Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





DOUA SATE de Ana BLANDIANA (Proza)

 

In mod ciudat, - sau poate, dimpotriva, firesc si revelator - in mintea mea doua sate, aflate la mii de kilometri si apartinand unor lumi care aproape ca nici nu se banuiesc intre ele, sunt legate printr-o rudenie reala si tulburatoare. Satele se numesc Vinci si Hobita si, ma grabesc sa adaug, ceea ce le inrudeste - intr-o blanda si orgolioasa umilinta - nu este numai faptul ca fiecare dintre ele a fost in stare sa dea lumii cate un fiu genial si iesit din timp, ci felul in care ele - aceste matci parasite de extraordinarele fluvii pe care le-au daruit unor universale oceane - continua sa existe in functie de ceea ce pare sa fi fost in istorie norocul lor. Voi incerca nu sa le descriu, ci sa descriu sentimentul, repetat cu intime variatiuni, pe care fiecare dintre ele mi l-a lasat.

Dincolo de serpentinele muntelui Albano, dinspre Pistoia spre Florenta, pe unul din acele drumuri italiene care, oricate milioane de turisti le-ar fi batut, isi pastreaza un ciudat aer ingenuu, de virginitate, am ajuns aproape mirati intr-un sat care se numea Vinci. Mirarea noastra nu continea nimic nereverentios: pur si simplu uitasem ca ceea ce pentru noi era numele celui mai complet geniu al oamenilor nu fusese - si nu continua sa fie, in fond - decat numele unui sat din muntii ciudati ai Toscanei. Castelul medieval care il domina si-n care cine stie daca artistul a calcat vreodata, ii este acum dedicat in intregime, gazduind o expozitie de machete copiate in lemn, metal, sau sticla dupa manuscrisele leonardiene si insumand o intreaga galerie a tot ce aveau sa reinventeze oamenii in urmatoarea jumatate de mileniu: angrenaje diverse, poduri mobile, mori, elicoptere, tancuri, afete de tun, vapoare cu zbaturi, gatere, laminoare, reflectoare, cuptoare, totul fusese prevazut, desenat, explicat, mult prea devreme pentru a putea fi inteles sau realizat. Pe un alt etaj: expozitie de reproduceri dupa tablourile maestrului, de fotografii de manuscrise, de schite de harti. Senzatia este de saracie aproape induiosatoare si de frustrare aproape impresionanta. Simti ca organizatorii s-au crezut obligati sa faca ceva pentru a dovedi, dincolo de nume, legatura locului cu marele artist, dar cum dovezile nu existau, stradania se intoarce impotriva lor si aproape ca trezeste banuiala unei confuzii. Cu trei kilometri mai sus, un catun subaltern: Anchiano. Acolo, intr-o livada de maslini batrana, exista inca - din piatra necioplita - casa in care s-a nascut si si-a petrecut primii saisprezece ani ai vieti Leonardo. Trei incaperi goale si o femeie vanzand ilustrate cu reproduceri. Totul strain. Singurii care il amintesc - si-o fac intr-un fel deosebit de elocvent cu ramurile lor subtiri aproape hasurate, semanand tulburator cu parul personajelor desenate de mana maestrului - sunt maslinii.





Drumul spre Hobita l-am facut la acea ora de chindie in care lumina se imblanzeste si indulceste totul, iar piciorul de munte pe care il strabateam se umplea de un prevestitor si nostalgic farmec. Vazusem cu o zi inainte "Muzeul arhitecturii gorjene" de la Curtisoara si imaginatia noastra avea toate elementele fabulosului pentru a inchipui mai grabit decat realitatea, asemenea unei fata morgana, un fabulos sat pentru Brancusi. Nimic mai putin adevarat. Un sat nou in care nu tresare nici o umbra amintitoare a frumusetilor de la Curtisoara. Muzeul propriu-zis, generic - datand din epoca nasterii lui Brancusi -, este o constructie mica de lemn, fara etajul atat de fermecator al vechilor case gorjene, cu prispa joasa, lipsita de arta, cu doua incaperi, dintre care una cu vatra, cu sararita si loc pentru ardeiul iute si un pistornic prins in cui: un fel de stampila avand sculptata intr-o bucata de lemn numele tuturor mortilor familiei, care se punea pe prescuri si parastase si careia i se mai adauga un nume cu fiecare moarte. In curte, un sopron in care se adapostea cazanul de tuica mesterit din lemn dupa exemplul caruia se pare ca Brancusi insusi isi facea tuica de prune la Paris. Si, mai presus de toate, aceeasi incercare - descoperita si in satul lui Leonardo - de a dovedi, de a inventa, o legatura cu gigantul plecat de acolo.

