Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Istoria ieroglifica - Scara a numerelor si cuvintelor streine talcuitoare de Dimitrie CANTEMIR



avocat
(lat.) Cela ce trage pentru altul para cu plata. agona
(el.) Lupta carea face trupul cu sufletul in ceasul mortii. acouthos
(el.) Si ase urmadza, in urma, mai apoi. activitas
(lat.) Facatoriia, lucrarea lucrului. alaiu
(turc.) Petrecanie, tocmala de oaste, sicuire. alofilii
(el.) Cei de alt neam, streinii. ananheon
(el.) Atata de treaba, cat fara dansul a fi nu poate. anatomic
(el.) Cela ce stie mestersugul madularelor trupului, despicatoriu de starvuri. anthrax
(el.) Piatra scumpa rosie, rubin mare, carvuncul. anagnostis
(el.) Cela ce, citind, altii asculta. anonim
(el.) Cela ce, izvodind ceva, numele nu i sa stie, fara nume. antepathia
(el.) Imponcisere, nepriimirea firii, ura si uraciunea din fire. antifarmac
(el.) Leac impotriva otravii. antidot
(el.) Leac impotriva boalei ce sa da. apothecariu
(el.) Cela ce sede la pravalie, si, mai cu deadins, cela ce vinde ierbi, doftorie. apofasisticos
(el.) Ales, de istov, cuvant carile intr-alt chip nu sa mai poate intoarce. atheofovia
(el.) Nefrica dumnadzaiasca. apelpisia
(el.) Deznedejduirea, scaparea a toata nedejdea. aplos
(el.) Chiar, de-a dreptul, prost, curat. aporia
(el.) Intrebare cu prepus, carea pofteste dezlegare. apofthegma
(el.) Cuvant, voroava aleasa, filosofasca. alhimista
(arap.) Cela ce sileste a face din arama aur, cela ce stie a preface formele materiii. argument
(lat.) Dovada, cuvant, voroava doveditoare. armistitie
(lat.) Vreme pusa, in carea, de razboiu sau de pace, solii si mijlocitorii sa aleaga. aromate
(el.) Toate samintele, ierbile si unsorile frumos mirositoare. articule
(lat.) Incheietura osului si a voroavii capete. arete
(lat.) Un fel de bolovani cu carii, batand, zidiurile cetatilor sfarama. anevsplahnos


(el.) Nemilostiv, carile nu stie a sa milostivi.
Asia
(el.) A patra parte a lumii, carea tine partile razsaritului. astrolav
(el.) Cinie de arama sau de lemn in carile drumul stelelor sa arata. atomistii
(el.) Filosofii carii sint din ceata epicurilor si dzic ca toate in lume sint tamplatoare. atomuri
(el.) Lucrul carele intr-alt chip sau parte nu sa mai poate desparti, despica, taia; netaiat. afthadia
(el.) Obraznicie, indrazneala fara socoteala, nebuneasca. aftocrator
(el.) Singur tiitoriu, carile la stapanire alta sotie nu are. axioma
(el.) Dzisa filosofasca carea in loc de canon, de pravila sa tine. atheist
(lat.) si (el.) Fara Dumnadzau, om carile vreunui dumnadzau nu sa inchina.
Afroditis
(el.) Steaoa carea intai sa arata de cu sara, steaoa ciobanului; boadza dragostelor, a curviii. afrodisau
(el.) Cela ce imbla dupa curvie, muieraret. ahortatos
(el.) Nesaturat, nesatios, lacom peste masura. anomalia
(el.) Indraptnicie, lucru, cuvant carile merge impotriva. apsifisia
(el.) Nebagarea in sama, tinerea in nemica. austru
(el.) Vantul despre amiadzadzi, Notos.
B barbara
(lat.) Ieste o forma de siloghismuri, carile sa face din toate protasele adeveritoare si partnicesti. blagoutrobnii
(slov.) Milos, milostiv, duios. boala hronica
(el.) Boala carea tine cu ani, cum ieste oftica, dropica si alalte.
V vase priimitoare
(mold.) Stomahul, rindza, matele si toate maruntaile in carile intra bucatele. vasuri
(el.) Temelie pre carea sa pune stalpul. vatologhie
(el.) Chip poeticesc, cand aceleasi cuvinte cu intoarsa oranduiala le poftoreste.
