Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI



    Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI - poza (imagine) portret Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI



    MINUNEA






    PROZA LUI BRATESCU-VOINESTI












MINUNEA de Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI (Povestire)

 

Am fost intr-una din zilele trecute, impreuna cu un nepretuit prieten al meu, martor la savarsirea uneia din cele mai minunate ispravi din cate am vazut in viata mea. Face sa v-o povestesc si dumneavoastra.

Eu, dupa cum veti fi aflat, am patima pescuitului. Vara, in lunile de vacanta, ma duc intr-o regiune de munte si-mi petrec cea mai mare parte din vreme pe marginea izvoareior, pescuind pastravi cu undita. Cine nu stie cum se practica pescuitul pastravilor cu musca artificiala nu-si poate inchipui farmecul acestei indeletniciri. Isi inchipuie ca pescarul de pastravi se aseaza pe marginea apei, arunca undita in apa si asteapta, cu ochii atintiti asupra dopului, sa-l vada miscand sau scufundandu-se. Nici prin gand nu-i trece ca pescuitul pastravului e un sport greu, care nu ingaduie o clipa de sedere.

Am sa ma hotarasc intr-o zi sa scriu pe indelete despre aceasta indeletnicire si o sa rog si pe un prieten dibaci sa-mi faca ilustratii

Si cum va spusei, in vacanta ma duc la munte; iar primavara si toamna ma duc uneori la Snagov, unde, din barca, pescuiesc bibani, platica si stiuca.

In tara noastra, si mai ales in vechiul regat, pescuitul cu undita e o indeletnicire foarte desconsiderata. In afara de pescarii de meserie, e practicat de barbieri si de lautari; si iaca eu nu cunosc opt oameni de conditie sociala mai ridicata, care sa se indeletniceasca cu pescuitul. Oamenii gravi, oamenii seriosi, cand vad pe unul cu undita, il privesc cu un zambet de usoara batjocura si s-ar considera micsorati daca si-ar pierde macar un sfert de ceas din pretiosul lor timp pe marginea unei ape, cu undita in mana.

Eu unul nu ma mandresc, dar nici nu ma rusinez ca sunt patimas pescar.

Pe tarmurile apelor, ori pe luciul lacurilor am trait ceasuri de fericire si de incantare, pe care in zadar le-am cautat aiurea.




Luati-o asa, binisor, in sus, pe tarmul unui parau de munte, si ascultati-l.

Ce nu te face sa auzi clocotirile apei lui printre pietre? Necontenit te intorci sa cauti cu ochii: unde sunt copiii care rad, sau care canta asa de frumos in cor? unde e femeia al carei glas tanar plange atat de duios? unde sunt unchiasii care vorbesc pe soptite? Cine te-a strigat asa de deslusit pe nume?

Asezati-va jos pe marginea unui rau si priviti la apa care se scurge sub umbra aninilor si a salciilor, si o sa simtiti cum va ia si va duce cu dansa toate amaraciunile, toate necazurile, toate gandurile rele. Peste catava vreme va simtiti sufletul spalat, primenit, linistit.

Eu va marturisesc ca pe marginea apelor imi dau gandurile la trior. Pleava se alege singura si pleaca cu apa. Acolo, pe marginea apelor, nemultumiri, amaraciuni, care in oras imi pareau catastrofale, se reduc singure la proportii neinsemnate; credinte ce-mi pareau nestramutate se destrama si se spulbera; ambitii si dorinte, ce cu o jumatate de ceas inainte imi pareau grozav de legitime, mi se vadesc deslusit ridicole si vane.

Si mai marturisesc ca tot ce am scris, acolo pe marginea apelor l-am cugetat.

