereaza prin aceasta poezie calitatile fundamentale ale poporuluj roman dovedite prin incercarile grele ale istoriei sale framantate: vitejia, curajul, cinstea, cumpatarea, .harnicia, mila, blandetea, curatenia, bogatia spirituala, spiritul de sacrificiu, nobletea, calitati sugerate de versurile: Cu capul pe bogatiile noastre / De uraniu si aur*". Bogatiile noastre nu sunt doar cele materiale, ci mai ales cele spirituale.



"Poezia este rodul unei meditatii adanci asupra destinului poporului roman privind procesul de trecere prin istorie eu seninatate, detasare, echilibru si armonie, fara a exprima ura fireasca impotriva dusmanilor. Iara a fi deznadajduit, Iara dorinta de razbunare. Este in aceasta decantare a concluziilor o armonie si un echilibru interior, care rezulta din taria spirituala, din constiinta nationala, din increderea in biruinta definitiva a destinului nostru national.



Stilul lui Marin Sorescu este lapidar, ironic, nuantat, concentrat, sugestiv, simplu, enuntiativ, echilibrai, alegoric.

Adverbul astfel" care devine titlu are virtuti calificative dar si conclusive. El are rolul de a declansa inca din titlul poeziei o trezire a atentiei cititorului, ca o concluzie a concluziei, ca un inceput al unei argumentatii, fiind de fapt cuvantul cheie al poeziei.

Sugerarea lapidara a spatiului carpato-dunarean se realizeaza prin, imaginea creata de expresia arcul Carpatilor", sugerarea constiintei nationale reprezentata de Eminescu se face prin simbolul luceafar", bogatia noastra spirituala este sugerata prin simbolurile uraniu" si aur", rodul imbelsugat al neamului romanesc este sugerat prin holdele din Baragan", istoria framantata esle sugerata prin oastea lui Darius", ceea ce arata varietatea mijloacelor stilistice pe care le utilizeaza poetul: simbolul, metafora, metonimia, alegoria.



Ironia ca trasatura a stilului lui Marin Sorescu este nuantata. Astfel inhumarea dusmanilor navalitori devine un semn de rodnicie pentru pamantul romanesc. Am stiut ca tot ce ne calca pamantul / Devine pasnica recolta".

Decantarea si concentrarea se resimt mai ales in ultimele versuri, cand autorul sugereaza modul in care s-a cristalizat conceptul de armoniesi echilibru al poporului roman ca mod superior de a intelege lumea, istoria si viata: Astfel atenti / La tot si la toate, / Am invatat mereu / Sa fim vesnici".

Simplitatea acestor versuri sintetizeaza concluziile poetului care devine astfel un exponent al constiintei nationale iar poezia un mod de afirmare a acesteia.



Alegoria subtila a textului are un sens adanc de cunoastere, de dobandire a intelepciunii. De aceea, in interpretarea textului versul Am stiut" devine un nucleu, in jurul caruia se concentreaza toate simbolurile, fragmentului al doilea. El sintetizeaza un proces istoric, iar concluzia, care se desprinde, este ca istoria ce ne-am faurit-o si care ne-a faurit ne proiecteaza prin sacrificiile imense tacute dincolo de pragul existentei, in eternitate.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.