G galactea
(el.) Drumul carile sa vede pe ceriu. gheneralis
(lat.) De neam, cel mai de frunte; cel ce cuprinde chipurile supt sine. gheomandia
(el.) Vraja, cand vrajesc pe crapaturile pamantului. gnomon
(el.) Ceasornic de soare, umbra soarelui carea arata ceasurile.
D diathesis
(el.) Oranduiala firii, nastav, abaterea firii, in ce sa pune firea. dialectic
(el.) Cela ce stie a sa intreba dupa canoanele loghicai. dialog
(el.) Voroava carea ieste tocmita cu intrebare si raspundere. dimocratie
(el.) Stapanire in carea cap ales nu ieste, ce toata tara poate intra la sfat. disidemonie
(el.) |aramonii si aflarile omenesti in loc de dumnazaiesti cinstite. discolii
(el.) Nevoi, lucruri aspre, grele, de neputut. dihonie
(el.) Neunirea sfatului, imparechere. duhul vinului
(mold.) Vinars, vin prefacut.
E evghenie
(el.) Neam bun, nemisie, de buna nastere. erdemon
(el.) Demon bun, inger, bunavoia dumnadzaiasca. evlavie
(el.) Cinste cu stidire, rusinarea de chip.
Evropa
(el.) Una din partile pamantului, cea mai mica, despre apus. evsevie
(el.) Buna credinta in Dumnadzau, pravoslavie.
Ethna
(el.) Numele unui munte in Sichiliia, carile, din sine aprindzindu-sa, arde. eclipsis
(el.) Intunecarea soarelui sau a lunii. ek ton hrismon
(el.) Cel ce ieste din tainele hrismurilor, prorociilor. eleghii
(el.) Un fel de stihuri amestecate.
Elada
(el.) Tara Elineasca, Gretiia, despre Evropa. energhie
(el.) Putinta a face, facatorie, lucrare. enthimema
(el.) Siloghism ritoricesc. exighisis
(el.) Talcuire, talmacire, dezvalirea voroavii ascunse. experientia
(lat.) Dovada, ispita carea sa face cu lucrul, cu simtirea. extentrum
(lat.) Loc carile ieste dinafara de mijloc. epifonema
(el.) Cuvant carile de cateva ori in gura mare sa striga. epithimia
(el.) Pofta, vrerea a avea ce nu are. epiorchie
(el.) Calcarea giuramantului. epitrop
(el.) Namestnic, cela ce in ceva locul altuia tine. epihirima
(el.) Ori de ce sa apuca cineva a face, inceperi. erese
(el.) Stricarea legii; cel ce deschide invatatura minciunoasa. ermafroditis
(el.) Cel ce ieste si barbat si femeie sau imbla in pofta a doaa parti. etimologhia
(el.) Talcuirea a hiresului nume.
Z zizanie
(el.) Neghina, samanta salbateca in cea buna.
Zefs
(el.) Bodzul carile sa crede a fi parintele tuturor bodzilor. Planeta a dzilei gioi, de neamul sau dzic sa fie fost din ostrovul Critului. zilotipie
(el.) Temerea iubovnicului catra ibovnica si impotriva.
I izgnanie
(slov.) Izgonire cu de-a sila, trimetere in streinatate. ithica
(el.) Invatatura carea tocmeste obiceile oamenilor, cetatilor. idea
(el.) Chipul a fietecui lucru, pre carile mintea plazmuindu-l, ca cum ieste il informuieste. idol
(el.) Chip de bodz in piatra sapat sau in metal varsat. ielcovan
(turc.) Gonitoriu de vant sa cheama, un fel de pasiri carile neparasit in sus si in gios pe mare zboara. ieroglifia
(el.) Chipuri de pasiri, de dobitoace si de alte jiganii si lighioi cu carile vechii in loc de slove sa slujiia. interiectie
(lat.) La gramatica, una din cele opt parti a cuvantului. iroas


(el.) Cela ce, dupa multe si vestite vitejii, capul pentru mosie s-au pus. ironic
(el.) Cuvant cu carele laudam pe cel de hula si hulim pe cel de laudat in saga. isimeria.
(el.) Ceasul in carile dzua cu noaptea sint de-a tocma.
