Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Lostrita - povestire romantica - Tema, eroii, conflictul, subiectul de Vasile VOICULESCU



Vasile VOICULESCU Lostrita
Lostrita este o povestire romantica cu elemente de fantastic, fiindca tema, eroii, si Subiectul sunt structurate pe iubire.



Subiectul este iubirea dintre Aliman, un Ilacau frumos, exceptional si Ileana, dezvoltand mitul sirenei sau Ondinei prezent in Odiseea lui Homer, la Emine scu. la Andersen dar si in folclorul romanesc. Fantasticul apare ca si la Mircea Eliade sau Ion Creanga intr-un mediu rusti., realist. De aceea povestirea incepe cu o referire la vicleniile duhului rau. Lostrita ;!evine cand o sirena tolanita pe prund, cand ca o fecioara (IleanA), hranindu-se cu peste dar si o faptura satanica care mananca carne de om: "Dar mai ales cu carne de om, careia ajunsese sa-i duca dorul".





Firul naratiunii penduleaza intre real si fantastic, Lostrita este vanata de un Ilacau frumos, Aliman, care izbucste s-o prinia: "Dar salbaticiunea a zvacnit odata cu putere, 1-a plesnit cu coada .peste obraz si i-a scapat din maini, ca o. sageata licaritoare, cum ii scapa dumineca, cate o zvarluga de fata la hora". Analogia dintre fata si lostrita sugereaza ca lostrita este o fata fermecata. Aliman se incredinteaza ca nu-i lucru curat. El urca la un sat de pe Neagra, la un vraci batran, descantator de pesti, care-l invata practici magice. Aliman se intoarce cu o lostrita de lemn, pe care o freaca cu lapti de lostrita si ii aseaza un peste mic, tot de lemn, in ea. El rosteste un descantec in noaptea, cand intra in apa Bistritei si da drumul lostritei de lemn. Curand, Bistrita se umfla carand la vale case, oameni, vite. Pe o sfaramatura de pluta vine o fata, care ajunge la mal in dreptul lui Aliman. Acesta o ia la el acasa. Fata era frumoasa, dar avea ochii "reci ca de sticla". Satul incepe, sa vorbeasca ca ar fi strigoaica. Fata nu vrea sa auda de popa, de cununie, de biserica?este salbateca si plina de taina. Apare mama Ilenei, rosteste cateva cuvinte si o ia Iara voia ei pe fata, fiindca ea nu voia sa plece de langa Aliinan. O fata din sat, indrazneata, isi pune in cap sa-l ia de barbat pe Aliinan si il determina s-o ia de nevasta. In ziua nuntii insa apare lostrita. Aliman afla si pleaca.s-o prinda. EI visase ca se casatorise cu lostrita si-l cununase batranul vrajitor. Aliman se arunca in raul involburat s-o prinda clar este lovit de busteni, dispare sub apa si nu mai apare niciodata. Legenda lostritei circula pe valea Bistritei ca o legenda populara mereu vie si mladioasa. Ea devine astfel o varianta feminina a zburatorului, cand sirena-lostrita ademeneste pe flacaii fara minte spre a-i pierde.





Lostrita este o legenda cu elemente expresioniste, fiindca eroii sunt arhetipali in imprejurari arhetipale. Aceasta valoare este sugerata de nunta arhetipala simbolica a lui Aliman cu lostrita in vis, facuta de batranul vraci, care l-a invatat sa faca o lostrita de lemn si sa-i dea drumul pe apa, rostind un descantec arhetipal, prin care el se lepada de Dumnezeu. Este un act arhetipal, prin care se sugereaza nunta demonica, asa cum o gasim in codul lui Manu. De aceea strigoaica fara nume, careia el ii spune Ileana, nu vrea sa auda de preot, de nunta arhetipala ortodoxa, care este sfanta si-l sfinteste pe om. Ileana-lostrita are ochi de peste, de sirena, are un comportament straniu si-l determina pe Aliman sa se scalde cu ea noaptea goi, cand apele se fac de aur, de argint si apoi albastre. Ei vaneaza pastravi si-i frig la foc de brad, fiindca asa ii place ei. Aliman este ca ametit, cand vrea sa se dezmeticeasca si sa se insoare religios, fata ii spune ca nu pentru asta a venit ea. Se poate face o analogie la mitul Sfantul Soare si Sfanta Luna in varianta Iovan Iorgovan si fala salbateca, pe care o gasim la loan Slavici in Padureanca.



Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt construite pe conceptul de cunoastere. Descantecul, pe care Aliman il invata de la batranul vraci este o initiere in mantica populara. Mijloacele pe care el le foloseste pentru a transforma lostrita intr-o fata dovedesc o interventie a fortelor supranaturale. Lostrita este, ca si Aranca, stima lacurilor a lui Mihail Sadoveanu stranie. Aliman o prinde in cursa dar de fapt el este cel prins. Cand fata este luata de mama ei, el pleaca sa le cautp in satul lor din munte, dar afla ca fusesera alungate de mult din sat, fiindca faceau farmece cu ajutorul demonilor. Cosmicizarea ca trasatura a expresionismului este sugerata de involburarea neasteptata a apelor Bistritei pentru a i-o aduce pe Ileana, precum" si de felul in care apa isi schimba culoarea, cand se scalda ei noaptea. Descrierea fetei este sugestiva: "parul despletit pe umeri ca niste suvoaie plavite resfirate pe o stana alba. Ochii, de chihlimbar verde-aurii () erau mari, rotunzi, dar reci ca de sticla" Compararea legendei cu o lostrita care alearga pe valea Bistritei este o metafora epica de tip expresionist, dar cultiva specificul national ca in estetica romantica.




Vasile Voiculescu, prin creatia sa de poet, prozator si dramaturg de specific national, continua atat pe Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Ion Creanga cat si pe Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Lucian Blaga, Mihai Codreanu, Ion Barbu.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.