Ceea ce unea cele doua sate era incapacitatea de a se adapta situatiei lor de izvor al unor izvoratori de capodopere si incercarea de a semana ele celor care, candva, trebuie sa le fi semanat. Alte colege ale lor au stiut sa-si inteleaga sansa: Salzburgul si-a facut din Mozart o cariera, Strattford-ul si-a facut din Shakespeare un destin. Vinci si Hobita, dimpotriva, par mirate inca, de ceea ce au fost in stare si - sarace si modeste - nu indraznesc sa pretinda singura dovada indubitabila a maternitatii lor neinvatate cu mandria. Dar cum ar putea rivaliza casa de lemn din fundul Olteniei sau cele trei odai dintre maslinii muntelui Albano cu marile muzee ale lumii care isi disputa putinele, inestimabilele capodopere ale fiilor lor? De altfel exista artisti care poarta intr-o atat de covarsitoare masura consecinta unei intregi istorii, suma unui intreg pamant, incat pare de mirare ca s-au nascut totusi intr-o zi anume, intr-un anumit loc. Iar cele doua sate despre care vorbeam au aerul ca nu sunt nici ele cu adevarat convinse de aceasta.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2021 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

DOUA SATE



Opera si activitatea literara Ana BLANDIANA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ana BLANDIANA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

PALIMPSEST

- citeste textul

TREI LUMI

- citeste textul

CUM AM DEVENIT POET

- citeste textul

SOARELE CLIPEI DE ACUM

- citeste textul

EXCLAMATIA DIN TROIENE

- citeste textul

MUSCHIUL RASULUI

- citeste textul

DESPRE TINERETE

- citeste textul

CARTEA SI LUMEA

- citeste textul

GANDUL LA DELFINI

- citeste textul

INSCRIPTIE PE O GRAMADA DE CIOBURI

- citeste textul

PE MALUL DELIRULUI

- citeste textul

ABSENTA FORMEI

- citeste textul

DESPRE EGALITATE

- citeste textul

CULEGATORUL DE CIUPERCI

- citeste textul

FANTEZIE CU SOLSTITIU DE IARNA

- citeste textul

NEUITAREA

- citeste textul

MONADA

- citeste textul

MISTERUL REVOLTEI

- citeste textul

NICI UN NUME

- citeste textul

ORASUL NEETERN

- citeste textul

POEZIE SI PROZA

- citeste textul

VARSTELE CAMPIEI

- citeste textul

O FORMULA

- citeste textul

GANDURI DINTR-UN CIRES

- citeste textul

PLEDOARIE

- citeste textul

REVERIE

- citeste textul

BASCHET SI PERFECTIUNE

- citeste textul

O MIE DE OAMENI FERICITI

- citeste textul

INTRE LUMI

- citeste textul

ANTIJURNAL

- citeste textul

DIMENSIUNI

- citeste textul

NEVOIA SI SPAIMA DE SINGURATATE

- citeste textul

EMBLEMA

- citeste textul

ATAT DE PUTIN

- citeste textul

DESPRE DRAGOSTE

- citeste textul

MAREA PREJUDECATA

- citeste textul

ADOLESCENTA

- citeste textul

ACEASTA ASTENIE

- citeste textul

VORBIND DESPRE POEZIE

- citeste textul

DUBLUL

- citeste textul

REGULA JOCULUI

- citeste textul

POLUARE

- citeste textul

VIZIUNI

- citeste textul

ADEVARATUL CONTINUT AL UNEI NOTIUNI

- citeste textul

DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVANTA

- citeste textul

AXIOMA

- citeste textul

DOUA SATE

- citeste textul



Poezie

Refluxul sensurilor

- citeste textul
Refluxul sensurilor. Coborand

DEALURI

- citeste textul

AVRAM IANCU

- citeste textul