C cabala
(evr.) Invatatura disidemoneasca cu carea evreii Sfanta Scriptura dupa voie talcuiesc. cacodemon
(el.) Demon rau, ingerul Satanii; urgie dumnadzaiasca. catholichi
(el.) A tot, peste tot, sobornic, a toata lumea. capituluri
(lat.) Zacele, condeie, capete. categorii
(el.) Sint dzece forme supt carile Aristotel toate fiintele lucrurilor cuprinde. catalog
(el.) Izvod, catastih, insamnarea numerelor dupa oranduiala. cataracte
(el.) Praguri in apa, pre carile apa sa rastoarna, sau zastalnita la mori. chentru
(el.) Tinta, punctul carile este tocma in mijlocul lucrului ratund. colachie
(el.) Lingusitura, voroava dupa placere. comedie
(el.) Figuri, voroave carile scornesc rasul si inchipuiesc istoriile adevarate. comitis
(el.) Stea cu coada. Stea sa naste si piiere. conditii
(lat.) Asedzamanturi, legaturi, tocmele de pace. corespondentii
(lat.) Unul cu altul pre taina raspunsuri a avea. Blende. cfartana
(lat.) Frigurile a patra dzi. cfidditas
(lat.) Ceinta, singura fiinta lucrului, ceia ce ieste.
L lavirinth
(el.) Temnita supt un munte in ostrovul Critului sapata cu acela mestersug ca ori pre cine slobod intr-insa sa nu mai poata iesi. lacherda
(el.) Un fel de peste in mare. laringa
(el.) Gatul, gatlejul, gatlanul. lembic
(el.) Caldare cu carea scot rachiu sau apa de flori. lemarghia
(el.) Lacomiia la mancare, lacomiia pantecelui. lira
(el.) Alauta.
Liviia
(el.) Tara pe marginea Nilului, pan'la ocheanul despre amiadzadzi.
M mateologhia
(el.) Voroava in desert, buiguire, cuvant fara socoteala. materie
(lat.) Orice supt forma s-ar supune, precum materia lumanarii ieste ceara, saul. megalopsihia
(el.) Marimea sufletului, neinspaimare.
Mediterana
(laT), Marea de la Stalpii lui Iraclis pana la Elispont. melanholie
(el.) Boala de voia rea, patimirea intristarii, fiierea neagra. melodie
(el.) Cantare alcatuita, dulce, frumos tocmita. merichi
(el.) Partniceasca, partnica, de parte.
Mesopotamia
(el.) Tara carea intre Tigris si intre Evfrath apele sa cuprinde, Vavilonul. metalon
(el.) Orice materie vartoasa iese din pamant, precum ieste aurul, argintul, arama, custoriul. metamorfosis
(el.) Schimbarea fetii, preobrajenie, schimosire. meteris
(turc.) Sant, hendec, groapa in carea sa aciuadza oamenii la razboiu, la cetate. metafizic
(el.) Cela ce are stiinta a celor peste fire. metafizica
(el.) Invatatura carea arata lucruri mai sus de fire. mihanii
(el.) Cinii cu carile sa slujesc la vremea razboiului, mestersuguri pentru luarea cetatii. mehlem
(arap.) Unsoare cu carea sa slujesc tirulicii la rane. mehenghiu
(arap.) Piatra pe carea ispitesc aurul, argintul de bun. modul
(lat.) Chipul, mijlocul, leacul lucrului greu. monomahia
(el.) Bataia, razboiul numai a doi, poidinoc.
Monocheroleo-pardalis
(el.) Inorog - leu - pardos, din trii numere intr-un nume alcatuite. monarhie
(el.) Stapanire carea singura stapaneste, precum ieste a Turcului, a Neamtului, a Moscului.
Musele
(el.) Septe surori, carile sa dzic boadzele cantarii si a dascali sa fie.
N navarh
(el.) Mai-marele corabiii, reis. nafaca
(turc.) Obroc, mirtic, carele sa da in toate dzilele. nedierisit
(el.) Nedespartit, lucru carile intr-alta parte nu sa poate abate. neistelit
(slov.) Netamaduit, nevindecat, lucru crile nu poate avea leac. necromandia
(el.) Vrajea carea sa face asupra trupurilor moarte; la toate limbile in loc de pacat sa tine.