Acolo, gandul, aiurea sadit in mintea mea, incoltea, crestea, inflorea. Acolo si numai acolo puteam gasi cuvantul din urma, cu care aveam sa termin, cuvant ce in zadar ma chinuiam sa gasesc aiurea Ca prind ori nu prind vreun peste, mi-e indiferent; dar intotdeauna nu ma hotarasc sa plec de pe tarmurile apelor decat gonit de intune- recul noptii

Precum vedeti, sunt patimas pescar, si asa fiind, intr-una din zilele trecute, intovarasit de un nepretuit prieten, am plecat la Snagov. Cine a fost la Snagov a putut vedea frumusetea acestui minunat lac cu fund de piatra, care ar putea fi un admirabil loc de vilegiatura duminicala pentru bucuresteni, daca cei ce carmuiesc treburile tarii n-ar socoti drept un lucru secundar si de minima importanta preocuparea de a inlesni nefericitilor locuitori ai capitalei putinta de a-si primeni sufletul o data pe saptamana, fara mare cheltuiala, undeva aproape, dar afara din ticalosia orasului

Pe prietenul meu si pe mine ne cunosc pescarii de la Snagov. Cum sosim, ne pregatim sculele si plecam pe lac cu barca, intovarasiti de doi localnici: Stroe, care conduce barca, si Niculae, care cunoaste piscurile unde joaca bibanii.

In dimineata aceea pornisem dis-de-dimineata, asa ca la sosirea noastra abia rasarea soarele.

Cu un bucium inadins facut pentru chemarea oamenilor de pe celalt mal al lacului, din satul Dobrotesti, am vestit pe Stroe si pe Niculae, care curand au sosit si impreuna am plecat pe lac. Prinsesera de cu seara ranchita si obleti, pesti mici, care slujesc drept nada pentru prinderea bibanilor si a stiucilor Si am inceput a pescui

Din cand in cand se vedeau serpi trecand inot lacul: un punct negricios, capul iesit din apa, iar in urma lui un triunghi de valuri, care increteau luciul lacului.

La un timp, Stroe zice:

— Nea Niculae, nu farmeci un sarpe? Iar acesta facu cu indiferenta:

— E!

— Dar ce, stii sa farmeci serpii? intrebai eu.

Cu simplitate, fara nici o umbra de vanitate, Niculae raspunse:

— Stiu.

La scurta vreme, vazand unul care trecea ca la douazeci de metri de barca noastra:

— Uite sarpele, Niculae, facu prietenul meu aratand cu degetul, ia farmeca-l, sa vedem si noi.





Niculae se intoarse cu fata spre sarpe si, fixandu-l cu ochii, incepu sa ingane ceva. Din ce spunea nu se auzea decat sfarsitul: porunca deslusit suierata: “Grozavior, stai pe loc!’



Punctul negricios si triunghiul de apa incretita inaintau mereu, departandu-se. Dar la a treia porunca au pierit, s-au stins.

— Hai spre el, a zis Niculae lui Stroe. Acesta a intors barca si am inaintat. Ajunsi la patru-cinci metri de sarpe, l-am vazut. Era verzui, lung ca de un metru si de grosimea unui baston obisnuit.

Valurile apei il saltau usor, iar el sta nemiscat, plutind parca ar fi fost de lemn.

Ne-am uitat catava vreme la el: parea mort.

Atunci Niculae, intinzand mana, l-a chemat cu glas prietenos:

— Hai! vino-ncoa.

Indata sarpele a inviat, a venit inotand, s-a ridicat pe marginea barcii si s-a incolacit pe bratul lui. Ochii ii straluceau oteliu, iar limba infurcata ii tasnea mereu din gura.

Incremeniti si infricosati ne uitam cum pescarul il lasa sa-i atinga obrazul cu capul.

Niculae zambea cu un zambet simplu, in care nu era nici o umbra de poza sau de trufie. Savarsea aceasta minune, care pe noi ne infiora, cu lipsa de preocupare de efect cu care pana atunci isi rasucise tigarile. Dupa catava vreme a descolacit sarpele de pe brat si l-a lasat binisor in apa.

Acolo sarpele si-a reluat infatisarea de lucru neinsufletit. Fara o miscare, fara o tresarire, plutea leganat de valuri la marginea barcii.

