Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Scoala noua de Vasile VOICULESCU (Povestire)

 

In sfirsit, stapinirea se indurase sa faca local de scoala in satul P. Scoala cea veche, acoperita cu sindrila sparta si inverzita, privea cu ciuda din virful muchiei unde era cocotata, la binaua din vale, ce crestea vazind cu ochii pe maidanul fost vatra satului, de linga circiuma lui Petra-che. Ce e drept, si scoala cea noua, ca mai mica si mai ageamie, trebuise sa se plece si sa-si scoata caciula in fata hanului. Legea cerea sa fie departare intre ele cel putin o suta de metri, si de, cum era sa muti ori sa inchizi gogeamite han, statornicit acolo de peste treizeci de ani Scoala a trebuit sa se dea ceva mai inapoi si sa se puie temeliile razna, piezis cu drumul si cam prea aproape de girla din spate Dar nu era nimic, cu ceva cheltuiala se puteau face doi-trei Iesi care s-o apere de viitura apelor care nazuiau sa o ia cu mal cu tot, primavara si vara, cind ploua la munte

Toti erau multumiti. invatatorul, ca-i facea si lui casa de locuit ca lumea, alaturi de scoala. Circiumarul, ca toata salahorimea impreuna cu maistorii mincau si petreceau la el Gospodarii, ca mai aveau ceva cistig, care cu gazduitul, care cu vindut rachiu pe ascuns, care cu carat piatra, var, pamint. Satul se umplu pentru trei luni de viata si zgomot.

Dar nicaieri nu se petrecea mai bine ca in casa lui Costica Briciu, unde erau trasi cei doi mais-tori zidari Petrea si Ivanciu, in seama carora ovreiul antreprenor lasase binaua

Domnul Moise din Buzau luase fara licitatie peste treizeci de scoli in tot judetul si trebuia sa le dea gata pina-n toamna. Asa ca dumnealui abia avea timp sa treaca o data, de doua ori, in brisca lui cu un cal, pina la "inaugurare", cind avea sa vie cu domnul prefect si revizor scolar sa ia in primire fiecare cladire in parte

Era o priveliste rara si minunata intreaga robota de pe fosta vatra a satului, insufletita zi si noapte de miscare. Toate se faceau cu rinduiala: intr-un cot al iazului se asezase caramidaria, la care lucrau de zor vreo cinci familii de tigani caramidari.




Acum erau la arsul celui de-al doilea rind de cuptoare gurile neastupate inca azvirleau vapai ca niste comori. intr-o sandrama de scinduri, lemnarii lucrau o parte din iimplarie, alta fusese data in lucru pe la casele lor. in fund, gropile cu var. Scoala, dupa planul intocmit, isi ridica la un cot de pamint temeliile de piatra cioplita. Alaturi se sapau santurile pentru temelia casei invatatorului Era un zgomot, o forfota, o zarva, o alergatura de te lua ameteala. Unii veneau, altii plecau cu hirdaie cu ciamur, cu var; salahorii se ciocneau din repezeala ori dinadins, se pum-neau, iar maistorii, de sus, racneau la ei injurind.

Treaba mergea minunat. Era ea caramida nu prea arsa, dar se intrebuinta la scoala. Pentru casa invatatorului, insarcinat cu supravegherea materialului, se hotarise sa se puie din cuptoarele arse bine, mai pe urma. Nisipul, tot asa, cam nebine dat la ciur, cam mare Ia bob; varul bolovanos si negru; cheresteaua, nu prea bine uscata. Dar pentru domnul Nicu, invatatorul, facem cum e bine, deoparte de alta calitate Si treaba mergea minunat.