O onirocrit
(el.) Izbanditoriu de vise. omofil
(el.) Tot de un neam, de o samintie, tot de un fel. orizon
(el.) Zarea pamantului, marginile ceriului, unde sa pare ca sa impreuna cu pamantul. omonie
(el.) impreunarea, unirea sfatului, invointa inimilor. ohendra, ehidna
(el.) Vipera, naparca, neam de serpe prea veninat, carea crapand ii ies puii prin pantece.
P padzerh
(agem.) Un fel de piatra carea in serpe si in inima cerbului rar iese. palat
(el.) Curte domneasca, imparateasca. palestra
(el.) Arma de razboiu, arc cu zemberec, carile ca sinetul de la obraz sa sloboade. palinodie
(el.) Cantarea, cuvantul carile de multe ori acelasi sa poftoreste. paradigma
(el.) Pilda, asamanare a cuvantului, aratare prin chipurile stiute. paradosis
(el.) Invatatura nescrisa, din gura in gura lasata, ce invata fiiul de la parinte. parahorisis
(el.) Lepadare, intoarcerea fetii de catra cineva, ales dumnadzaiasca. paremie
(el.) Ciumilitura, cuvant alta talcuind, dzicatoare. parisie
(el.) De fata, inainte a tot norodul, la ivala. parigorie


(el.) Mangaiere, leacul intristarii. parola
(ital.) Cuvant, cuvant dat, statatoriu, neintors. perigrapsi
(el.) A sirui, a scrie, a insamna lucrul precum ieste. period
(el.) Drumul carile, intorcandu-sa, iarasi de unde au iesit sa intoarce, incungiurare, impregiurare. peristasis
(el.) Stare imprejur, orice pe langa altul sa tine.
Pithianul
(el.) De la Pithii, din locul unde era vrajea lui Apolon.
Pithii
(el.) Un loc in carile vestit era Apolon cu vrajea. pilula
(lat.) Pirula, gogoasa, bubuslie, carea dau doftorii de inghit pentru leacul. piramide
(el.) Mormanturile imparatilor Eghiptului, cu mari cheltuiele, ca carile nu sa mai pot face. platan
(el.) Un fel de copaciu carile sa face prea mare si traieste prea mult, sa samana cu paltinul. planeta
(el.) Stea ratacita, carea imbla impotriva altora. pleonexie
(el.) Pofta, lacomie spre averea tuturor. polipichilie
(el.) Pestriciune, lucrul carile are multe fete, flori. politie
(el.) Tot narodul cetatii, targul, cetatea; fruntea, boierimea oamenilor. pompa
(lat.) Petrecanie, alaiu, tocmala, slava, sicuirea ostii imparatiii. porii
(el.) Gaurici prin piielea omului, prin carile ies sudorile. porfira
(el.) Un fel de marmure scumpa, vargata in tot feliul de flori, si o haina mohorata, carea numai imparatii purta. praxis
(el.) Facere dupa invatatura, urmarea lucrului. poslanie
(slov.) Carte trimisa, scrisoare, ravas. prezentie
(lat.) Starea de fata, aflarea denainte, denainte la obraz. prezentuieste
(lat.) Arata, de fata il scoate, inainte il pune. pretentie
(lat.) Intinderea inainte, lucrul carile arata socoteala sfarsitului mai denainte. privat
(lat.) Deosabit, instreinat, chip carile nu ieste dintre dansii. privileghii
(lat.) Ispisoacele, uricele, lagaturile, asedzamanturile mai-marilor. provlima
(el.) Intrebare, cuvant carile, inainte puindu-sa, cere raspuns si dezlegare. proimion
(el.) Predoslovie, capul voroavii, in carile tot chipul cazaniii sa arata. providet
(lat. si slov.) Cela ce cu intalepciunea lucrurile, pana a nu fi, cum vor cadea cu mintea le afla. prodrom
(el.) Povata, inainte-margatoriu. prothimie
(el.) Voia inimii, liubov, nevointa din suflet. proba
(lat.) Ispita, dovada, cautare, lucru adeverit. prognostic
(el.) Cunostinta inainte, gacitoare, gacire. profesui
(lat.) A da invatatura, a marturisi ce slaveste, a propovedui. procathedrie
(el.) Sederea mai sus, scaunul cel mai de sus, capul mesii. polos arctic
(el.) Stea carea nu sa clateste, fusul, carile de la noi sa vede. polos antarctic
(el.) Stea neclatita, impotriva cestii ce sa vede de la noi. provatolicoelefas
(el.) Oaie-lup-fil, nume din trii numere alcatuit. pronie
(el.) Mai denainte cunostinta dumnadzaiasca, oranduiala vecinica. propozit
(lat.) Cuvantul pre carile inainte il punem, pentru ca mai pre urma sa-l dovedim, lucrul de carile ne apucam. protasis
(el.) Inainte punere, din trii sa face un siloghizm dialecticesc. publica
(lat.) Politie, sfatul a toata cetatea, boierimea.
