SONETUL CLXX de Vasile VOICULESCU (Poezie)
"Samanta nemuririi, iubite, e cuvantul, Eternul se ascunde sub coaja unei clipe, Ca-n oul ce pastreaza un zbor inalt de-aripe, Pan ce-i soseste timpul in slavi sa-si ia avantul; A fost de-ajuns un nume, al tau, sol dezrobirii, S-au spart si veac, si lume; tinut prizonier A izbucnit din tandari, viu, vulturul iubirii, Cu ghearele-i de aur sa ne rapeasca-n cer. Cine ne puse-n suflet aceste magici chei? Egali in frumusete si-n genii de o seama, Am descuiat taramul eternelor idei;
Supremelor matrite redati, care ne cheama Din formele caderii, la pura-ntaietate, Sa ne topim in alba, zeiasca voluptate"
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care lipseste.
|