Seara, cind se ostoia lucrul pe binale, incepea petrecerea la han si tinea pina tirziu. Aci cinstea toata lumea si mincau maistorii si salahorii straini. Se petrecea: cite doua-trei putini de brinza pe saptamina si maldare de sunci si costite afumate, iar negustorul fusese nevoit sa mai bage un baiat in pravalie. Dar mai ales tuica de amindoua calitatile - noua si veche. Nu se mai bea cu ciocana ori cu cinzeaca - cea mai mica masura era litra, si bauta dintr-o gilgiitura. Obiceiul asta il adusese Slana, maistor zidar, un slovac mic si pocit, care nu putea lucra decit beat Treaz, spunea ca ameteste sus pe zid si nu poate calca pe schela cu podele de scinduri rare prinse de stilpii binalei. Dar, beat, nu se clintea din loc si lucra fara fir si fara metru, numai din ochi potrivind caramida, ca n-ai fi gasit cea mai mica sminteala ori abatere. Cind simtea ca-i trece damful, ridica mistria in sus si facea ca un apucat semne spre han, zbierind: ohe, ohe! Numai-decit baiatul din pravalie, care pindea semnalul, se repezea cu litra de la gheata si i-o urca singur sus, ca-i era si lui drag sa se uite de acolo peste toata varzuiala si amestecul acela Slana punea sticla pe gura inchisa, da capul din ce in ce, pe spate, pina ce aducea fundul sticlei drept in dreptul miezului cerului, apoi despartea buzele si da drumul rachiului. Asta se intimpla lui Slana cam de patru ori pina-n prinz, de doua ori pina-n amiaza si de cinci ori pina seara.






Seara, dupa mincare, cei doi tovarasi, maistorii Petrea si Ivanciu, se urcau sus la gazda, in virful muchiei, si daca era a doua zi sarbatoare se intindea o alta masa, cu alt soi de tuica si alte mincari Erau poftiti toti vecinii. Petrea lua titera si incepea sa tiriie cintece de prin Macedonia; Ivanciu umplea cestile, Briciu facea tigari - din tutunul maistorilor si impartea la toti. Pe urma, un soi de abureala se lasa pe ochii tuturor, asa ca parca nu vedea nimeni cum Petrea lasa titera si ia pe Ileana, nevasta lui Costica, de git, cum ii trage capul la pieptul lui si o saruta lung apoi o ridica cu o mina de mijloc si intra amindoi in casa

Ceilalti ori petreceau inainte, ori se risipeau.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Scoala noua



Opera si activitatea literara Vasile VOICULESCU

Scrierile si activitatea publicistica a lui Vasile VOICULESCU





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Limanul

- citeste textul

Sakuntala

- citeste textul

Vaca blestemata

- citeste textul

Chef la manastire

- citeste textul

Perna de puf

- citeste textul

Lupta cu ingerul

- citeste textul



Poezie

In gradina Ghetsimani

- citeste textul
In gradina Ghetsemani - o meditatie pe tema Legea Iubirii
IN GRADINA GHETSEMANI - comentariu
IN GRA,DINA GHETSEMANI - analiza literara
In gradina Ghetsimani - mitul christic al suferintei
IN GRA,DINA GHETSEMANI - Poezie religioasa - Motivul biblic

Batea la poarta cerului

- citeste textul
Batea la poarta cerului - meditatie pe tema destinului

Calatorie Spre Locul Inimii

- citeste textul
Poezia Calatorie spre locul inimii

Imn Muncii


Poezia Imn muncii

CLXXX (26)

- citeste textul
CLXXX (26) - analiza literara a sonetului

SONETUL CLXX

- citeste textul
SONETUL CLXX - Semnificatia titlului

SONETUL CLXXXIII

- citeste textul
SONETUL CLXXXIII - Ideea poetica si Structura poeziei
Sonet CLXXXIII- semn si semnificatie poetica

GRAI VALAH

- citeste textul
GRAI VALAH - Oda - Structura, semnificatii, limbaj artistic

Sta sufletul fara iubire

- citeste textul



Articole

Despre Vasile Voiculescu

- citeste textul



Povestiri

Lostrita

- citeste textul
Lostrita - povestire romantica - Tema, eroii, conflictul, subiectul
LOSTRITA de Vasile Voiculescu
LOSTRITA - analiza literara
Lostlita - povestire de Vasile Voiculescu
Caracterizarea lui Aliman personaj principal in povestirea fantastica Lostrita
LOSTRITA - valorifica credintele legate de duhurile apelor intr-o poveste de dragoste tulburatoare
LOSTRITA - (subiectul povestirii, elemente folclorice, semnificatia personajelor si a deznodamantului)
APRECIERI CRITICE
Lostrita - o poveste fantastica de dragoste

Ultimul Berevoi


Ultimul Berevoi - o povestire realista

PESCARUL AMIN

- citeste textul
PESCARUL AMIN - comentariu literar - Povestirea fantastica - Semnificatii

In Mijlocul Lupilor


In Mijlocul Lupilor - demonstratie ca e povestire fantastica

Bunavestire

- citeste textul

Mintuirea smochinului

- citeste textul

Zahei Orbul (fragment)

- citeste textul

Scoala noua

- citeste textul