R referendar
(lat.) Purtatoriu de raspunsurile imparatesti. Boieriia carea duce si aduce raspunsurile. Talhasciu. reteta
(ital.) Izvodzel de leacuri, carile trimat doftorii la spiteri, sa faca leacul asupra boalei. ritor
(el.) Cela ce stie mestersugul a vorovi bine; bun de gura. romfea
(el.) Sabie dintr-imbe partile ascutita; palos lat si drept.
S savoane
(el.) Pandzele in carile invalesc trupurile mortilor. salamandra
(el.) Un fel de jiganie, pentru carea basnuiesc poeticii ca lacuieste in foc. sam
(arap.) Un fel de vant otravit, carile, lovind pe om, indata sa face cenusa si hainele-i putredzesc. samsun
(arap.) Coteiu mare si foarte vartos, carile pe urs biruieste. senator
(lat.) Sfetnic, boier de sfat, boier mare. sententie
(lat.) Sfatul cel mai de pre urma. Cuvant carile intr-alt chip nu sa mai poate muta, ales. sicofandie
(el.) Cleveta, clevetuire, trecerea cu cuvantul. scandal
(el.) Scandala, bantuire, supararea, impiedecarea voii. schithii
(el.) Tot neamul tatarasc, tataramea. schipticesc
(el.) Cuvant carile pururea supt prepus ramane; era filosofi schipticii, carii in toate prepus avea. schiptr
(el.) Betisor scurticel, carile obiciuiti sint imparatii in mana a-l tinea. solichismos
(el.) Cuvant carile nu ieste dupa canoanele gramaticai. stema
(el.) Corona, cununa, port imparatesc de cap. stihie
(el.) Incepatura lucrului de materie unii dzic sa fie patru, altii trii, altii mai multe, altii numa una. strofi
(el.) Voroava suvaita, in multe parti intorcatoare, si inselatura. sofisma
(el.) Stiinta inselatoare, stiinta minciunoasa in locul a ceii adevarate vanduta. sfigmos
(el.) Vana moale carea pururea sa bate, de pre a cariia clatire asedzimantul firii sa cunoaste. sfera


(el.) Glont, chipul din toate partile ratund, precum ieste pamantul, ceriul. shizma
(el.) Rumptura, scaderea credintai in pravoslavie shimate
(el.) Chipuri, fete, aratarile obrazului. siloghismos
(el.) Socoteala adevarata, carea la dialectici din trii protase sa face. simptomatic
(el.) Din tamplare, din cadere, carile nu din tocmala inainte margatoare s-au facut. sinod
(el.) Sobor, adunarea a multe capete, sfatul de obste. simperasma
(el.) Incheierea voroavei, trecerea din necunostinta la cunostinta. simbathia
(el.) Invointa firilor; impreuna patimire. sinonim
(el.) Tiz, fartat, a carora fiinta neamului alta, iara numele unul. simfonie
(el.) Tot un glas, tocmirea la cuvant, la glas. sinhorisis
(el.) Iertare, slobodzenie, darea voii. sistatichi
(el.) Asedzatoare, intaritoare, staruitoare. sistima
(el.) Asedzatura, staruitura, stare. sirina
(el.) Fata de mare, carile dzic ca cu cantecul adoarme pe calatori. siurmea
(el.) Un fel de piatra vanata, cu carea vapsasc genele.