— Daca l-as lasa asa vrajit, a zis Niculae, aici ar ramane si ar muri. Dar e pacat sa-l ucizi, ori sa-l lasi asa vrajit. Trebuie sa-l desfac de vraja.

Si cu ochii tinta spre sarpe, a inceput a ingana ceva din care nu se auzea decat sfarsitul: porunca deslusit soptita: “Du-te!”

La a treia porunca sarpele, parca i-ar fi fost pus sufletul la loc, a inceput sa inoate si s-a departat spre tarmul opus: un punct negricios, urmat de un triunghi de valuri, care increteau luciul apei





Dupa masa luata la hanul din Dobrotesti, Niculae m-a luat deoparte si mi-a spus:

— Farmecul asta, de vrajesc cu el serpii, il stiu de la un unchias batran, care a murit. Eu nu l-am mai spus la nimeni, dar dumitale ti l-as spune Si-ai sa-i poti vraji, dar se cere sa crezi, sa nu te-ndoiesti si sa nu te sfiesti Ai dumneata un condei si un petic de hartie?

— Am.

— Scrie. Pentru vrajit zici asa, uitandu-te drept la sarpe:

Sub o piatra mare-nvoalta,

Sade-un bou negru urnit, Din barbie dand,

Din limbi scaparand. Mai Cernate, blestemate!

Blestema-te-ar Dumnezeu Sa-ti curga veninul tau, Ca untura slinului,

Trei nuiele de alun impleticite, Gura sarpelui impietrita.

Herendeu! Berendeu!

Grozavior, stai pe loc!

Iar ca sa-l dezlegi zici asa:

Sarpe!

Sa fii viteaz,

Sa umbli precum ai umblat, Sa musti precum ai muscat. Sa treci prin vai adanci,

Ape reci, Du-te!

Dumneata sa-nveti bine pe dinafara vorbele astea si cand ai mai veni sa cerci — si ai sa vezi ca-i vrajesti; se cere sa crezi, sa nu te- ndoiesti si sa nu te sfiesti. Si inca ceva: sa nu mai spui altora vrajile astea, ca daca apuci de le spui la mai mult de trei insi, dumneata nu mai ai nici o putere sa-i vrajesti.

Asa m-a sfatuit Niculae; dar eu, neavand ambitia sa stiu sa vrajesc serpi, iaca vi le spusei tuturora.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...



Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

MINUNEA



Opera si activitatea literara Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Schite

Puiul

- citeste textul
Schita Puiul
Puiul povestire de I. Al. Bratescu-Voinesti
PUIUL - Explicatia titlului - invatatura morala - Compozitia si subiectul



Povestiri

IN LUMEA DREPTATII

- citeste textul

VARCOLACUL

- citeste textul

DOUA SURORI

- citeste textul

DIN CARNETUL UNUI JUDECATOR

- citeste textul

UN OM

- citeste textul

MICROBUL

- citeste textul

INSPECTIE

- citeste textul

NEAMUL UDRESTILOR

- citeste textul

CUCOANA LEONORA

- citeste textul

MAGHERANUL

- citeste textul

PANA TRASNEA SFANTUL

- citeste textul

SMINTEALA LUI RADU FINULET

- citeste textul

MOARTEA LUI CASTOR

- citeste textul

INTAMPLARE

- citeste textul

CONU ALECU

- citeste textul

NICUSOR

- citeste textul

SCRISORILE LUI MISU GERESCU

- citeste textul

BLANA LUI ISAIA

- citeste textul

METAMORFOZA

- citeste textul

BIETUL TRIC

- citeste textul

MOS NITA HARLET

- citeste textul

NICULAITA MINCIUNA

- citeste textul

PRIVIGHETOAREA

- citeste textul

CONTRAVENTIE

- citeste textul

DIN CARNETUL UNUI JURAT

- citeste textul

INIMA DE TATA

- citeste textul

NENEA GUTA

- citeste textul

TAINA

- citeste textul

PATIMA

- citeste textul

MINUNEA

- citeste textul



loading...