Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Cismigiu & Comp. - CLASA A IX-A MODERNA de Grigore Bajenaru



Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atit pe noi, cit si pe profesorii nostri, care se asteptau la o peŽdeapsa ceva mai usoara, avind in vedere faptul ca sintem in clasa a VIII-a, deci la sfirsitul cursurilor secundare, si mai ales la sfirsitul anului scolar.
De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea citeva indrumari, de mare folos la examenul particular.
Liceul ne-a inscris urgent la examen, din oficiu, pentru ca probele incepeau chiar de-a doua zi la Seminarul PeŽdagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahmei.
Primiseram cu totii, cam treizeci de insi, o lovitura neŽinchipuit de grea. Eram pusi intr-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul, ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile, teze si oral, ca si cum am fi fost proaspat veniti, desi facuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri, care ne cunosteau si de buni, si de rai, pe cind pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti si al doilea, ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului.
Ne gaseam, deci, intr-o mare incurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea.
Dar iata ca o intimplare neasteptata ne-a ridicat moraŽlul si ne-a sporit increderea in sortii nostri de izbinda; Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze, si le-au spus, printre altele, ca lucrurile nu stau chiar asa cum vrea sa le infatiseze Jujuca.
Iar, pe de alta parte, veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie, ca sa ne puna, cum s-ar zice, "contra-pila", adica sa-i roage pe profesorii examinatori sa ne trinteasca, ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor, si mai ales pe a lui Radulescu-Pogoneanu, directorul semiŽnarului, un profesor cu mult tact si un om foarte cumseŽcade, care, privind lucrurile ca un adevarat pedagog, a inŽteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat, purtindu-se cu noi ca un adevarat parinte!



. . . . . . . . . . . . . . . . .

Am intrat in examen cu mari emotii, toti, cum era si firesc dealtfel.
Carte stiam noi, dar grija cea mare era sa nu fim intimpinati cu ostilitate.
Impreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna, vreo patruzeci de baieti si fete la un loc, elevii particulari obisnuiti ai seminarului.
― Uite pozna, zisei eu, s-a brodit si bine si rau cu feŽtiscanele astea, fratilor
― De ce, ma?
― Pai bine e pentru ca, de, mai schimba atmosfera, dau o nota de veselie de poezie; si rau ca, dupa cite am vazut, ele stiu carte, nu gluma; iar noi nu prea, si-o sa ne facem de ris, mai ales la oral!
― Cam asa e vezi, la asta nu ma gindisem! Dar acuma, vrei, nu vrei, trebuie sa dai examen cu ele!
Dintre toate fetele, mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu, bune eleve amindoua.
Si lazaristii s-au imprietenit repede cu ele, ca erau foarte comunicative si spirituale!
Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram in ritmul si-n atmosfera "partiŽcularilor", ca restul a mers ca pe roate.
Cind am dat examen la Latina, profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta de nume!) ne-a intrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas, dupa ce a strigat catalogul:
― Dar ce o cu dumneavoastra, acestia, de la sfirsitul catalogului?! In prima sesiune parca n-ati fost!
Atunci, nemaiputind sa ma stapinesc, ca nu mai facuŽsem o gluma cit de mica de o luna si mai bine, m-am riŽdicat si i-am raspuns, zimbind si apasind pe cuvinte:
― Noi sintem aceia de la Gheorghe Lazar, domnule profesor!
El a zimbit si a adaugat:
― Cu povestea de la Curtea de Arges?
― Da, domnule profesor!
― Hm hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai
― "Fama vagatur, magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune in anemicele mele cunostinte de Latina!
― Am fost convins ca s-a cam exagerat, asa cum se intimpla intotdeauna in astfel de imprejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai convorbi la "oral", facu el vadit amuzat de indrazneala mea. Am sa va dau subiectele pe doua serii, si anume: doua ode din Horatiu. La prima; "In arborem"; si la a doua: "Ad fons Bandusiae"!
Toti lazaristii ii stiam pe Horatiu la perfectie de la BaŽrosanul, si inca din clasa a VII-a.
Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecut, iar eu am luat media 7.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

In schimb, la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi.
Ne examina profesorul Demetru, un profesor extraordiŽnar de bun din punct de vedere pedagogic, dar si nemaiŽpomenit de sever.
Stia carte si-ti cerea carte, nu gluma.
Am dat intii teza, cum era si firesc.
Dupa formalitatile de rigoare, a inceput, sa ne dicteze o bucata, pe care trebuia s-o traducem.
Noi, la Germana, eram "clei".
"Ma, cum o s-o scoatem la capat cu asta, ca nu e de glumit?!"
Dar trebuia sa lasam gindurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru, care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru!
Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte, il auzim: "komma"; iar mai dicteaza patru-cinci vorbe, iar "komma"
Noi, de colo, la iuteala, scriam, ca sa nu pierdem sirul, "komma", si asteptam
Demetru continua cu dictarea. Mai spuse citeva vorbe, apoi iarasi "komma" noi, repede, in caiete "komma".
― Ma, Bajenarule, ma-ntreba in soapta Rica Sta-nescu, cine-o fi, ma, Coman asta, de ni-l dicteaza mereu?
― Stiu si eu, ma, Rica? O fi eroul principal din povesŽtire Las' ca vedem noi la sfirsit, o sa-ntelegem cind om incepe traducerea!

. . . . . . . . . . . . . . .

La sfirsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem in opt ani de liceu: ca vorba "komma" insemneaza "virgula"!

*

In sfirsit, s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun, in raport cu acela pe care-l astepta "stimaŽbilul Jujuca".
El ar fi dorit sa raminem toti repetenti; cind colo, cei mai multi am promovat, iar cativa au ramas corijenti la Matematici si Franceza.
Tii! ce satisfactie pe noi, dar si pe profesorii lazaristi, care jubilau!
Atunci Jujuca, ca sa ne aiba din nou la mina, a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu, directorul Seminarului Pedagogic, si i-a cerut sa-i dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar, ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai liceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea!
Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea, l-a aposŽtrofat foarte serios din punct de vedere pedagogic si i-a ripostat:
― Baietii sint elevii mei si legal sint absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare, ceea ce vrei dumneata nu se poate Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi.!

*

La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particuŽlara, a fost un freamat de bucurie in rindurile noastre, bietii oropsiti, cind am vazut ca nu ramasese nimeni repetent!
Dar ne-a impresionat extraordinar cind l-am vazut inŽtrind pe poarta seminarului pe Barosanul, cu pasii lui mari si greoi
― E, ce isprava ati facut, ma? ne-ntreba el, batindu-ne pe umeri, in semn de simpatie. Sper ca nu m-ati facut de ris?! Dealtfel, mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina!
Si, cum printre noi erau citiva dintre colegii de clasa, care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo, Barosanul li se adresa, zimbind:
― Ma, sa stati drepti, si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen particular de a VIII-a aci, la Seminar!
― De ce, domnule diriginte? intrebara ei mirati.
― Asa, pentru ca voi ati facut numai opt clase, pe cind ei au facut noua! Opt la Lazar, in intregime, si a noua, aci, in particular!

*

Totusi, pina la urma, Jujuca, prin interventii tari la Ministerul Instructiunii, a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar.
Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf. Sava, unde era director faimosul profesor de Limba romana Stefan Pop, un om superior din toate punctele de vedere, care a interŽpretat tinereste elanul nostru juvenil, si nu numai ca nu ne-a persecutat, dupa cum il rugase Jujuca, dar chiar ne-a protejat, fiind atit in comisia examinatoare, cit si secreŽtarul acesteia.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.