T talant
(el.) Ieste masura carea trage 6.000 de dramuri. Talantul mare trage 80 de mine, iara mina, 100 dramuri. temperament
(lat.) Asedzamantul, stampararea firii, intregimea sanatatii. tiranie
(el.) Stapanire asupritoare, vrajmasie, sila. titul
(el.) Cinstea numelui, nume vestit, titulus. topicesc
(el.) De loc, de mosie, de tara, de pamant. traghelaf
(el.) Capra-cerb, adeca, dobitoc carile nu sa afla. tragodic
(el.) Cantec, vers de jele, haolitura, bocet. tractate
(lat.) Tragere, zbaterea cuvintelor, ales de pace trigon
(el.) Chipul, figura in trii colturi, in trii unghiuri. tripos
(el.) Cu trii picioare. Scaun in trii picioare. tropuri
(el.) Chipuri, mijloace, lesniri, impodobiri ritoricesti, tropicesc
(el.) Cela ce sa tine cu sau de tropuri. tropic
(el.) Sa cheama dunga ceriului din carea soarele sa intoarce, veri la suit, veri la coborat, Racul, Capricornul.
F fantazie
(el.) Parere, inchipuirea mintii. figura
(lat.) Chip, forma, schizmirea trupului. filaftie
(el.) Trufie, dragostea, iubirea sa. filoprosopie
(el.) Fatarnicie, cautarea voii pe strambatate. fizic
(el.) Cela ce stie stiinta firii. fiziognomie
(el.) Stiinta firii de pre chipul obrazului si a tot trupului. faschie
(turc.) Gunoiu, balega de cal, baliga. filohrisos
(el.) Iubitoriu de aur, lacom la avutie.
Th theatru
(el.) Locul privelii in mijlocul a toata ivala. theologhicesc
(el.) Lucru carile cu voroava dumnadzaiasca sa tine; cel ce ieste din theologhie. theorie
(el.) Privala, stiinta, viderea, cuprinderea mintii. therapevtis
(el.) Cel ce face dupa voie; sluga, cel ce aduce altuia odihna. thronul
(el.) Scaun de cinste imparatesc, stapanesc.
H harmonie
(el.) Cantare dulce, dupa mestersug tocmita. himera
(el.) Dihanie carea in lume nu sa afla, ciuda nevadzuta, neaudzita, afar din fiinta. hirograf
(el.) Scrisoarea a hirisei mani, zapis cu mana lui scris. hiromandie
(el.) Vrajea carea pe crapaturile si in franturile manii sa face. hersonisos
(el.) Ostrov carile cu dosul sa tine de uscat, cotitura, scruntariu. hrismos
(el.) Vraja, prorocie, descoperirea a tainelor, pana a nu fi.
O oxia, varia si alalte
(el.) Cauta pre randul la gramatica. organ
(el.) Cinie, maiestrii, lucruri cu carile sa fac alte lucruri.
T tircumstantii
(lat.) Peristases, el. Lucrurile ce stau pre langa altele. tirulic
(les.) Vraciu carile tamaduieste ranele, franturile.
OE oeira
(turc.) Un fel de copaciu ca molidvul, cu a caruia surcele saracii in loc de lumanare sa slujesc.
S serbet
(arap.) Bautura de doftorie si tot ce sa bea.
Ia iasimin
(agem.) Un fel de copacel, sa suie ca vita si face flori albe cu putin ghiulghiuli amestecate, prea frumos mirositoare.
Ps psifisi
(el.) A insamna spre cinste, spre suirea stepenii, alegere.
Y ypervolicesti
(el.) Laude peste putinta firii, cand dzucem: frumos ca soarele, manios ca focul, inger pemintean. ypoghei
(el.) Cei ce lacuiesc pe fata pamantului dedesupt si vin talpele noastre la talpele lor. ypothetica
(el.) Intrebare supusa, carea dzicem; de va fi ase, va fi ase. ypohimen
(el.) Lucrul ce dzace supt altul, ca cum ieste materia supt forma, lana supt vapsala. ypohondriac
(el.) Boala carea sminteste fantazia, slabiciunea partilor trupului carile sint pregiur inima. ypothesis
(el.) Supunere, lucrul pre carile altele sa sprisinesc. Asijderea, ypothesis se intelege aratarea si materia, carea cele mai de treaba capete supt dansa strange. Iar la ritori sa intelege intrebare hotarata si sfarsita, pre langa carea toate marginile intrebarii sa invartejesc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2022 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.